Discuție:Î.e.n.

Adăugare discuție
Nu există nicio discuție pe această pagină.

La adresa [1] am găsit date care ar duce la ipoteza că, de fapt, nu există o identitate între acronimele î.e.n. şi îdC. Iată textul:

Actualul sistem creştin de măsurare a timpului a fost consacrat de către monahul Dionisie cel Mic, care a proclamat anul 754 de la întemeierea Romei, drept anul naşterii lui Hristos.

Din punct de vedere istoric şi ştiinţific, acest aspect este înţeles şi judecat greşit, căci anul naşterii lui Hristos nu coincide cu anul 1 (nu există anul 1 înainte de Hristos şi nici anul 1 după Hristos, după cum nu există nici vreun presupus an 0).

Anul naşterii lui Hristos este legat indirect de anul morţii lui Irod cel Mare, căci Iisus S-a născut, după cum spune Scriptura, „în zilele împăratului Irod cel mare“ (Matei 2,1, vezi şi Luca 1, 5). Moartea lui Irod s-a petrecut „cu puţin timp înainte de Paştele“ anului 750 de la întemeierea Romei, adică în primăvara anului 4 înainte de Hristos, după cum numărăm astăzi. Aşadar, Hristos S-a născut înainte de anul 750 de la întemeierea Romei, adică înainte de primăvara anului 4 înainte de Hristos.

În consecinţă, calendarul lui Dionisie e în urmă faţă de realitate cu vreo 3-4 ani. Din păcate, această greşeală continuă, de atunci, să se perpetueze în istorie. Naşterea lui Hristos trebuie localizată în timp cu câţiva ani mai devreme decât prevede calendarul lui Dionisie.

Dar cu câţi ani mai devreme ar trebui stabilit evenimentul naşterii lui Hristos, în raport cu antichitatea precreştină?

După cum e lesne de înţeles, Dumnezeu n-a aşteptat anul 1 sau anul 0 sau căderea Imperiului Roman, şi nici sfârşitul Olimpiadelor pentru a-L trimite pe Fiul Său Cel Unul născut în lume. Cu toate acestea, este limpede că nu L-a trimis „la întâmplare“, într-un moment oarecare din timp, ci „la plinirea vremii“ (Gal. 4, 4).

Dacă vom pune în legătură mărturiile istorice cu cele evanghelice, vom ajunge la concluzii dintre cele mai sigure.

Moartea lui Irod cel Mare este legată şi de un eveniment astrologic care a avut loc aproximativ cu o lună înainte de Paştele anului 750 de la întemeierea Romei (anul 4 înainte de Hristos). Este vorba de o eclipsă de lună vizibilă la Ierihon, eclipsă pe care astronomii moderni au localizat-o cam în preajma datei de 13 martie a aceluiaşi an, a anului 4 înainte de Hristos. Despre acest fenomen astronomic ne informează şi Iosif Flavius, care semnalează că „în acea noapte, luna lipsea“.

În acea zi încă trăia împăratul Irod, care, la puţin timp după eclipsă, a ordonat uciderea Fiului lui Dumnezeu. La cinci zile după acest ordin, a murit şi Irod.

Paştele acelui an a fost sărbătorit în ziua de 11 a lunii aprilie a anului 4 înainte de Hristos. În conformitate cu aceste informaţii, moartea lui Irod ar trebui localizată undeva între datele de 13 martie şi 11 aprilie ale anului 4 înainte de Hristos. Ele ne determină să ajungem, cu cea mai deplină certitudine, la concluzia că moartea lui Irod a survenit între data de 20 martie şi data de 9 aprilie a anului 4 înainte de Hristos. În clipa în care Irod a fost înştiinţat de către magi de naşterea Pruncului, până în ziua morţii împăratului, Iisus era, poate, cam în vârstă de o lună. În orice caz, avea mai puţin de doi ani, de vreme ce Irod a dat poruncă să fie ucişi „toţi pruncii în vârstă de până la doi ani“ (Matei 2, 16).

Uneori se impune să apropiem evenimetul naşterii lui Hristos mai degrabă de moartea lui Irod decât de limita temporală a „celor doi ani“. Aceasta înseamnă că Iisus S-a născut spre finalul anului 5 înainte de Hristos sau la începuturile anului 4 înainte de Hristos. În consecinţă, stabilirea pe 25 decembrie a marii sărbători a Crăciunului exprimă ziua probabilă a naşterii Domnului, fără a preciza cu exactitate şi anul, deoarece Domnul nu S-a născut în anul 754 de la întemeierea Romei (sau, după nevoie, în anul 1), ci în anul 749 sau 750 de la întemeierea Romei, adică în anul 5 sau 4 înainte de Hristos. (Traducere de Sorina Munteanu din revista „Biserica Pireului“).


Şi acum concluzia mea:
î.e.n. se referă la o dată aleasă convenţional pentru începerea "erei noastre", deci folosirea sa e în regulă;
îdC ar trebui să impună o decalare de 3 sau 4 ani faţă de anul real al naşterii lui Hristos, deci nu este superpozabil peste începerea "erei noastre", aşa cum e folosită în calendarul actual.
Mai concret, putem spune fără să pară ciudat: evenimentul naşterii lui Hristos a avut loc în anul 5 î.e.n., dar va părea anormal să spunem: evenimentul naşterii lui Hristos a avut loc în anul 5 îdC.

Miehs 5 ianuarie 2007 18:46 (EET)

Înapoi la pagina „Î.e.n.”.