Deschide meniul principal

Diazepam

produs farmaceutic
Diazepam
Diazepam structure.svg
Diazepam ball-and-stick model.png
Identificare
Număr CAS439-14-5[1]  Modificați la Wikidata
PubChem3016[2]  Modificați la Wikidata
DrugBank00829[3]  Modificați la Wikidata
ChemSpider2908[4]  Modificați la Wikidata
UNIIQ3JTX2Q7TU[1]  Modificați la Wikidata
KEGGC06948[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL12[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCN05BA01[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date clinice
Cale de administrareadministrare orală
injecție intramusculară[*]
Terapie intravenoasă[*]
enteral administration[*]  Modificați la Wikidata
Date chimice
FormulăC₁₆H₁₃ClN₂O[2]  Modificați la Wikidata
Masă molară284,072 u.a.m.[2]  Modificați la Wikidata

Diazepam (C16H13ClN2O) (cunoscut pe larg în Statele Unite sub denumirea comercială Valium), este un medicament din categoria benzodiazepinelor cu efect anxiolitic. Este utilizat pentru tratarea a o serie de afecțiuni, printre care tulburarea de anxietate, sindromul de abstinență alcoolică, sindromul de abstinență la benzodiazepine, spasmele musculare, crizele epileptice, insomnia și sindromul Wittmaack-Ekbom.[8] Poate fi utilizat pentru inducerea amneziei în cadrul anumitor proceduri medicale.[9][10] Poate fi administrat pe care orală, intrarectală sau parenterală (în mușchi sau în sânge).[10] Fiind administrat în sânge, efectul începe a fi observat în decurs de cinci minute și durează până la o oră.[10] Administrat pe cale orală, este nevoie de aproximativ  40 de minute pentru apariția primelor efecte.[11]

Mecanismul de funcționare constă în sporirea efectului neurotransmițătorului denumit acid gamma-aminobutiric (GABA).[12][13] Benzodiazepinele au o toxicitate relativ mică în cazurile de supradoză.[14]

Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[15]

IstoricModificare

Diazepamul a fost sintetizat pentru prima dată de Leo Sternbach și fabricat în premieră de Hoffmann-La Roche în 1963.[8][16] Este unul din cele mai prescrise medicamente în lume încă de la lansarea sa pe piață.[8] Între anii 1968–1982, a fost cel mai bine vândut medicament în Statele Unite, cu două miliarde de pastile vândute în 1978. Patentul a expirat în 1985, moment în care piața a fost inundată de peste 500 de brand-uri.[8]

Efecte secundareModificare

Printre efectele secundare provocate de obicei de diazepam se numără somnolența și problemele de coordonare.[10] Cazuri în care efectele secundare sunt mai puternice de atât sunt puțin frecvente.[8] Acestea din urmă includ tendința de suicid, respirația îngreunată și riscul sporit de spasme în cazul bolnavilor de epilepsie.[8][10] De asemenea, poate induce stări de agitație.[12][17] Consumul de diazepam pe termen lung poate induce toleranță și dependență. Încetarea imediată a administrării de diazepam poate fi periculoasă,[8] rezultând în apariția unor probleme cognitive care se pot manifesta pe o perioadă de șase luni sau chiar mai mult.[12] Medicamentul nu este recomandat în timpul sarcinii și alăptării.[10]

NoteModificare

  1. ^ a b c d diazepam (în engleză), Unique Ingredient Identifier[*] 
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m n „diazepam”, diazepam (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ a b Diazepam (în engleză), DrugBank, accesat în  
  4. ^ a b Diazepam (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b Diazepam (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  6. ^ a b DIAZEPAM (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b Diazepam (în engleză), DrugBank,  
  8. ^ a b c d e f g Calcaterra, NE; Barrow, JC (). „Classics in chemical neuroscience: diazepam (valium)”. ACS chemical neuroscience. 5 (4): 253–60. PMID 24552479. 
  9. ^ „Diazepam”. PubChem (în engleză). National Institute of Health: National Library of Medicine. . Accesat în . 
  10. ^ a b c d e f „Diazepam” (în engleză). The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  11. ^ Ogle, guest editors, Harry Dym, Orrett E. (). Oral surgery for the general dentist (în engleză). Philadelphia: Saunders. p. 8. ISBN 9781455710324. 
  12. ^ a b c Riss J, Cloyd J, Gates J, Collins S (august 2008). „Benzodiazepines in epilepsy: pharmacology and pharmacokinetics”. Acta Neurologica Scandinavica. 118 (2): 69–86. doi:10.1111/j.1600-0404.2008.01004.x. PMID 18384456. 
  13. ^ „WHO Model List of Essential Medicines” (PDF) (în engleză). World Health Organization. martie 2005. Accesat în . 
  14. ^ J. Riss, J. Cloyd, J. Gates, S. Collins. „Benzodiazepines in epilepsy: pharmacology and pharmacokinetics” (în engleză). Accesat în . 
  15. ^ „WHO Model List of Essential Medicines (19th List)” (PDF). World Health Organization. aprilie 2015. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  16. ^ Fischer, Jnos; Ganellin, C. Robin (). Analogue-based Drug Discovery (în engleză). John Wiley & Sons. p. 535. ISBN 9783527607495. 
  17. ^ Perkin, Ronald M. (). Pediatric hospital medicine : textbook of inpatient management (în engleză) (ed. 2nd ed.). Philadelphia: Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins. p. 862. ISBN 9780781770323. 

Legături externeModificare