Deschide meniul principal
Dimitrie Paciurea
Dimitrie Paciurea (1).jpg
Dimitrie Paciurea
Date personale
Născut1873[1][2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat1932 (59 de ani)[1][2][3][4][7][5][6] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticsculptură  Modificați la Wikidata
StudiiAcademia Julian, Universitatea Națională de Arte București, Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris  Modificați la Wikidata
PregătireWladimir Hegel, Gabriel Thomas, Jean-Antoine Injalbert, William Bouguereau, Gabriel Ferrier
Profesor pentruMargareta Cosăceanu, Vasile Blendea, Ion Irimescu, Gheorghe D. Anghel, Teodor Burcă, Romulus Ladea, Oscar Han, Gheorghe Naum, Iosif Fekete, Ion Jalea  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăArta Română", Tinerimea artistică
Opere importanteHimera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopții
Premii1927 - Premiul Național pentru Sculptură (pentru Himera văzduhului)
Logo of the Romanian Academy.png Membru post-mortem al Academiei Române

Dimitrie Paciurea (n. 1873,[1][2][3][4][5][6] București, România – d. 1932,[1][2][3][4][7][5][6] București, România) a fost un sculptor român. Stilul său simbolic și reprezentațional contrastează puternic cu stilul simplificat până la esența pură al contemporanului și conaționalului său Constantin Brâncuși.

În anul 2012 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.[8]

Cuprins

Date biograficeModificare

Născut în București, a studiat aici între 1890 și 1894 la Școala de Arte și Meserii, secția Mecanică, apoi Sculptură, avându-l ca profesor pe sculptorul Wladimir Hegel, care i-a insuflat cultul pentru formă, și care l-a sprijinit să își continue studiile la Paris[9] (între 1896 și 1900). Studiază în perioda 1895 - 1899, sprijinit de Ministerul Agriculturii, Comerțului, Industriei și Domeniilor la Școala de Arte Decorative și Industriale din Paris după care se înscrie la Școala de Belle-Arte, atelierul lui Gabriel Thomas, apoi al lui Jean-Antoine Injalbert. Între anii 1898 - 1899 studiază în cadrul Academiei Julian, în atelierele lui William Bouguereau și Gabriel Ferrier.[10]

Debutează în 1894 la Expoziția artiștilor în viață, fiind apoi prezent la Saloanele Oficiale, la manifestările "Cercului artistic" și ale "Tinerimii artistice". În 1919 se află printre membrii fondatori ai Societății "Arta română". Operele îi sunt prezentate în expoziții personale în București, în 1907, 1922 (împreună cu Cornel Medrea), 1930. A participat de asemenea la expoziții de artă românească deschise la München (1913), Bruxelles (1930) și la Bienala de la Veneția (1924). Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la Școala Națională de Arte Frumoase din București.

Încă de la primele sale lucrări a apărut foarte clar desprinderea de formulele academizante - destul de respectate de colegii din institutele de artă bucureștene - orientarea decisă spre o creație, în care tradiții îndepărtate și experiențe apropiate coexistă, aducând originalitate și distincție în sculptura românească. Aluziile la patrimoniul bizantin sau al Renașterii (Gigantul, 1905; Christ încoronat cu spini, 1907) se produc în desfășurarea unui discurs plastic ce vizează realitățile epocii. Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la Omul primitiv (1906) și Sfinxul (1913), trece la seria de "Himere": Himera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopții. Paciurea a realizat și un mare număr de portrete, compoziții (Fata cu ulciorul, 1920) și un proiect nerealizat pentru un monument al Unirii Principatelor Române.

Este înmormântat la Cimitirul Bellu fig. 35A.

