Criza ruso-ucraineană (2021-2022)
| Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei secțiuni este disputat. Vă rugăm consultați părerile exprimate în pagina de discuții. Vă rugăm nu ștergeți eticheta până la rezolvarea disputei. |
.jpg)
.svg){kind=small}
Criza ruso-ucraineană (parte a războiului ruso-ucrainean în desfășurare) a fost o criză internațională și o agresiune militară în desfășurare a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 3 martie 2021 odată cu concentrarea de trupe rusești în apropierea granițelor Ucrainei și a escaladat la sfârșitul anului 2021 și la începutul anului 2022, când NATO nu a fost de acord cu cererea Kremlinului de a da garanții privind neaderarea viitoare a Ucrainei la alianța nord-atlantică. Criza a provocat tensiuni internaționale, implicând și NATO, Uniunea Europeană, Triunghiul Lublin,[42] Comunitatea Statelor Independente și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă.[43]
La 24 martie 2021, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a semnat Decretul 117/2021 prin care s-a aprobat „strategia de eliberare și reintegrare” a teritoriilor ocupate de ruși din Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol.[44] În martie și aprilie 2021, Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldați și echipament militar în apropierea graniței sale cu Ucraina, reprezentând cea mai mare mobilizare de forțe de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Acest lucru a precipitat o criză internațională și a generat îngrijorări cu privire la o potențială invazie. Imaginile din satelit au arătat mișcări de trupe blindate, rachete și alte arme grele. Trupele au fost parțial îndepărtate până în iunie.[45] Criza a fost reînnoită în octombrie și noiembrie 2021, când peste 100.000 de soldați ruși au fost din nou masați lângă graniță până în decembrie.[46]
Criza în curs de desfășurare provine din războiul ruso-ucrainean care a început la 27 februarie 2014. În decembrie 2021, Rusia a avansat două proiecte de tratate care conțineau cereri cu așa-zise „garanții de securitate”, inclusiv o promisiune obligatorie din punct de vedere juridic că Ucraina nu se va alătura NATO,[47] precum și o reducere a trupelor NATO și a echipamentelor militare din Europa de Est și a amenințat cu un răspuns militar nespecificat în cazul în care aceste cerințe nu vor fi îndeplinite pe deplin. Statele Unite și alți membri NATO au respins aceste cereri și au avertizat Rusia cu privire la sancțiuni economice sporite în cazul în care va invada în continuare Ucraina. Discuții diplomatice bilaterale dintre SUA și Rusia au avut loc în ianuarie 2022, dar acestea nu au reușit să dezamorseze criza.
Criza a fost descrisă de comentatori ca una dintre cele mai intense de după Războiul Rece.[48][49][50]
În timpul unui apel telefonic din 27 ianuarie 2022, președintele Biden i-a reiterat președintelui ucrainean Zelenski că există o „posibilitate distinctă” ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie, ceea ce s-a întâmplat la 24 februarie.[51][52]
Context
modificareÎn februarie 1954, sub conducerea secretarului general al Partidului Comunist al URSS, Nikita Hrușciov, a avut loc transferul regiunii Crimeea din RSFS Rusă în RSS Ucraineană, ambele republici constitutive ale URSS. Această mișcare, care a fost adoptată oficial de Prezidiul Sovietului Suprem, a fost văzută la acea vreme ca un gest simbolic nesemnificativ, deoarece atât RSFS Rusă, cât și RSS Ucraineană răspundeau în fața conducerii URSS de la Moscova.[53][54][55] În februarie 1991, cu unsprezece luni înainte de dizolvarea Uniunii Sovietice, un referendum a restaurat Crimeea ca Republică Autonomă Sovietică Socialistă, în cadrul RSS Ucraineană. În 1992, a devenit Republica Autonomă Crimeea în noua Ucraina independentă.
În ciuda faptului că era o țară independentă din 1991, ca fostă republică constitutivă a URSS, Ucraina a fost percepută de conducerea Federației Ruse ca făcând parte din sfera sa de influență. Iulian Chifu și coautorii săi au opinat că în 2009, în ceea ce privește Ucraina, Rusia a urmărit o versiune actualizată a Doctrinei Brejnev, care dictează că suveranitatea Ucrainei nu poate fi mai mare decât cea a statelor membre ale Pactului de la Varșovia înainte de dispariția sferei de influență sovietică.[56]
După săptămâni de proteste în cadrul mișcării Euromaidan, președintele pro-rus Viktor Ianukovici și liderii opoziției parlamentare au semnat, la 21 februarie 2014, un acord de soluționare care a cerut organizarea de alegeri anticipate. A doua zi, Ianukovici a fugit de la Kiev înaintea unui vot de demitere care l-a deposedat de puterile sale de președinte.[57][58][59][60] Liderii regiunilor estice de limbă rusă ale Ucrainei și-au declarat loialitatea continuă față de Ianukovici,[61][62] provocând tulburările civile proruse din Ucraina din 2014.[63] Tulburările s-au transformat în Războiul din Donbas, cu Regiunea Donețk și Regiunea Lugansk declarându-și independența, precum și anexarea Crimeii de către Federația Rusă în 2014.[64][65]
În iulie 2021, președintele rus Vladimir Putin a publicat un eseu intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, în care și-a reafirmat punctul de vedere că rușii și ucrainenii sunt „un singur popor”.[66] Istoricul Timothy Snyder a descris ideile lui Putin ca fiind imperialism.[67] Edward Lucas a descris-o ca fiind revizionistă.[68] Alți observatori au concluzionat că cei din conducerea rusă au o viziune distorsionată asupra Ucrainei moderne și a istoriei sale.[69][70][71]
Rusia a spus că o posibilă aderare a Ucrainei la NATO și extinderea NATO în general îi amenință securitatea națională.[72] La rândul lor, Ucraina și alte țări europene învecinate cu Rusia l-au acuzat pe Putin că încearcă să restaureze Imperiul Sovietic și că urmărește politici militariste agresive.[73][74][75][76][77]
Cronologie
modificare3 martie – 22 aprilie 2021
modificareLa 3 martie 2021, separatiștii din autoproclamata Republică Populară Donețk au raportat că li s-a acordat permisiunea de a folosi „foc preventiv pentru distrugere” asupra pozițiilor militare ucrainene.[78][79] Leonid Kravchuk, liderul Delegației Ucrainei la Grupul Trilateral de Contact,[80] a condamnat declarațiile ca o încălcare a acordurilor de la Minsk.[81]
La 16 martie, patrula de frontieră a Ucrainei din regiunea Sumî a observat un elicopter Mil Mi-8 care zbura dinspre Rusia, pătrunzând la aproximativ 50 de metri pe teritoriul ucrainean, înainte de a se întoarce în spațiul aerian rus.[82]
La 30 martie, generalul colonel Ruslan Khomchak, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a dezvăluit rapoarte ale serviciilor de informații care sugerează o acumulare militară a Forțelor Armate Ruse la granița Ucrainei în pregătirile pentru exercițiul Zapad 2021.[83][84]
