David Lodge
Date personale
Nume la naștereDavid John Lodge Modificați la Wikidata
Născut (89 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Londra, Anglia, Regatul Unit[5] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit[6] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
scenarist
romancier[*]
dramaturg
critic literar[*]
teoretician literar[*]
profesor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[7] Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din Birmingham
University College London
Universitatea Brown
St Joseph's Academy, Blackheath[*][[St Joseph's Academy, Blackheath (academy in Blackheath, London, London)|​]]
PatronajUniversitatea Berkeley din California
Universitatea din Birmingham  Modificați la Wikidata
Note
PremiiComandor al Ordinului Artelor și Literelor[*]
Comandor al Ordinului Imperiului Britanic[*]
Fellow of the Royal Society of Literature[*][[Fellow of the Royal Society of Literature (award of the Royal Society of Literature)|​]]
Premiul Hawthornden  Modificați la Wikidata

David Lodge (n. , Londra, Anglia, Regatul Unit) este un scriitor, specialist în literatură și profesor universitar englez. În prima calitate a scris mai ales romane, dar și povestiri, piese de teatru și scenarii pentru televiziune. În a doua a publicat eseuri de teoria și istoria literaturii. Între aceste două grupuri de opere se situează biografii ale unor scriitori.

Viața și cariera modificare

David Lodge s-a născut într-o familie modestă de religie catolică din sud-estul Londrei. Tatăl lui era violonist. Printre altele a lucrat în cinematografe, acompaniind filme mute[8]. În timpul războiului s-a evacuat împreună cu mama lui în provincie, în Surrey, apoi în Cornwall[9].

Viitorul scriitor a urmat liceul catolic St Joseph's Academy din Londra[10]. În adolescență era deja pasionat de literatură. Prima sa publicație, o povestire, a apărut când avea 16 ani, în revista școlii[11]. În 1952 a intrat la University College London. Acolo a cunoscut-o pe viitoarea lui soție, Mary Frances Jacob, o colegă[8]. În timpul studenției a continuat încercările literare, scriind un roman la vârsta de 18 ani, care, după cum a mărturisit mai târziu, din fericire nu a fost publicat[11]. În 1955 a obținut diploma de Bachelor of Arts, echivalentă cu cea de licență în litere[8]. A efectuat serviciul militar, care era obligatoriu atunci, din 1955 până în 1957[12], după care s-a întors la University College. A obținut în 1959 diploma de Master of Arts (echivalentă cu cea de masterat în litere), susținând lucrarea The Catholic Novel from the Oxford Movement to the Present Day (Romanul catolic de la Mișcarea de la Oxford⁠(d) până în prezent)[13][14]. În același an s-a căsătorit cu Mary Frances Jacob[8].

David Lodge și-a început cariera în 1959, predând engleza ca angajat al British Council la Londra[14], apoi, în 1960, a devenit cadru didactic la Universitatea din Birmingham. În același an i-a apărut primul roman, The Picturegoers (Spectatorii de cinema). Aici a început să lucreze și la o teză de doctorat în domeniul literaturii engleze[15]. Tot aici l-a cunoscut pe romancierul Malcolm Bradbury⁠(d). Împreună cu acesta și cu încă un coleg a pregătit și prezentat în 1963, la Birmingham Repertory Theatre, spectacolul de revistă satiric Between These Four Walls (Între aceste patru ziduri), în care a jucat și actrița Julie Christie. Acest eveniment l-a făcut pe scriitor să-și descopere talentul comic pe care l-a exploatat în romanele scrise ulterior[14].

În 1964, Lodge a primit o bursă de studii de un an de la o asociație americană și a plecat în S.U.A. cu familia, având deja doi copii. Au călătorit timp de trei luni prin țară cu mașina furnizată de asociație, ceea ce era o cerință a acesteia, și a urmat cursuri de literatură americană la Universitatea Brown din Providence, Rhode Island[14].

