Cornești (Mihai Viteazu), Cluj

sat în comuna Mihai Viteazu, județul Cluj, România
Pentru alte sensuri, vedeți Cornești.
Cornești
Sinfalva
—  sat  —
Biserica romano-catolică „Sfânta Emilia" din Cornești
Biserica romano-catolică „Sfânta Emilia" din Cornești
Cornești se află în România
Cornești
Cornești (România)
Dispunerea localității în România
Coordonate: 46°31′25″N 23°41′31″E ({{PAGENAME}}) / 46.52361°N 23.69194°E

Țară România
Județ Cluj
Comună Mihai Viteazu

SIRUTA55302
Atestare1306

Altitudine351 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total693 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407250
Prefix telefonic+40 x64[1]

Prezență online

Cornești, mai demult Șonfalău, (în maghiară Sinfalva) este un sat în comuna Mihai Viteazu din județul Cluj, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de Sinfalva.

Istoric modificare

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[2], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

  • Situl arheologic din punctul "Pârâul Hășdate", la nord-vest de sat, pe partea stângă a pârâului Hășdate (cod LMI CJ-I-s-B-07020)
  • Biserica romano-catolică "Sf. Emilia" (cod LMI CJ-II-m-B-07580)

La intersecția dintre actualul drum național DN75 Turda - Câmpeni și drumul ce vine dinspre Cheile Turzii la Cornești a fost tras în țeapă de către trupele austriece (Lobonți) renumitul haiduc Nichita Balica[3], după reprimarea revoltei antiaustriece a Curuților.

Până în anul 1876 localitatea a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.

Lăcașuri de cult modificare

 
Biserica ortodoxă, fostă greco-catolică până în 1948, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului
  • Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1882, în timpul păstoririi preotului greco-catolic Alexandru Gaja. Din 1948 a fost trecută în folosința ortodocșilor. Datorită stării avansate de degradare a necesitat lucrări ample de renovare. O primă etapă s-a încheiat în anul 1986, o a doua etapă a avut loc între anii 2004-2009. Lăcașul de cult a fost împodobit iconografic în anul 2011, în tehnica tempera grasă, de pictorul Liviu Istvan din localitatea Balda. Tetrapoadele au fost realizate de Roșca Vasile din Alba Iulia, iar strana de Dumitru Solomon din Piatra Neamț. Clopotele au fost achiziționate în anul 2012 de la o societate din Târgu Mureș; clopotnița a fost confecționată de doi meșteri localnici[4].

Obiective turistice modificare

Transporturi modificare

Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). În unele ediții ale "Mersului Trenurilor" din trecut, halta era denumită "Plăiești" (numele unui sat învecinat).

 
Cornești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 109)

Bibliografie modificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Note modificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Între 1711-1712 Nichita Balica din Petreștii de Jos a participat la revolta antiaustriacă a Curuților, având bastionul de luptă la Cheile Turzii. Atât el, cât si un alt haiduc din zonă, Vasile Ciulai din Ciurila, au fost căpitani în cetele lui Pintea Viteazul.
  4. ^ Parohia Cornești – Protopopiatul Ortodox Turda