În octombrie, o dronă Bayraktar TB2 a fost folosită pentru prima dată în luptă în timpul războiului, vizând o poziție de artilerie separatistă rusă, distrugând un obuzier D-30 de 122 mm și oprind bombardamentul asupra trupelor ucrainene în apropiere de Hranitne, Raionul Volnovaha, Donețk.[85]
Începând cu 16 martie, NATO a început o serie de exerciții militare cunoscute sub numele de Defender Europe 2021.[86] Exercițiul militar, unul dintre cele mai mari exerciții militare conduse de NATO din Europa de zeci de ani, a inclus operațiuni aproape simultane în peste 30 de zone de antrenament din 12 țări, implicând 28.000 de militari din 27 de națiuni.[87] Rusia a criticat NATO pentru că a organizat Defender Europe 2021[88] și a desfășurat trupe la granițele sale de vest pentru exerciții militare ca răspuns la activitățile militare ale NATO.[89]
La 24 martie, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a semnat Decretul 117/2021 prin care s-a aprobat „strategia de eliberare și reintegrare” a teritoriilor ocupate de ruși din Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol.[44][90]
La 22 aprilie 2021, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat finalizarea exercițiilor militare cu trupele Armatei a 58-a și a 41-a și că Diviziile Aeropurtate a 7-a, a 76-a și a 98-a de Gardă revin în bazele permanente până la 1 mai după inspecții în districtele militare din sud și din vest. Echipamentele de la unitatea de antrenament Pogonovo urmau să rămână pentru exercițiul militar anual cu Belarus programat în septembrie 2021.[91]
11 octombrie 2021 - 24 februarie 2022
modificareLa 11 octombrie, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a publicat un articol în Kommersant, în care a susținut că Ucraina este un „vasal” al Occidentului și că, prin urmare, nu are sens ca Federația Rusă să încerce să dialogheze cu autoritățile ucrainene, pe care el le-a descris drept „slabe”, „ignorante” și „nesigure”.[92] Kremlinul a precizat mai târziu că articolul lui Medvedev „se potrivește la unison” cu viziunea Rusiei asupra actualului guvern ucrainean.[93]
În noiembrie 2021, Ministerul rus al Apărării a descris desfășurarea navelor de război americane în Marea Neagră drept o „amenințare la adresa securității regionale și a stabilității strategice”. Ministerul a declarat într-o declarație: „Scopul real din spatele activităților SUA în regiunea Mării Negre este explorarea teatrului de operațiuni în cazul în care Kievul încearcă să soluționeze conflictul din sud-est prin forță”.[94]
.png)
La 13 noiembrie 2021, președintele ucrainean a anunțat că Rusia a adunat din nou 100.000 de soldați în zona de graniță, un număr mai mare decât estimarea SUA de aproximativ 70.000.[97][98] La începutul lunii noiembrie, rapoartele privind acumularea militară rusă i-au determinat pe oficialii americani să avertizeze UE că Rusia ar putea planifica o potențială invazie a Ucrainei.[99][100][101]
- 2022
SUA s-au întâlnit la 12 ianuarie 2022 cu o delegație diplomatică rusă la Geneva, dar la sfârșitul întâlnirii între cele două părți s-au menținut dezacorduri majore.
NATO și Rusia au reluat la 12 ianuarie la Bruxelles dialogul în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Ultimul Consiliu NATO-Rusia a avut loc la 5 iulie 2019, discuțiile de atunci axându-se pe Tratatul privind Forțele nucleare intermediare (INF) care și-a încetat efectele în august 2019, după retragerea SUA și Rusiei din pact. La 12 ianuarie 2022 la Bruxelles, Rusia și-a repetat din nou cererile sale, între care garanții constrângătoare din punct de vedere juridic din partea NATO că nu se va mai extinde și va renunța la orice activitate militară în Europa de Est și Ucraina.[102] De asemenea Rusia a cerut retragere trupelor străine NATO prezente în România și Bulgaria.[103]
La 26 ianuarie, Canada a decis repatrierea familiilor diplomaților săi aflați în post la Kiev, din cauza „desfășurării militare ruse” la frontiera ruso-ucraineană, după ce anterior, același lucru l-au făcut Statele Unite și Regatul Unit.[104] Însă, Uniunea Europeană, susține prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell că situația nu trebuie „dramatizată” și că deocamdată nu ia nicio decizie, până nu primește mai multe informații de la partenerii americani.[105]
La 26 ianuarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a refuzat cerințele Rusiei, în plus a cerut Rusiei să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova. [106][107] După acest răspuns, Rusia a susținut la 27 ianuarie 2022 că SUA nu au luat în considerare cerințele sale de securitate.[108] De asemenea, prima dată de la sfârșitul Războiului Rece, grupul de luptă al unui portavion american (USS Harry S. Truman) operează sub comandă NATO în Marea Mediterană în cadrul exercițiului „Neptune Strike 2022”.[109][110]
La 27 ianuarie, separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei au cerut Moscovei să le furnizeze armament pentru a lupta cu dronele Baykar (imagine) trimise anterior ucrainenilor de către Turcia.[111][112]
Generalul american Mark Milley, Președinte al Șefilor de Stat Major, a declarat la 28 ianuarie că poziția Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina nu semăna cu nimic din ceea ce a văzut în timpul carierei sale militare de patru decenii. Milley a spus că rușii au desfășurat forțe aeriene, forțe navale, forțe speciale, elemente ale războiului electronic cibernetic, forțe de comandă și control, ingineri logistici și alte capacități de-a lungul graniței cu Ucraina. Secretarul Apărării Lloyd Austin a cerut Moscovei să reducă tensiunile prin îndepărtarea trupelor rusești și a echipamentelor militare de la granița comună.[113]
La 1 februarie, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că le-a ordonat angajaților guvernamentali și familiilor acestora să părăsească Belarus, pe fondul tensiunilor continue dintre Rusia și Ucraina. La 2 februarie, Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a anunțat că Pentagonul va desfășura 3.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și apăra aliații și a contracara agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
La 10 februarie, Ucraina a afirmat că exercițiile marinei ruse în Marea Neagră și Marea Azov au făcut navigația „practic imposibilă”, precizând că exercițiile fac parte dintr-un „război hibrid” împotriva țării. Ministrul de externe Dmytro Kuleba spune că Marea Azov este complet blocată, blocând în esență porturile ucrainene. Rusia și Belarus au început un exercițiu militar de 10 zile. Statele Unite și NATO denunță exercițiul, NATO numind-o cea mai mare desfășurare de trupe rusești de la Războiul Rece.