În 1965, familia s-a întors la Birmingham, unde s-a stabilit, și Lodge și-a continuat cariera de cadru didactic la aceeași universitate, continuând totodată să scrie și să publice. În 1966 i s-a născut al treilea copil, cu sindromul Down[8]. Și-a publicat prima carte de teoria literaturii, Language of Fiction (1966)[14], iar în 1967 și-a susținut teza de doctorat[15]. În 1969 a devenit și profesor asociat la Universitatea Berkeley din California[16]. Și-a încheiat cariera de cadru didactic ca profesor universitar în 1987, cu titlul de profesor onorific de literatură engleză modernă, și s-a consacrat scrisului[10]. A renunțat la predare și din cauza problemelor de auz, una din temele romanului său din 2008, Deaf Sentence (Mort de surd, 2009)[17][18].

În 1991, David Lodge a contribuit și la popularizarea teoriei literaturii, ținând în suplimentul de duminică al ziarului The Independent, rubrica The Art of Fiction (Arta ficțiunii), cu articole despre roman, adunate apoi în volumul cu același titlu, în 1992[19].

Opere modificare

Ficțiune modificare

David Lodge a scris mai ales romane[20]:

  • The Picturegoers, 1960;
  • Ginger You're Barmy, 1962 (Răcane, nu ți‑e bine!, 2004);
  • The British Museum Is Falling Down, 1965 (Muzeul Britanic s-a dărâmat!, 2003);
  • Out of the Shelter, 1970 (Afară din adăpost, 2005);
  • Changing Places: A Tale of Two Campuses, 1975 (Schimb de dame, 2001);
  • How Far Can You Go?, 1980 (Cât să-ntindem coarda?, 2004);
  • Small World: An Academic Romance, 1984 (Ce mică‑i lumea!, 2002);
  • Nice Work, 1988 (Meserie!, 2002);
  • Paradise News, 1991 (Vești din Paradis, 2003);
  • Therapy, 1995 (Terapia, 2002);
  • Thinks ..., 2001 (Gânduri ascunse, 2003);
  • Deaf Sentence, 2008 (Mort de surd, 2009).

La acestea se adaugă Home Truths, 1999 (Crudul adevăr, 2006), din specia literară numită în engleză novella, mai amplă decât nuvela, dar mai scurtă decât romanul[20].

Scriitorul a publicat în 1998 și un volum de povestiri, The Man Who Wouldn't Get Up and Other Stories, pe care l-a extins în 2016 (Bărbatul care nu voia să se dea jos din pat și alte povestiri, 2016)[20].

Autorul mai are și două biografii romanțate:

  • Author, Author, 2004 (Autorul, la rampă!, 2006), despre Henry James;
  • A Man of Parts, 2011 (Bărbatul făcut din bucăți, 2011), despre H.G. Wells.

Au fost jucate și trei piese de teatru scrise de David Lodge[20]:

  • The Writing Game (Joc de scriere), 1990;
  • Home Truths (Crudul adevăr), 1999, după care a adaptat romanul scurt cu același titlu;
  • Secret Thoughts (Gânduri ascunse), 2011, bazată pe romanul Thinks....

David Lodge a scris și câteva scenarii pentru televiziune:

  • Nice Work (Meserie!), 1989 – miniserial după romanul său cu același titlu[21];
  • Martin Chazzlewitt, 199 –miniserial după romanul lui Charles Dickens[22];
  • The Writing Game (Jocul de scriere), 1995 – adaptare a propriei sale piese[20].

După romanul Small World (Ce mică-i lumea!), 1988, a fost difuzat un miniserial cu scenariul scris de alt scenarist, după romanul lui Lodge[23].

