David D. Friedman

David D. Friedman
David Friedman by Gage Skidmore.jpg
Date personale
Născut (78 de ani)[1] Modificați la Wikidata
SUA Modificați la Wikidata
PărințiMilton Friedman
Rose Friedman[*][[Rose Friedman (economistă americană)|​]] Modificați la Wikidata
Copii Patri Friedman[*][[Patri Friedman (American libertarian activist and theorist of political economy)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Religieateu Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
fizician
blogger
scriitor
cadru didactic universitar[*]
romancier[*]
poet Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Harvard
Universitatea din Chicago
Profesor pentru Patri Friedman[*][[Patri Friedman (American libertarian activist and theorist of political economy)|​]], Peter Leeson[*][[Peter Leeson (economist american)|​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online

David Director Friedman (n. ,[1] SUA) este un economist, fizician, jurist și anarho-capitalist american, descris de Walter Block drept un „anarhist al pieței libere”.[3] Deși a studiat chimia și fizica, Friedman este cunoscut pentru scrierile sale despre microeconomie și teoria libertariană a anarho-capitalismului, cea din urmă fiind subiectul lucrării sale The Machinery of Freedom⁠(d) (1973).[4] De asemenea, este autorul mai multor cărți și articole, printre care Price Theory: An Intermediate Text (1986), Law's Order: What Economics Has to Do with Law and Why It Matters (2000), Hidden Order: The Economics of Everyday Life (1996), and Future Imperfect (2008).[5]

BiografieModificare

David Friedman este fiul economiștilor Rose⁠(d) și Milton Friedman. A absolvit magna cum laude Universitatea Harvard în 1965, cu o diplomă de licență în chimie și fizică.[6] A obținut un master (1967) și un doctorat (1971) în fizică teoretică în cadrul Universității din Chicago.[7] În ciuda carierei sale ulterioare, acesta nu a urmat cursuri nici în drept, nici în economie.[8] A fost profesor de drept la Universitatea Santa Clara⁠(d) din 2005 până în 2017[9] și editor colaborator al revistei Liberty⁠(d). În prezent este profesor emerit. Friedman este ateu.[10]

The Machinery of FreedomModificare

În lucrarea The Machinery of Freedom (1973), Friedman a schițat o formă de anarho-capitalism în care toate bunurile și serviciile, inclusiv legea în sine, pot fi produse de piața liberă. Acesta pledează pentru înfăptuirea anarho-capitalismului prin privatizarea treptată a zonelor în care este implicat guvernul, privatizând în cele din urmă legea însăși. În carte, acesta se opune oricărei încercări de a schimba sistemul printr-o revoluție anarho-capitalistă⁠(d) violentă.[11] Friedman pledează pentru o versiune consecințialistă⁠(d) a anarho-capitalismului, susținându-și poziția în baza unei analize cost-beneficiu⁠(d).[12]

LucrăriModificare

NonficțiuneModificare

FicțiuneModificare

  • David D. Friedman (2006). Harald. Baen Books. ISBN 9781416520566. OL 16070848W.
  • Salamander, 2011
  • Brothers, 2020

NoteModificare

  1. ^ a b David D. Friedman, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Block, Walter E. (). „David Friedman and Libertarianism: A Critique”. Libertarian Papers. 35 (3): 22. 
  4. ^ Caplan, Bryan (). „Friedman, David (1945– )”. În Hamowy, Ronald. The Encyclopedia of Libertarianism. Thousand Oaks, CA: Sage; Cato Institute. pp. 194–195. doi:10.4135/9781412965811.n117. ISBN 978-1412965804. LCCN 2008009151. OCLC 750831024. 
  5. ^ Free Market Mojo. "An Interview with David D. Friedman" Arhivat în , la Wayback Machine..
  6. ^ Faculty Profile: David Friedman Arhivat în , la Wayback Machine.. Santa Clara Law School
  7. ^ „My Academic Page”. www.daviddfriedman.com. 
  8. ^ Athiparambath, Shanu (). „Economist David Friedman Says India Must Go Taller To Make Homes Affordable”. Market Urbanism. Accesat în . 
  9. ^ University, Santa Clara. „Santa Clara University”. phonebook.scu.edu. 
  10. ^ Friedman, David D. "Atheism and Religion", Ideas.
  11. ^ Friedman, David D (). „Revolution Is the Hell of It”. The Machinery of Freedom. pp. 149–150. ISBN 0-8126-9069-9. 
  12. ^ Morris, Christopher. 1992. An Essay on the Modern State. Cambridge University Press. p. 62.

Legături externeModificare