La 17 februarie, guvernul ucrainean i-a acuzat pe separatiștii ruși că au bombardat cu artilerie o grădiniță din Stanîcino-Luhanske, Regiunea Luhansk, rănind trei civili. Republica Populară Lugansk a spus că forțele sale au fost atacate de armata ucraineană cu mortiere, lansatoare de grenade și foc de mitralieră. Cel puțin 32 de obuze ar fi lovit orașul, provocând pene de curent și distrugând mai multe structuri.
La 18 februarie, Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk a ordonat evacuarea obligatorie a civililor din capitalele lor respective.[114]
Până la 21 februarie, Rusia a desfășurat avioane de luptă, echipamente și un total de până la 190.000 de soldați la sud, la est și la nord de Ucraina.[115][116]
La 22 februarie, Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk au fost recunoscute de Rusia în cadrul actualelor granițele administrative ale regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk.[117] De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a suspendat procesul de autorizare a gazoductului Nord Stream 2.[118]
La 24 februarie 2022, Rusia a început războiul în Ucraina.[119] Are loc un atac de amploare din mai multe direcții ale armatei ruse invadatoare.[120]
La 24 februarie 2022, Ora 19:19, Rusia încearcă să cucerească insula Șerpilor. Sursa: ArtWeb.md, presa locala. La ora 23:00 Insula Șerpilor este sub controlul armatei ruse.
Reacții
modificare| Istoria Ucrainei | |
 Acest articol este parte a unei serii | |
| Istoria antică | |
|---|---|
| Cultura Cucuteni | |
| Cultura Iamna | |
| Cultura catacombelor | |
| Cimerienii | |
| Taurica | |
| Sciția | |
| Sarmații | |
| Cultura Zarubinți | |
| Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov | |
| Imperiul Hun | |
| Evul Mediu | |
| Slavii estici timpurii | |
| Onoghuria | |
| Croația Albă | |
| Haganatul Rus | |
| Hazaria | |
| Rusia Kieveană | |
| Galiției-Volînia | |
| Cumania | |
| Invazia mongolă în Rusia | |
| Hoarda de Aur | |
| Principatul Moldovei | |
| Marele Ducat al Lituaniei | |
| Cazacii | |
| Rzeczpospolita | |
| Armata Zaporojeană | |
| Răscoala lui Hmelnițki | |
| Ruina | |
| Hetmanatul Căzăcesc | |
| Ucraina de pe malul stâng | |
| Ucraina de pe malul drept | |
| Slobidska Ukraina | |
| Siciul Dunărean | |
| Istoria Modernă | |
| Imperiul Rus | |
| Rusia Mică | |
| Rusia Nouă | |
| Habsburgii | |
| Regatul Galiției și Lodomeriei | |
| Bucovina | |
| Rutenia Transcarpatică | |
| Secolul al XX-lea | |
| Ucraina în timpul Primului Război Mondial | |
| Ucraina după Revoluția Rusă | |
| Războiul de independență | |
| Republica Populară Ucraineană | |
| Republica Populară a Ucrainei Occidentale | |
| Epoca Sovietică | |
| RSS Ucraineană | |
| Holodomor | |
| Ucraina în al Doilea Război Mondial | |
| Organizația Naționaliștilor Ucraineni | |
| Cernobîl | |
| Ucraina modernă | |
| Revoluția Portocalie | |
| Euromaidan | |
| Tulburările civile proruse din Ucraina din 2014 | |
| Anexarea Crimeii de către Federația Rusă | |
| Criza ruso-ucraineană (2021-2022) | |
| Euromaidan | |
Portal Ucraina |
Rusia
modificareKremlinul a negat în repetate rânduri că are vreun plan de a invada Ucraina.[121][122] Președintele rus Vladimir Putin a respins aceste temeri drept „alarmiste”.[123] Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, a respins informațiile despre o posibilă invazie a Ucrainei, afirmând că este „propaganda rău intenționată a Departamentului de Stat al SUA”.[124]
La 30 noiembrie 2021, președintele rus Vladimir Putin a declarat că o extindere a prezenței NATO în Ucraina, în special desfășurarea oricăror rachete cu rază lungă de acțiune capabilă să lovească orașe rusești sau sisteme de apărare antirachetă similare cu cele din România și Polonia, ar fi o „linie roșie” pentru Rusia.[125] În ianuarie 2022, Nikolai Zhuravlev, vicepreședintele Consiliului Federației, a avertizat că Europa nu va primi gaze naturale, petrol și metale din Rusia dacă Rusia va fi sancționată și deconectată de la sistemul internațional de plăți SWIFT,[126] în plus, o astfel de mișcare nu ar putea fi fezabilă deoarece ar necesita acordul tuturor țărilor care participă la acest sistem.[127]
Belarus
modificarePreședintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat că țara sa „nu vrea război” și i-a amenințat pe toți cei care vor impune sancțiuni împotriva Belarusului și Rusiei, considerând militarii săi invincibili.[128] El a mai declarat că va trimite „un întreg contingent al armatei belaruse” la granița cu Ucraina, pentru că „ucrainenii ar fi început deja să le atace trupele” (care fac un exercițiu comun cu armata rusă la granița cu Ucraina).[129]
Ucraina
modificareÎntr-un interviu pentru ziarul francez Libération din aprilie 2021, ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a spus că concentrarea de trupe ruse în apropierea graniței cu Ucraina și deteriorarea situației din estul Ucrainei au fost cele mai grave de la atacul asupra marinarilor ucraineni în Strâmtoarea Kerci în noiembrie 2018.[130]
În noiembrie 2021, Kyrylo Budanov, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, a declarat că Rusia se pregătește pentru un atac până la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie 2022.[131] La 25 ianuarie 2022, ministrul apărării Oleksii Reznikov a declarat că nu vede nicio amenințare imediată cu o invazie pe scară largă a Ucrainei de către Rusia; el a insistat că amenințarea nu a crescut semnificativ în ultimii opt ani, deoarece „armata rusă nu a format un grup de atac care să poată lansa o invazie”.[132][133] Fostul ministru de externe ucrainean, Andrii Zagorodniuk, scrie că Rusia are încă prea puține grupuri de luptă și echipamente la graniță.[134]
State și organizații internaționale
modificare
Albania și 
Kosovo – Colonelul Ardian Lulaj al forțelor armate albaneze și șeful kosovar al comunicațiilor strategice, colonelul Sefer Isufi, ambii au declarat la începutul lunii decembrie 2021 că țările lor respective ar fi dispuse să desfășoare forțele armate albaneze și forțele de securitate din Kosovo într-o viitoare misiune în Ucraina, dacă SUA decid să conducă un astfel de efort.[135]
Belgia - La 24 ianuarie, ministrul apărării, Michel Hofman, a declarat că forțele belgiene sunt în așteptare în Marea Baltică și sunt pregătite „să intervină într-un anumit interval de timp, dar astăzi este prea devreme pentru a spune unde și cum” va escalada situația.[136]