Non-ficțiune modificare

Această parte a operei cuprinde mai ales lucrări de teorie și istorie a literaturii:

  • Language of Fiction (Limbajul ficțiunii), 1966
  • Graham Greene, 1966
  • The Novelist at the Crossroads (Romancierul la răscruci), 1971
  • Evelyn Waugh, 1971
  • Twentieth Century Literary Criticism (Critica literară în secolul al XX-lea), 1972
  • The Modes of Modern Writing (Tehnicile scrisului modern), 1977
  • Working with Structuralism (Operarea cu structuralismul), 1981
  • Write On (Scrieți mai departe!), 1986
  • After Bakhtin (După Bahtin), 1990
  • The Art of Fiction (Arta ficțiunii), 1992
  • Modern Criticism and Theory: A Reader (Critica modernă și teoria: Ghid), 1992
  • The Practice of Writing (Practica scrisului), 1997
  • Consciousness and the Novel (Conștiință și roman), 2003
  • The Year of Henry James: The Story of a Novel (Anul lui Henry James: Povestea unui roman), 2006
  • Lives in Writing (Vieți de scriitori), 2014

Lodge a scris și trei volume de memorii:

  • 2015 – Quite a Good Time To Be Born: A Memoir. 1935-75 (Născut într-un ceas bun: Memorii. 1935-1975, 2015);
  • 2018 – Writer's Luck: A Memoir. 1976-1991 (Norocul scriitorului: Memorii. 1976-1991, 2021);
  • 2020 – Varying Degrees of Success: A Memoir. 1992-2020 (Diverse grade de succes: Memorii. 1992-2020, 2023).

Teme și caracteristici principale modificare

Atmosfera din Anglia de după război se reflectă în primele romane ale autorului. Se întoarce și la perioada războiului în The Picturegoers. L-a marcat o vacanță petrecută ca adolescent în Germania, imediat după război, la sora lui care lucra la o bază militară americană. Acest eveniment l-a făcut să scrie Afară din adăpost[24]. Experiența serviciului militar în anii 1950 i-a inspirat romanul Răcane, nu ți-e bine!, în care intervine deja și umorul uneori amar al scriitorului[25].

Originea dintr-o familie catolică lasă urme în romanele lui Lodge prin tema relației dintre catolicism și sexualitate, personajele sale cu această religie având printre altele dilema atitudinii pe care să o aibă față de interdicția contracepției artificiale. Astfel sunt romane ca Muzeul Britanic s-a dărâmat![26], Cât să-ntindem coarda?[27] sau Vești din paradis[28]. Se vede în acestea o detașare din ce în ce mai mare a unor personaje de interpretarea dogmatică a catolicismului, evoluție proprie și autorului[29].

Mediile universitare englez și american i-au inspirat scriitorului în primul rând Trilogia campusului, cu romanele Schimb de dame, Ce mică-i lumea! și Meserie!. Personajele primelor două sunt prezentate comic, ironic și satiric. Al treilea este de asemenea comic și ironic, dar iese parțial din mediul universitar și este mai indulgent cu personajele sale[30]. Tot mediul universitar și caracteristici asemănătoare reapar în romanul Gânduri ascunse[31].

Mediul industriei și al afacerilor se întretaie cu cel universitar în Meserie!, care evocă și probleme sociale serioase din anii 1980[30].

Romanul Mort de surd, scris la 73 de ani, abordează probleme și gânduri ale vârstei înaintate, printre altele tulburările de auz, care îl afectează și pe scriitor[32].

Recepția operei modificare

David Lodge a ajuns la notorietate în 1975, datorită recenziilor favorabile de care a avut parte romanul Schimb de dame, și premiului Hawthornden pe care l-a primit acesta. După aceea, romanele sale anterioare, care au fost reeditate, au cunoscut de asemenea succesul. În 2008 era calificat cu aprecieri ca „un romancier comic incisiv”[33], sau „unul dintre cei mai buni romancieri din această generație”[34].

În afara țărilor de limbă engleză, romanele scriitorului au ajuns populare mai întâi în Franța, în anii 1990. Conform agenției sale literare, mai multe sau mai puține dintre operele sale sunt traduse în 15 limbi[20]. În română îi sunt traduse toate romanele (în afară de primul), volumul de povestiri, biografiile și memoriile[35].

