Wikipedia

Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni

Conacul Cantacuzino-Deleanu
din Deleni
Poziționare
LocalitateSatul Deleni, Comuna Deleni, Județul Iași
ComunăDeleni
ȚaraRomânia
AdăposteștePreventoriul TBC din Deleni
Edificare
Data începerii construcției1730
Restaurare1888-1889
CtitorHatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu
Clasificare
Cod LMIIS-II-m-A-04146.01
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Acest articol se referă la Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni. Pentru alte clădiri purtând numele de Cantacuzino, vedeți Palatul Cantacuzino.

Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni este un conac construit în anul 1730 de hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu în satul Deleni din comuna omonimă (județul Iași). El este înconjurat de un zid de incintă din piatră.

Ansamblul Conacului Cantacuzino-Deleanu din Deleni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1366, având codul de clasificare IS-II-a-A-04146. El este format din următoarele patru obiective:[1]

Istoric modificare

La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești.[2]

În apropierea curții boierești, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu a construit din piatră și cărămidă în anul 1669 o biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Lăcașul de cult a fost reparat în 1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care a înzestrat-o “cu toate podoabele”, după cum scrie și în pisania bisericii.[3]

Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733), cu prilejul primei logodne a fiului său cel mare, beizadea Scarlat Ghica, în 1730, cu Safta, fiica minoră a lui Iordache Cantacuzino-Deleanu.[4]

După moartea acestuia, stăpânul moșiei a devenit Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798). Fiica sa, Maria Cantacuzino (d. după 1819), s-a căsătorit la Deleni în 1778 cu marele logofăt Constantin Ghica (1758-1818), nepotul de fiică al fostului domnitor Grigore al III-lea Ghica (1764-1767, 1775-1777), care era proprietarul moșiei Comănești (azi în județul Bacău). Costache Ghica s-a ocupat de restaurarea castelului, în timpul stăpânirii sale efectuându-se lucrări de extindere a conacului și de construire a zidului de incintă, azi prăbușit în parte. Lucrările au fost definitivate în anul 1802, inscripționat într-un cartuș deasupra blazonului porții masive de la intrarea în parc.[5]

Moșia Deleni a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”.[6] Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni (1885-1958). Între anii 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a făcut unele reparații, clădirea fiind reamenajată la începutul secolului al XX-lea de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești, cu meșteri italieni. Castelul din Deleni are două etaje, cu corpul central decroșat având fațada principală cu pilaștrii adosați cu capiteluri ionice.[5]

În timpul celui de-al doilea război mondial, timp de doi ani (1944-1946), în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice. Soldații sovietici au devastat clădire, punând pe foc ușile, ferestrele și mobilierul vechi și distrugând obiecte valoroase.[6] Clădirea a găzduit un timp Căminul cultural din Deleni (din 1949), devenind apoi sediu al unui Preventoriu TBC, destinație pe care o are și azi.[5]

Direcția Monumentelor Istorice a efectuat în anul 1962 o serie de reparații capitale.[7]

Imagini modificare

  •  
    Conacul Cantacuzino-Deleanu
  •  
    Zidul de incintă al conacului
  •  
    Zidul de incintă
  •  
    Poarta de intrare în curtea conacului
  •  
    Poarta de intrare în curtea bisericii
  •  
    Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Deleni - latura nordică
  •  
    Latura nordică
  •  
    Pisania

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015
  2. ^ Palatul nefericitei domnițe Ruxandra Arhivat în , la Wayback Machine., 30 octombrie 2007, Ion Mitican, Ziarul Lumina, accesat la 16 iunie 2013
  3. ^ Drd. Narcis Dorin Ion - "Elitele și arhitectura rezidențială în Țările Române (sec. XIX-XX)" (teză de doctorat, rezumat) - elaborată sub coordonarea științifică a prof. univ. dr. Ioan Opriș de la Universitatea “Valahia” din Târgoviște, p. 9[nefuncțională]
  4. ^ Drd. Narcis Dorin Ion - "Elitele și arhitectura rezidențială în Țările Române (sec. XIX-XX)" (teză de doctorat, rezumat) - elaborată sub coordonarea științifică a prof. univ. dr. Ioan Opriș de la Universitatea “Valahia” din Târgoviște, p. 10[nefuncțională]
  5. ^ a b c „Simina Stan - "Conacul Ghika Deleni", în "Jurnalul Național" din 6 septembrie 2009”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b Drd. Narcis Dorin Ion - "Elitele și arhitectura rezidențială în Țările Române (sec. XIX-XX)" (teză de doctorat, rezumat) - elaborată sub coordonarea științifică a prof. univ. dr. Ioan Opriș de la Universitatea “Valahia” din Târgoviște, p. 12-13[nefuncțională]
  7. ^ Nicolae Stoicescu - "Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova" (Direcția Patrimoniului Cultural Național, Biblioteca Monumentelor Istorice din România, București, 1974), p. 248

Bibliografie modificare

  • Doina Smaranda Nour, Mihai Vlad Vieriu, Ana Maria Zup, Eugen Vieriu - "Conac boieresc Cantacuzino-Deleanu, sat Deleni", în vol. Siviu Văcaru și Aurica Ichim (coord.) - "Monumentul. vol. VII" (Lucrările Simpozionului Național „Monumentul - Tradiție și viitor”, Ediția VII-a, Iași, 2005), (Ed. Trinitas, Iași, 2006), p. 407-416.

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Conacul_Cantacuzino-Deleanu_din_Deleni&oldid=15258710