Bulgaria - Președintele Bulgariei Rumen Radev a pledat la 7 ianuarie 2022 pentru o soluție diplomatică în cazul Ucrainei.[137] NATO a început supravegherea aeriană în Bulgaria în ianuarie 2022.[138] La 21 ianuarie 2022, ministrul bulgar de externe Kiril Petkov a condamnat cererea Rusiei ca Bulgaria să părăsească NATO și ca trupele NATO să fie retrase din Bulgaria și România, în timp ce președintele Rumen Radev a calificat declarația „inacceptabilă”.[139]
Canada - În ianuarie 2022, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a declarat că Canada va acorda Ucrainei un împrumut de 120 milioane USD, dar nu va transfera echipamente militare.[140] Canada a trimis în ianuarie 2022 în Ucraina un mic contingent al forțelor sale speciale.[141]
Cehia - Cehia intenționează să trimită Ucrainei 4.000 de obuze de artilerie în valoare de 1,5 milioane de euro.[142]
China - Liderul chinez și secretarul general al PCC, Xi Jinping, a susținut cererea Rusiei ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO.[143] La 14 ianuarie 2022, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a subliniat că toate țările ar trebui să respecte o rezoluție tradițională a armistițiului olimpic al ONU[144] „de la șapte zile înainte de începerea Jocurilor Olimpice până la șapte zile după încheierea Jocurilor Paralimpice”, referindu-se atât la viitoarele Jocuri Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022, care vor avea loc între 4 februarie 2022 și 20 februarie 2022, precum și la viitoarele Jocuri Paralimpice de iarnă de la Beijing din 2022, care vor avea loc între 4 martie 2022 și 13 martie 2022.[145] Astfel, intervalul de timp de armistițiu propus de ONU ar începe la 28 ianuarie 2022 și s-ar încheia la 20 martie 2022. Ministrul de Externe al Chinei Wang Yi și secretarul de stat al SUA Antony Blinken au avut o convorbire telefonică la 26 ianuarie 2022. China a spus Statelor Unite că dorește ca toate părțile implicate în Ucraina să rămână calme și să evite creșterea tensiunii, în timp ce Statele Unite au avertizat asupra riscurilor mondiale de securitate și economice pe care le implică agresiunea rusă.[146] Delegatul Chinei la ONU, Zhang Jun, a solicitat la 21 februarie 2022 „tuturor părților” să dea dovadă de reținere și să evite „alimentarea tensiunilor”, însă s-a abținut în a condamna recunoașterea de către Kremlin a regiunilor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.[147]
Statele Unite - Statele Unite au transmis Chinei că o agresiune rusă împotriva Ucrainei implică riscuri mondiale de securitate și economice.[148] Ambasada SUA la Kiev le transmite cetățenilor americani să ia în considerare plecarea din Ucraina.[149] SUA se așteaptă ca Rusia să atace probabil Ucraina până la jumătatea lunii februarie.[150] Președintele american a declarat că SUA ar putea trimite mai mulți militari în România și Polonia.[151]
Croația - președintele Zoran Milanović a anunțat la 25 ianuarie 2022 că țara sa își va retrage toate trupele din NATO dacă Rusia va invada Ucraina.[152] Cu toate acestea, premierul Andrej Plenković le-a cerut scuze ucrainenilor pentru afirmațiile „scandaloase” făcute de președintele Milanović.[153][154]
Franța - Franța caută o soluție diplomatică la criza din Ucraina.[155] Statul francez intenționează să trimită trupe în România în cadrul misiunilor NATO.[156][157]
Germania - Germania a anunțat că va oferi Ucrainei 5000 căști militare de protecție,[158][159][160] dar preferă folosirea diplomației în soluționarea crizei.[161]
Polonia - Ministrul de externe Zbigniew Rau a avertizat că Europa este mai aproape de război decât oricând în ultimii 30 de ani.[162][163]
Regatul Unit - Regatul Unit a acuzat Rusia că încearcă să instaleze un lider pro-rus la Kiev. Moscova a cerut Londrei să nu mai răspândească asemenea absurdități.[164]
Turcia - Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că l-a invitat pe omologul rus Vladimir Putin în Turcia în baza unei propuneri de a găzdui ambele părți pentru a găsi o soluție diplomatică și o cale spre pace.[165][166] Turcia a calificat la 22 februarie 2022 drept „inacceptabilă” decizia Rusiei de a recunoaște regiunile ucrainene Donețk și Lugansk ca republici independente.[167]
- Țările Baltice -
Lituania și 
Letonia vor pune la dispoziția Kievului sisteme portabile de rachete antiaeriene Stinger, iar 
Estonia va furniza gratis proiectile pentru sistemele antitanc Javelin.[168][169] 
Ungaria - Ministrul de externe Peter Szijjarto a declarat că țara sa nu va sprijini Ucraina, întrucât drepturile minorității maghiare nu sunt respectate de Kiev, care a insistat că Ungaria susține o relație de „respect reciproc“ cu Moscova.[170][171][172]
Note
modificare- ^ Uniunea Europeană a convenit asupra unui pachet de sancțiuni în cazul agresiunii ruse.[2]
- ^ Albania este dispusă să trimită trupe în Ucraina ca parte a unei coaliții.[3]
- ^ Australia plănuiește să ajute cu războiul cibernetic[4]
- ^ La 14 ianuarie, președinții Azerbaidjanului și Ucrainei au semnat o declarație comună privind „pregătirea de a oferi sprijin reciproc pentru suveranitatea și integritatea teritorială” ambelor țări „în cadrul granițelor recunoscute internațional, contracararea comună la amenințările hibride, dorința de a asigura pacea și stabilitatea în Marea Neagră-Regiunea Caspică și nu numai”.[5][6]
- ^ Belgia are trupe pregătite în cazul unei escalade între Rusia și Ucraina.[7]
- ^ Bulgaria va permite trupelor străine din NATO să se antreneze în Bulgaria.[8]
- ^ Cehia intenționează să trimită arme și instructori.[9][10]
- ^ Estonia a trimis arme și instructori.[11][10]
- ^ Danemarca a decis să aloce sprijin financiar în scopuri de apărare.[12]
- ^ Estonia intenționează să trimită rachete antitanc și antiaeriene fabricate în SUA[13]
- ^ Finlanda își consolidează armata din cauza preocupărilor legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.[14]
- ^ Franța intenționează să „apere integritatea teritorială a Ucrainei” și are în vedere trimiterea de trupe în România.[15][16]
- ^ Georgia își exprimă solidaritatea cu Ucraina în mijlocul agresiunii ruse.[17]
- ^ Germania a alocat 5,3 milioane de euro pentru un spital de campanie pentru Ucraina. În special, Germania va desfășura cursuri privind construcția și utilizarea spitalului. De asemenea, în cazul agresiunii ruse, Germania va refuza să pună în funcțiune Nord Stream 2.[18]
- ^ Grecia susține o acțiune puternică a UE asupra Rusiei[19]
- ^ Italia a avertizat cu privire la „consecințele grave” dacă Rusia va invada Ucraina.[20]