OperaModificare

 
Himera văzduhului
 
Himera apei

Lucrări monumentale:

  • 1904 - Mon. Gheorghe Duca (bronz, grup alegoric), București;
  • 1906 - Omul primitiv;
  • 1905 - Două fântâni, cu arh. V.G. Ștefănescu, Parcul Carol, Craiova, Dolj;
  • 1905 - Gigantul (piatră), frontonul Muzeului „Grigore Antipa”(distrus);
  • 1907 - Christ încoronat cu spini;
  • 1912 - Madona Stolojan, Cimitirul Bellu, București;
  • 1913 - Sfinxul;
  • 1920 - Fata cu ulciorul (portret);
  • 1931 - Zeul Pan, Academia României din Roma, Italia;
  • 1931 - Seria Himere - Himera văzduhului, Himera pământului, Himera apei, Himera nopții.

Lucrări în colecții publice:

ExpozițiiModificare

 
Himera pământului

Expoziții personale:

Expoziții de grup:

  • 1894 - 1896 - Expoziția Artiștilor în Viață, București;
  • 1905, 1910, 1923 - Cercul Artistic, București;
  • 1907 - 1909, 1913 - 1915, 1928 - Tinerimea Artistică, București;
  • 1909 - 1911, 1913, 1914, 1927 - 1929, 1931 - Salonul Oficial de Pictură și Sculptură, București;
  • 1912 - Tinerimea artistică, München, Germania;
  • 1912, 1929 - Expoziția Universală, București;
  • 1917 - 1918 - Expoziția artiștilor români, București;
  • 1919 - Arta Română, Salonul sculptorilor români, București;
  • 1920 - 1921, 1923 - Arta Română, București;
  • 1924 - Cercul Artistic și Salonul Oficial de Pictură și Sculptură, Veneția, Italia;
  • 1924 - Bienala de artă, ediția a XIV-a, București;
  • 1925 - Salonul Oficial de Pictură și Sculptură, Paris, Franța;
  • 1925 - Expoziția de artă românească, Muzeul Jeu de Paume, București;
  • 1929 - Salonul Oficial de Grafică, Barcelona, Spania;
  • 1930 - Expoziția de artă românească veche și modernă, Bruxelles, Belgia;
  • 1931 - Expoziția de artă românească, București;
  • 2008 - Against Nature: the Hybrid Forms of Modern Sculpture, Henry Moore Institute, Leeds, Marea Britanie;
  • 2009 - Centrul de Artă Modernă și Contemporană, Messiah, Debrecen, Ungaria;
  • 2011 - L’Europe des esprits ou la fascination de l’occulte 1750-1950, Muzeul de Artă Modernă și Contemporană, Strasbourg, Franța.

Premii și distincțiiModificare

  • 1894 - Mențiune onorabilă Expoziția Artiștilor în Viață;
  • 1905 - Premiul I, împreună cu arhitectul V.G. Ștefănescu, concurs pentru două fântâni monumentale, Craiova, Dolj;
  • 1909, 1910 - Premiul al II-lea la Salonul Oficial de Pictură și Sculptură, București;
  • 1914 - Medalia cl. a II-a la Salonul Oficial de Pictură și Sculptură, București;
  • 1927 - Premiul Național pentru Sculptură (pentru Himera văzduhului);
  • 1929 - Medalia de bronz „Marele premiu clasa a II-a” pentru Zeul războiului la Expoziția universală din Barcelona, Spania.

Galerie imaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b c d RKDartists, accesat în  
  2. ^ a b c d Dimitrie Paciurea, Union List of Artist Names, accesat în  
  3. ^ a b c d Dimitrie Paciurea, Open Library, accesat în  
  4. ^ a b c d Dimitrie Paciurea, Répertoire des artistes, accesat în  
  5. ^ a b c d Dimitrie Paciurea, Faceted Application of Subject Terminology[*] 
  6. ^ a b c d Dimitrie Paciurea, CONOR[*] 
  7. ^ a b Dimitrie or Dumitru Paciurea, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  8. ^ http://www.acad.ro/membri_ar/armembri_pm.htm Academia Română - Membrii post-mortem ai Academiei Române
  9. ^ Obiectul Lunii Mai 2011: Bustul Reginei Elisabeta
  10. ^ ro Un secol de sculptură românească

BibliografieModificare

Legături externeModificare

Articole biograficeModificare