Distincții modificare

David Lodge este laureatul următoarelor premii[20]:

  • 1975 – premiul Hawthornden, pentru Schimb de dame;
– premiul pentru ficțiune al ziarului Yorkshire Post⁠(d), pentru Schimb de dame;
  • 1980 – premiul Whitbread pentru Cât să-ntindem coarda?, cartea anului;
  • 1988 – premiul ziarului Sunday Express pentru Meserie!, cartea anului;
  • 1990 – premiul lui Royal Television Society⁠(d) pentru Meserie!, cel mai bun serial de dramă;
– premiul Nimfa de argint la Festivalul de televiziune de la Monte Carlo⁠(d) pentru locul II ocupat de serialul Meserie!;

Alte distincții:

Note modificare

  1. ^ a b David Lodge (author), SNAC, accesat în  
  2. ^ a b David Lodge, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b David Lodge, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  4. ^ a b David John Lodge, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  5. ^ „David Lodge”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ LIBRIS, , accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ a b c d e Julia Llewellyn, Bad reviews spoil my lunch (Recenziile proaste îmi strică prânzul), telegraph.co.uk, 23 august 2004 (accesat la 20 noiembrie 2023).
  9. ^ Bruce K. Martin, David Lodge, New York, Twayne, 1999, ISBN 0-8057-1671-8, p. XV.
  10. ^ a b David Lodge, theguardian.com, 22 iulie 2008 (accesat la 20 noiembrie 2023).
  11. ^ a b Introducere la volumul de povestiri The Man Who Wouldn't Get up (Omul care n-a mai vrut să se scoale), 1998.
  12. ^ Introducere la reediția din 1993 a romanului său The Picturegoers (Spectatorii de cinema), p. XIII.
  13. ^ În paranteză, fără anul apariției, traducerea literală a titlurilor operelor neapărute în română.
  14. ^ a b c d e Postfață la reediția din 1983 a romanului The British Museum Is Falling Down (Muzeul Britanic s-a dărâmat), p. 163-169.
  15. ^ a b c Encyclopaedia Britannica, articolul David Lodge (accesat la 20 noiembrie 2023).
  16. ^ Professor David Lodge, literature.britishcouncil.org (accesat la 20 noiembrie 2023).
  17. ^ În paranteză, cu anul apariției, titlurile operelor apărute și în română, la editura Polirom.
  18. ^ D. J. Taylor, I beg your pardon? (Poftim?), theguardian, 3 mai 2008 (accesat la 20 noiembrie 2023).
  19. ^ Prefață la volumul The Art of Fiction, p. IX.
  20. ^ a b c d e f g h David Lodge, theagency.co.uk.
  21. ^ Nice Work, imdb.com.
  22. ^ Martin Chazzlewitt, imdb.com.
  23. ^ Small World, imdb.com (accesat la 20 noiembrie 2023).
  24. ^ Afară din adăpost, polirom.ro (accesat la 20 noiembrie 2023).
  25. ^ Răcane, nu ți-e bine, polirom.ro (accesat la 20 noiembrie 2023).
  26. ^ Muzeul Britanic s-a dărâmat!, polirom.ro.
  27. ^ Cât să-ntindem coarda?, polirom.ro.
  28. ^ Vești din paradis, polirom.ro (accesat la 20 noiembrie 2023).
  29. ^ John Mullan, Small World by David Lodge (Ce mică-i lumea!, de David Lodge), theguardian.com, 27 ianuarie 2012 (accesat la 20 noiembrie 2023).
  30. ^ a b Natasha Tripney, The Campus Trilogy by David Lodge – review (Trilogia campusului de David Lodge – recenzie], theguardian.com, 27 noiembrie 2011 (accesat la 20 noiembrie 2023).
  31. ^ Gânduri ascunse, polirom.ro (accesat la 20 noiembrie 2023).
  32. ^ Mort de surd, polirom.ro (accesat la 20 noiembrie 2023).
  33. ^ Scriitorul Alan Hollingshurst, apud David Lodge, theguardian.com, 22 iulie 2008.
  34. ^ Scriitorul Anthony Burgess, apud David Lodge, theguardian.com, 22 iulie 2008 (accesat la 20 noiembrie 2023).
  35. ^ Seria de autor David Lodge, polirom.ro (accesat la 20 noiembrie 2023).
  36. ^ David Lodge, rsliterature.org.

Legături externe modificare