- ^ Japonia a promis că va menține legături strânse cu alți aliați și parteneri și va continua să comunice cu privire la ideea că orice atac va fi întâmpinat cu acțiuni puternice.”[21]
- ^ Kosovo este dispus să trimită trupe în Ucraina ca parte a unei coaliții.[22]
- ^ Letonia intenționează să trimită arme și instructori.[23][10]
- ^ Lituania intenționează să trimită arme și instructori.[24][10]
- ^ Canada plănuiește să trimită instructori.[10]
- ^ Polonia plănuiește să trimităs instructori.[10]
- ^ Spania plănuiește să trimită două nave de război în Marea Neagră și plănuiește să trimită forțe militare în Bulgaria.[25][10]
- ^ Noua Zeelandă „sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.[26]
- ^ Macedonia de Nord este dispusă să se alăture unei misiuni NATO în Ucraina.[27]
- ^ Norwegian Prime Minister calls Russian troop buildup a "sign of weakness".[28]
- ^ Portugalia are o „relație de excelență” cu Ucraina.[29]
- ^ România este dispusă să găzduiască mai multe trupe străine NATO pe fondul consolidării militare la granița Ucrainei cu Rusia.[30][31]
- ^ Prim-ministrul slovac a precizat că „o amenințare la adresa Ucrainei este o amenințare la adresa Slovaciei”.[32]
- ^ Țările de Jos plănuiește să trimită arme.[33]
- ^ Statele Unite au trimis arme și instructori.[34][10]
- ^ Marea Britanie a trimis arme (în special NLAW ATGMs) și instructori.[35][10]
- ^ China susține îngrijorarea Rusiei cu privire la interferența occidentală în Ucraina.[38]
Referințe
modificare- ^ Redacția UNIMEDIA (), Secretarul general al NATO spune că Alianța nu are planuri să trimită trupe de luptă în Ucraina dacă Rusia invadează, UNIMEDIA
- ^ „"Висока ціна агресії". Якими санкціями в Євросоюзі домовилися покарати Росію?”. Radio Svoboda. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Kosovo, Albania Ready to Help any Potential US-led Ukraine Mission”. BalkanInsight. Accesat în .
- ^ „Marise Payne says Aussie troops won't be sent to Ukraine, but cyber assistance to be rendered”. NCA. Accesat în .
- ^ „Presidents of Ukraine and Azerbaijan signed a Joint Declaration on Deepening Strategic Partnership”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Çetiner, Yusuf (). „Presidents of Ukraine and Azerbaijan Sign a Joint Declaration on Deepening Strategic Partnership”. Overt Defence. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Belgian army has troops prepared if Ukraine situation escalates”. The Brussels Times. Accesat în .
- ^ „Romania, Bulgaria to Strengthen Security Amid Ukraine War Fears”. BalkanInsight. Accesat în .
- ^ „The Czech Republic is ready to provide Ukraine with weapons and military equipment”. Radio Svoboda. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q The Military Balance 2021//International Institute for Strategic Studies
- ^ „The United States has allowed the Baltic states to hand over American weapons to Ukraine”. Deutsche Welle. Accesat în .
- ^ „Denmark announces comprehensive support program to Ukraine”. Ministry of Foreign Affairs of Denmark. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Blinken Authorizes Baltic Countries to Send US Weapons to Ukraine”. Voice of America. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Finland enhances military readiness as tension rises over Ukraine”. Reuters. Accesat în .
- ^ „Macron à Poutine : Paris entend "défendre l'intégrité territoriale de l'Ukraine"”. L'Express (în franceză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Ultimatum russe, Macron prêt à envoyer l'armée en Roumanie... la crise ukrainienne prend de l'ampleur”. midilibre.fr (în franceză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Georgia expresses solidarity with Ukraine amid Russia's aggression”. Ukrinform. Accesat în .
- ^ „Germany will hand over a field hospital for the military to Ukraine – German Defense Minister” [Germany will hand over a field hospital for the military to Ukraine – German Defense Minister]. Radio Svoboda (în ucraineană). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Greece Backs Strong EU Action on Russia Amid Putin Ukraine Moves”. Bloomberg. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Italy, US warn of serious consequences over escalation of Russia-Ukraine crisis”. Global Village Space. Accesat în .
- ^ „Biden, Kishida agree to boost security, economic cooperation amid rising concerns”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Kosovo, Albania Ready to Help any Potential US-led Ukraine Mission”. BalkanInsight. Accesat în .
- ^ „Latvia will provide arms to Ukraine”. Deutsche Welle. Accesat în .
- ^ „Литва передала Україні партію військової допомоги”. Deutsche Welle. Accesat în .
- ^ [www.eldiario.es/politica/espana-moviliza-buques-ofrece-cazas-otan-plena-escalada-rusia-ucrania_1_8673887.amp.html www.eldiario.es/politica/espana-moviliza-buques-ofrece-cazas-otan-plena-escalada-rusia-ucrania_1_8673887.amp.html] Verificați valoarea
|url=(ajutor). Lipsește sau este vid:|title=(ajutor) - ^ „MFAT advises New Zealanders in Ukraine to 'consider leaving' due to fears of Russian invasion”. stuff. Accesat în .
- ^ „On NATO's request, North Macedonia will take part; Croatia: We will withdraw soldiers”. b92. Accesat în .
- ^ „Norway's PM says Russia build-up is 'a sign of weakness'”. AP News. Accesat în .
- ^ „Portugal and Ukraine have 'relationship of excellence', says FM”. EURACTIV. Accesat în .
- ^ „Romania is ready to host increased NATO troops if needed, president says”. Reuters. Accesat în .
- ^ Sorin Dojan, Strategia SUA și NATO: noi trupe în Estul Europei, inclusiv România. Sancțiuni pentru Rusia, Europa Liberă România
- ^ „Diplomatic solution important, and so is the protection of our people, Slovak ministers say”. The Slovak Spectator. Accesat în .
- ^ „Cabinet opens to defensive arms supplies to Ukraine”. Algemeen Dagblad. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „US small arms and ammo arrive in Ukraine as Pentagon details troops to train country's military”. CNN. Accesat în .
- ^ Larisa Brown, Defence (ed.). „British anti-tank weapons sent to defend Ukraine from Russia” (în engleză). ISSN 0140-0460. Accesat în .
- ^ „Захарова: РФ и Беларусь вынуждены реагировать на наращивание сил НАТО у общих границ”. Rossiyskaya Gazeta. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Redacția UNIMEDIA (), Liderul „Rusia Unită” îi cere lui Putin să înarmeze zonele din Estul Ucrainei, pentru a le proteja de „regimul de la Kiev”, UNIMEDIA
- ^ „China backs Russia's 'security concerns' in crisis with west over Ukraine”. Financial Times. Accesat în .
