Wikipedia

Cristuru Secuiesc

oraș din județul Harghita, România

Cristuru Secuiesc (în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz, în dialectul săsesc Ängersch-Kretz, în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Betești, Cristuru Secuiesc (reședința) și Filiaș.

Cristuru Secuiesc
Székelykeresztúr
—  oraș  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Cristuru Secuiesc se află în România
Cristuru Secuiesc
Cristuru Secuiesc
Cristuru Secuiesc (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°17′24″N 25°02′24″E ({{PAGENAME}}) / 46.29000°N 25.04000°E
Țară România
Județ Harghita
SIRUTA83525
ReședințăCristuru Secuiesc[*]​
ComponențăCristuru Secuiesc[*]​, Betești, Filiaș
Guvernare
 - PrimarHunor-János Koncz[*]​[3] ( AMT[*]​, octombrie 2020)
Suprafață
 - Total53,95 km²
Populație (2011)[1][2]
 - Total▼ 9650 locuitori
 - Densitate179,27 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal535400
Localități înfrățite
 - DunakesziUngaria
 - KunszentmiklósUngaria
 - KarcagUngaria
 - AjkaUngaria
 - KalocsaUngaria
 - DevăneștiUngaria
 - ZentaSerbia
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Cristuru Secuiesc
Poziția localității Cristuru Secuiesc
Poziția localității Cristuru Secuiesc
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Așezare Modificare

Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugănești.

Demografie Modificare



 

Componența etnică a orașului Cristuru Secuiesc

     Români (2,08%)

     Maghiari (92,46%)

     Rromi (2,62%)

     Necunoscută (2,71%)

     Altă etnie (0,11%)


 

Componența confesională a orașului Cristuru Secuiesc

     Ortodocși (2,13%)

     Romano-catolici (13,03%)

     Reformați (46,23%)

     Unitarieni (33,53%)

     Necunoscută (3,04%)

     Altă religie (2,01%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cristuru Secuiesc se ridică la 9.650 de locuitori, în scădere față de recensământul românesc anterior din 2002, când se înregistraseră 10.370 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,47%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,62%) și români (2,08%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,24%), unitarieni (33,53%), romano-catolici (13,04%) și ortodocși (2,13%). Pentru 3,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație Modificare

Orașul Cristuru Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Hunor-János Koncz[*]​, de la Alianța Maghiară din Transilvania[*]​, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța Maghiară din Transilvania9         
Uniunea Democrată Maghiară din România8         

Evoluție istorică Modificare

Conform datelor recensământului românesc din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a.

Cristuru Secuiesc - evoluția demografică
  Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Scurt istoric Modificare

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând Evului Mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În "Valea Cetății" s-a descoperit o așezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică și o așezare dacică din sec. VII - VIII[necesită citare]. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o așezare Ariușd și Bodrogkeresztúr și o așezare dacică din sec. VII și VIII.[necesită citare] În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt celtic de incinerație cu car de luptă din perioada La Téne mijlociu, ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la conducătorii romani : Titus, Antonius, Pius, Marc Aureliu, Lucilla și Commodus.

Prima atestare datează din 1333-1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit 23 de dinari impozit porții papale, iar în 1334, 8 dinari.[6]

1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.

1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur[7]

1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de orice fel de impozite, în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.

1631 - prima mențiune a unei școli reformate.

 
Biserica romano-catolică

Biserica romano-catolică a fost construită în secolul al XIII-lea ca biserică romanică. Edificiul a suferit mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al XV-lea. Când au fost înălțați pereții navei romanice, a fost construit un nou altar și au fost terminate bolțile. În secolul al XVI-lea, construcția a fost refăcută în stil gotic. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.

Orașul Cristuru Secuiesc a fost în perioada interbelică reședința plasei Cristur din județul românesc Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-Al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G. Duca".

Educație și cultură Modificare

Educație Modificare
  • Liceul Unitarian "Berde Mózes"
  • Liceul Teoretic "Orbán Balázs"
  • Școala generală "Petőfi Sándor"
  • Grupul școlar "Zeyk Domokos"
Cultură Modificare
  • Ansamblul folcloric PIPACSOK - fondat în anul 1992
  • Fanfara civilă - fondată în anul 1895
  • Filarmonica - fondată în anul 1911

Economie Modificare

Economia acestui oraș este susținută de activități în domeniul: fabricării mobilierului, construcțiilor, fabricării oțelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii și prelucrarea laptelui), comerțului și serviciilor. Un rol important îl are agricultura (cultivarea terenurilor) și creșterea animalelor.

Atracții turistice Modificare

 
Biserica ortodoxă din Cristuru Secuiesc
 
Muzeul "Dr. Molnár István"
  • Biserica Unitariană, cu elemente arhitectonice păstrate din secolul al XI-lea.
  • Biserica Romano-Catolică (adresa: str. Libertății, nr. 61, monument istoric, cod: HR-II-m-A-12805, datare: secolul al XIII-lea, refaceri în secolul al XIV-lea și 1458)
  • Biserica Ortodoxă
  • Muzeul "Dr. Molnár István"
  • Conacul "Gyárfás"
  • Statuia lui Sándor Petőfi - opera sculptorului Márkos Sándor

Orașe înfrățite Modificare

Vezi și Modificare

Galerie de imagini Modificare

  •  

    Cristuru Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

  •  

    Cristuru Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

  •  
    Cristuru Secuiesc
  •  

    Piața Libertății din Cristuru Secuiesc

  •  
    Primăria
  •  
    Fostul Tribunal, azi spitalul orășenesc (monument istoric)
  •  
    Muzeul "Molnár István" (monument istoric)
  •  
    Liceul Teologic Unitarian "Berde Mózes" (monument istoric)
  •  
    Ansamblul urban „Piața Libertății” - clădiri de locuit cu magazine la parter, Piața Libertății, nr. 1-T, sf. sec. XIX – înc. sec. XX (monument istoric)
  •  
    Casa "Péter Imre", începutul sec. al XIX-lea (monument istoric)
  •  
    Prima moară cu aburi, str. Timafalvi, nr. 24 (monument istoric)
  •  
    Biserica unitariană din localitatea aparținătoare Filiaș (monument istoric)
  •  
    Conacul "Ugron" din localitatea aparținătoare Filiaș (monument istoric)

Note Modificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ Orașul Cristur, Rep arheologic al jud. Harghita, pag. 92
  7. ^ Idem

Bibliografie Modificare

  • Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism București 1979
  • Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc. ISBN 973-99270-2-5
  • Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR București 1976

Legături externe Modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cristuru Secuiesc


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cristuru_Secuiesc&oldid=15798085