- ^ Redacția UNIMEDIA (), Kremlinul anunță că Putin și Xi se vor întâlni la Jocurile Olimpice de la Beijing pentru a discuta despre criza din Ucraina, UNIMEDIA
- ^ Fox, Greg (). „165 members of Florida National Guard in Ukraine”. WESH.
- ^ „Russia Positioning Helicopters, in Possible Sign of Ukraine Plans”. The New York Times. .
- ^ Ukrinform, «Люблінський трикутник»: з Путіним треба не розмовляти, його треба стримувати (în ucraineană), www.ukrinform.ua
- ^ Digi24, Rusia: „Nu vom ataca, lovi sau invada Ucraina. Efectuăm doar manevre și transferăm trupe pe propriul teritoriu”, www.digi24.ro
- ^ a b Știați că...un război ne bate la porți?!, R3media,
- ^ „The Russian and Ukrainian Spring 2021 War Scare” (în engleză). Center for Strategic and International Studies. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Anton Troianovski and David E. Sanger, Russia Issues Subtle Threats More Far-Reaching Than a Ukraine Invasion Arhivat în , la Wayback Machine., New York Times (16 January 2022).
- ^ Вперед, в прошлое (în rusă), www.kommersant.ru,
- ^ Sanger, David E. (). „In U.S.-Russia Talks, How Far Can Putin Turn Back the Clock?”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Putin to mull options if West refuses guarantees on Ukraine”. AP NEWS (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Gongloff, Mark (). „Putin Launches an Unwelcome Cold War Reboot”. Bloomberg.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Biden tells Zelensky there's a 'distinct possibility' Russia could invade Ukraine in February, www.msn.com
- ^ LIVE TEXT | Război în Ucraina. Focuri de armă se aud pe străzile Kievului. Zelenski: Noaptea aceasta va fi cea mai grea, adevarul.ro,
- ^ Calamur, Krishnadev (). „Crimea: A Gift To Ukraine Becomes A Political Flash Point”. NPR.
- ^ Keating, Joshua (). „Kruschev's Gift”. Slate.
- ^ „Krim-Übertragung : War der Dnjepr-Kanal der Grund? – Nachrichten Geschichte”. DIE WELT.
- ^ Iulian Chifu; Oazu Nantoi; Oleksandr Sushko (). „Russia–Georgia War of August 2008: Ukrainian Approach” (PDF). The Russian Georgian War: A trilateral cognitive institutional approach of the crisis decision-making process. Bucharest: Editura Curtea Veche. p. 181. ISBN 978-973-1983-19-6. Accesat în .
- ^ „Rada removes Yanukovych from office, schedules new elections for May 25”. Interfax-Ukraine. . Accesat în .
- ^ „Ukraine President Yanukovich impeached”. Al Jazeera. . Accesat în .
- ^ Sindelar, Daisy (). „Was Yanukovych's Ouster Constitutional?”. Radio Free Europe, Radio Liberty (Rferl.org). Accesat în .
- ^ Feffer, John (). „Who Are These 'People,' Anyway?”. The Huffington Post. Accesat în .
- ^ „Ukraine President Yanukovich impeached”. Al Jazeera. . Accesat în .
- ^ Polityuk, Pavel; Robinson, Matt (). Roche, Andrew, ed. „Ukraine parliament removes Yanukovich, who flees Kiev in "coup"”. Reuters. Gabriela Baczynska, Marcin Goettig, Peter Graff, Giles Elgood. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Fisher, Max (). „Everything you need to know about the Ukraine crisis”. Vox (în engleză). Accesat în .
- ^ Grytsenko, Oksana (). „Armed pro-Russian insurgents in Luhansk say they are ready for police raid”. Kyiv Post. Arhivat din original la .
- ^ Ragozin, Leonid. „Annexation of Crimea: A masterclass in political manipulation”. www.aljazeera.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Article by Vladimir Putin "On the Historical Unity of Russians and Ukrainians"”. Kremlin. . Arhivat din original la .
- ^ Snyder, Timothy (). „How to think about war in Ukraine”. Accesat în .
- ^ „Why Putin's history essay requires a rewrite”. The Times. . Accesat în .
- ^ Roth, Andrew (). „Putin's Ukraine rhetoric driven by distorted view of neighbour”. The Guardian. Accesat în .
- ^ „Putin's new Ukraine essay reveals imperial ambitions”. Atlantic Council. . Accesat în .
- ^ Wilson, Andrew (). „Russia and Ukraine: 'One People' as Putin Claims?”. RUSI. Accesat în .
- ^ „US, NATO rule out halt to expansion, reject Russian demands”. AP NEWS (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Putin wants to destroy Ukraine and restore Soviet Union, says Yatseniuk”. The Guardian. . Accesat în .
- ^ „Vladimir Putin: The rebuilding of 'Soviet' Russia”. BBC. . Accesat în .
- ^ Rubin, Trudy (). „Putin wants to reestablish the Russian empire. Can NATO stop him without war?”. The Philadelphia Inquirer. Accesat în .
- ^ „Lithuanian president: Russia's attempts to create 'zones of influence' will not be tolerated”. LRT. . Accesat în .
- ^ Szary, Wiktor (). „In push for equal NATO status, Poland asks for flashpoint troops”. Reuters. Accesat în .
- ^ Степура, Антон (), Бойовики "ДНР" заявили про дозвіл вести "упереджувальний вогонь на знищення" (în ucraineană), Суспільне Text " Новини " ignorat (ajutor)
- ^ Avertismentele Rusiei împotriva oricărei încercări de a începe un nou război în Ucraina, Avertismentele Rusiei împotriva oricărei încercări de a începe un nou război în Ucraina
- ^ Orjanu, Gheorghe, Grupul Trilateral de Contact (GTC) de la Minsk | Leonid Kuchma s-a retras de la conducerea delegației Ucrainei, www.defenseromania.ro
- ^ Машута, Юлія (), На Донеччині відкрили історико-культурний центр "Нью-Йорк" (în ucraineană), Суспільне Text " Новини " ignorat (ajutor)
- ^ Українська правда, Російський вертоліт порушив повітряний простір України (în ucraineană), Українська правда
- ^ Kofman, Michael (), Zapad 2021: What We Learned From Russia's Massive Military Drills (în engleză), The Moscow Times
- ^ Mihnea Lazăr, Zapad-2021, Ziua Z: A început cel mai mare exercițiu militar al Rusiei la granița NATO. 200 de mii de militari mobilizați, www.digi24.ro
- ^ Ukrainian Military Deploys Turkish-made Bayraktar Drone in Donbas, www.defenseworld.net, arhivat din original la , accesat în
- ^ Defender Europe 21 Exercises Multinational Interoperability, Readiness, Transparency (în engleză), U.S. Department of Defense
- ^ South, Todd (), Massive, Army-led NATO exercise Defender Europe kicks off (în engleză), Army Times
- ^ Request Rejected, www.mid.ru
- ^ RFE/RL, Germany Says Russia Seeking To 'Provoke' With Troop Buildup At Ukraine's Border (în engleză), RadioFreeEurope/RadioLiberty
- ^ Ukrinform, Zelensky enacts strategy for de-occupation and reintegration of Crimea (în engleză), www.ukrinform.net
- ^ Unpacking the Russian Troop Buildup along Ukraine’s Border (în engleză), www.csis.org
- ^ Почему бессмысленны контакты с нынешним украинским руководством (în rusă), www.kommersant.ru,
- ^ Times, The Moscow (), Russia Shouldn’t Negotiate With ‘Vassal’ Ukraine, Ex-President Medvedev Says (în engleză), The Moscow Times
- ^ Kremlin denies plans to invade Ukraine, alleges NATO threats (în engleză), AP NEWS,
- ^ BILD exklusiv: Russlands Kriegspläne - So könnte Putin die Ukraine vernichten (în germană), bild.de,
- ^ Russia’s Possible Invasion of Ukraine (în engleză), www.csis.org
- ^ staff, T. O. I.; AP, Ukraine’s president says 100,000 Russian troops amassed near border (în engleză), www.timesofisrael.com
- ^ Russia planning massive military offensive against Ukraine involving 175,000 troops, U.S. intelligence warns (în engleză), Washington Post, ISSN 0190-8286
- ^ Ellyatt, Holly (), The world is worried Putin is about to invade Ukraine (în engleză), CNBC
- ^ By Sarah Rainsford (), Russia-Ukraine border: Why Moscow is stoking tensions (în engleză), BBC News
- ^ George Costiță, Fotogalerie | Noi imagini din satelit arată mobilizarea masivă a Rusiei la granița cu Ucraina, Europa Liberă România
- ^ AGERPRES, Consiliul NATO-Rusia la Bruxelles, a doua etapă a negocierilor dintre Rusia și Occident pe.., www.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în
- ^ Digi24, NATO: Cerința Rusiei privind retragerea trupelor din România și Bulgaria este inacceptabilă, www.digi24.ro
- ^ Canada retrage familiile personalului său diplomatic de la Kiev (în engleză), adevarul.ro, 1643129072 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Digi24, SUA, Marea Britanie și Australia au început retragerea personalului de la ambasadele din Ucraina. UE: „Nu ar trebui să dramatizăm”, www.digi24.ro
- ^ Digi24, Jens Stoltenberg: Rusia ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, www.digi24.ro
- ^ Secretarul general al NATO: Rusia ar trebui să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova (în engleză), adevarul.ro, 1643262979 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Rusia susține că SUA nu au luat în considerare cerințele sale de securitate. Nu a oferit un răspuns pozitiv la „principala“ revendicare, oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina (în engleză), adevarul.ro, 1643280030 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Correll, Diana Stancy (), Harry S. Truman Carrier Strike Group, NATO allies to launch exercise in Mediterranean (în engleză), Navy Times
- ^ Premieră de la terminarea Războiului Rece. Un portavion nuclear american operează sub comandă NATO în Marea Mediterană (în engleză), adevarul.ro, 1643224710 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Digi24, Separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei cer Moscovei să-i înarmeze pentru a se lupta cu ucrainenii, www.digi24.ro
- ^ Inder Singh Bisht (), Ukrainian Navy Will Receive Turkish Bayraktar TB2 Drones This Year (în engleză), The Defense Post
- ^ en Amanda Macias, Conducătorii Pentagonului avertizează asupra unor consecințe oribile dacă Rusia invadează Ucraina, msn.com, 28 ianuarie 2022
- ^ Separatiștii din Donețk și Lugansk au anunțat evacuarea civililor către Rusia, Wall-Street, 1645196264 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Operațiunea „Z”? Tancuri și camioane rusești inscripționate cu litera „Z” se îndreaptă spre Ucraina FOTO, adevarul.ro,
- ^ Ministrul ucrainean al Apărării: Inscripția „Z” era folosită de naziști la lagărul de concentrare Sachsenhausen, adevarul.ro,
- ^ Rusia recunoaște autoproclamatele republici populare din Donbas în cadrul actualelor granițele administrative ale regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk, adevarul.ro,
- ^ Olaf Scholz a suspendat procesul de autorizare a gazoductului Nord Stream 2, adevarul.ro,
- ^ Rusia a început războiul în Ucraina: Trupele ruse au intrat în regiunea Kiev / Zeci de oameni au murit în primele ore / Zelenski a decretat mobilizare generală / Ucraina răspunde cu atacuri cu rachete antitanc, www.hotnews.ro, arhivat din original la , accesat în
- ^ Ucraina anunță că Rusia a lansat al doilea val de atacuri cu rachete: Peste 40 de militari și zece civili ucraineni uciși în primele ore. Situația din Mariupol, adevarul.ro,
- ^ Press, Associated, Kremlin denies plans to invade Ukraine, alleges NATO threats (în engleză), POLITICO
- ^ News, A. B. C., Russia denies looking for pretext to invade Ukraine (în engleză), ABC News
- ^ Ellyatt, Holly (), The world is worried Putin is about to invade Ukraine (în engleză), CNBC
- ^ Reuters (), Russia spy chief says Ukraine invasion plan 'malicious' U.S. propaganda (în engleză), Reuters
- ^ Putin spune că extinderea infrastructurii militare a NATO în Ucraina este „o linie roșie” - International - HotNews.ro, www.hotnews.ro,
- ^ Societatea de Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale
- ^ ȘTIRILE, PUBLIKA MD-AICI SUNT (), Rusia amenință că nu va livra gaze și petrol în Europa dacă va fi deconectată de la sistemul internațional de plăți SWIFT | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE, www.publika.md, arhivat din original la , accesat în
- ^ Українська правда, Лукашенко пригрозив усім, хто запроваджуватиме санкції проти Білорусі та Росії (în ucraineană), Українська правда
- ^ Українська правда, Лукашенко стягує армію до України – навіщо (în ucraineană), Українська правда
- ^ Цензор.НЕТ, Сьогоднішні провокації Росії найсерйозніші з часу атаки в Керченській протоці, але ситуація більш небезпечна, - Кулеба (în ucraineană), Цензор.НЕТ
- ^ Altman, Howard (), Russia preparing to attack Ukraine by late January: Ukraine defense intelligence agency chief (în engleză), Military Times
- ^ Bloomberg - Are you a robot?, www.bloomberg.com
- ^ Tristin, Minister of Defense of Ukraine Reznikov: "Russia is not ready for an attack on Ukraine" - 247 News Agency (în engleză), https://247newsagency.com, arhivat din original la , accesat în Legătură externa în
|publisher=(ajutor) - ^ Scenariul unui atac localizat asupra Ucrainei, mai plauzibil decât invazia pe scară largă, spun experții ucraineni: „Pregătirile ar fi mult mai vizibile” (în engleză), adevarul.ro, 1643257251 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Kosovo, Albania Ready to Help any Potential US-led Ukraine Mission (în engleză), Balkan Insight,
- ^ Times, The Brussels, Belgian army has troops prepared if Ukraine situation escalates (în engleză), www.brusselstimes.com
- ^ Președintele Bulgariei pledează pentru o soluție diplomatică în cazul Ucrainei - International - HotNews.ro, www.hotnews.ro,
- ^ Criza din Ucraina. NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria, Stirileprotv.ro
- ^ Bulgaria’s PM rejects Russia’s call for country to withdraw from Nato (în engleză), The Sofia Globe,
- ^ Canada providing $120 million loan to Ukraine to counter Russian threats | Watch News Videos Online (în engleză), Global News
- ^ Criza din Ucraina: Canada a trimis în Ucraina un mic contingent al forțelor sale speciale, www.veridica.ro
- ^ Cehia trimite Ucrainei 4.000 de obuze de artilerie (în engleză), adevarul.ro, 1643223603 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Kremlin: Xi supports Putin's pursuit of guarantees from West (în engleză), AP NEWS,
- ^ Douăzeci de țări au refuzat să semneze Armistițiul olimpic adoptat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru Jocurile Olimpice de la Beijing, G4Media.ro,
- ^ Bloomberg - Are you a robot?, www.bloomberg.com
- ^ U.S., China confer on Ukraine, urge de-escalation and calm, www.msn.com
- ^ În timp ce Occidentul condamnă Rusia pentru recunoașterea regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Beijingul adoptă un ton diferit, adevarul.ro,
- ^ SUA au transmis Chinei că o agresiune rusă împotriva Ucrainei comportă riscuri pentru securitatea mondială (în engleză), adevarul.ro, 1643282943 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Ambasada SUA la Kiev le transmite cetățenilor americani să ia în considerare plecarea din Ucraina (în engleză), adevarul.ro, 1643219471 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Wendy Sherman: SUA se așteaptă ca Rusia să atace probabil Ucraina până la jumătatea lunii februarie (în engleză), adevarul.ro, 1643211455 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Digi24, Analiză CNN: Ordinea mondială, așa cum o cunoaștem, se apropie de sfârșit. „Oponenții SUA simt vulnerabilitate și vor să o exploateze”, www.digi24.ro
- ^ Croația amenință că își va retrage toate trupele din NATO dacă Rusia va invada Ucraina. Milanovic: Ucraina nu ar trebui să intre în NATO (în engleză), adevarul.ro, 1643136548 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Premierul Croației cere scuze Ucrainei pentru afirmațiile pro-Rusia ale președintelui țării (în engleză), adevarul.ro, 1643190906 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Premierul Croației cere scuze Ucrainei după ce președintele, cu care se află în conflict, luase public poziție pro-Rusia, G4Media.ro,
- ^ Mihai Draghici, Franța caută o soluție diplomatică la criza din Ucraina, în timp ce SUA îndeamnă cetățenii americani să plece, Mediafax.ro
- ^ Andreea Ofițeru, Franța vrea să trimită forțe militare în România în misiuni NATO, Europa Liberă România
- ^ Gabriela Antoniu, Ion Cristoiu: Chemarea de trupe franceze în România – o inițiativă personală pe care Klaus Iohannis refuză s-o explice românilor, Mediafax.ro
- ^ Germania anunță că va oferi căști de protecție Ucrainei. Primarul Kievului: „Ce ne va trimite data viitoare? Perne?” (în engleză), adevarul.ro, 1643211221 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Vitali Klitschko über Putin und die neue Kriegsgefahr - „Deutschland verrät seine Freunde!“ (în germană), bild.de,
- ^ Ben Wallace, ministrul britanic al apărării, despre căștile trimise de Germania Ucrainei: „Nu judecăm alte țări. Au nevoie de ajutor letal” (în engleză), adevarul.ro, 1643264123 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Dora Vulcan, Joe Biden: „Consecințe grave” pentru Rusia și sancțiuni pentru Putin. Ce fac Germania și Franța, Europa Liberă România
- ^ Digi24, Polonia avertizează că Europa este mai aproape de război decât oricând în ultimii 30 de ani, www.digi24.ro
- ^ Episcopii din Ucraina și Polonia: Războiul este o înfrângere pentru toți - Vatican News, www.vaticannews.va,
- ^ Marea Britanie acuză Rusia că încearcă să instaleze un lider pro-rus la Kiev. Și SUA susțin că rușii încearcă să preia controlul guvernului ucrainean (în engleză), adevarul.ro, 1642919559 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Erdogan: „Sper că Rusia nu va ataca Ucraina. Nu ar fi înțelept un asemenea pas” (în engleză), adevarul.ro, 1643265493 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Digi24, Recep Erdogan spune că nu ar fi înțelept ca Rusia să invadeze Ucraina și îi transmite un mesaj lui Vladimir Putin, www.digi24.ro
- ^ Turcia, despre Rusia: „Încalcă fățiș integritatea teritorială a Ucrainei”, adevarul.ro,
- ^ Digi24, Țările baltice trimit Ucrainei arme antitanc și antiaeriene fabricate în SUA. Cehia va livra Kievului muniție de artilerie, www.digi24.ro
- ^ Павлюк, Олег (), Ділом і словом. Хто і як допомагає Україні озброюватися проти агресії Росії (în ucraineană), Суспільне Text " Новини " ignorat (ajutor)
- ^ Ungaria nu va sprijini Ucraina, întrucât drepturile minorității maghiare nu sunt respectate de Kiev. Klaus Iohannis, nicio vorbă despre situația românilor de pe cuprinsul Ucrainei, R3media,
- ^ Digi24, Ungaria anunță că nu va sprijini Ucraina în fața Rusiei și că Moscova și Budapesta au o relație de „respect reciproc”, www.digi24.ro
- ^ Dora Vulcan, Ungaria condiționează susținerea Ucrainei de schimbarea politicilor anti-minorități, Ungaria condiționează susținerea Ucrainei de schimbarea politicilor anti-minorități
Vezi și
modificare- Atacuri cibernetice asupra Ucrainei (2022)
- Războiul ruso-ucrainean (din 2014)
- Anexarea Crimeii de către Federația Rusă
- Teritoriile Ucrainei ocupate temporar
- Tulburările civile proruse din Ucraina din 2014
- Anschluss, anexarea Austriei de către Germania Nazistă, ambele considerate parte a unui singur popor
- Cooperarea militară dintre Belarus și Rusia
Legături externe
modificare- https://adevarul.ro/continut/stiri/criza-ruso_ucraineana Știri despre Criza ruso-ucraineană