Discuție:Inocențiu Micu-Klein

Ultimul comentariu: acum 8 ani de Mihai Andrei în subiectul a început studiul teologiei la Trnava, în vestul Slovaciei ???

"întemeietorul gândirii politice românești moderne" modificare

Imi pare rau, dar ceea ce ai scris acolo e sau prea vag, sau POV. O sa te rog sa fii ceva mai clar. Dpotop 15 decembrie 2005 16:55 (EET)Răspunde

Nume, gândire politică și moștenire modificare

Cred ca numele complet e "Ioan Inochentie Micu-Klein", si asta daca ma iau dupa situl bisericii greco-catolice. [1]. Am vazut si biografia oficiala [2], dar daca o citesti intr-adevar e Inochentie.

Pe de alta parte, care e grafia corecta: Klein, sau Clain? Nu in germana, ci in scripte. :) Dpotop 15 decembrie 2005 17:21 (EET)Răspunde

În Cluj la Arhivele Statului se găsesc mai multe manuscrise autografe ale episcopului Micu. Acestea sunt semnate fie Innozenz Freiherr von Klein, fie Innocentius Klein. Numele său de botez a fost Ioan Micu. Rostul pentru care și-a luat, în plină epocă a barocului, un nume cu rezonanță latină, a fost acela de a fi în rând cu timpul, în rând cu lumea și, desigur, în rând cu papa de la Roma și cu împărăteasa de la Viena. De aceea și-a zis Inocențiu. Pot să spun cu siguranță că nu s-a recomandat ca "Inochentie", această formă fiind lansată după moartea sa, de unii care nu suportau atâta latinitate la români. Cam aceeași oameni, care dădeau circulare ca nu cumva țăranii (ortodocși) din Ardeal să-și boteze copiii cu nume latinești. În Ardealul de Nord, românii greco-catolici se obișnuiseră deja cu numele "papistășești": Iuliu, Corneliu, Liviu, Tit-Liviu, Marius, Aurel etc. Referitor la site-ul www.bru.ro, mă surprind oarecum pocitaniile acelea de litere, care nici latine nu sunt, nici slave, ci un fel de struțo-cămile (literele pe care eram obișnuit să le văd prin calendarele ortodoxe române, un fel de pseudochirilice). În orice caz, nostalgia aceasta slavofilă merge mână-n mână cu pocirea numelui de Inocențiu. Am văzut forme și mai caraghioase, precum Leontie pentru Leon, Vichentie pentru Vincențiu, încât mă întreb dacă nu cumva și numele actualului papă ar trebui pocit în vreun fel anume, eventual Venedictie al XVI-lea. În concluzie îl asigur pe Dpotop, care oricum excelează în tot felul de autarhii, că m-am gândit la ceva când am inițiat articolul despre Inocențiu Micu-Klein. Îmi pare puțin rău că trece neobservat faptul că gândirea memorandistică al marelui episcop a fost preluată în Supplex, dusă mai departe în Memorandum și adoptată de Iuliu Maniu (memoriile adresate lui Ion Antonescu și mai apoi regimului Groza), încât Maniu a fost numit "monahul de la Bădăcin". --Mihai Andrei 15 decembrie 2005 19:30 (EET)Răspunde
Bine, dar cine ii spune "Inocențiu Micu-Klein"? De fapt asta e intrebarea mea. El isi spunea in scris "Innocentius/Innozenz Klein".
Intr-o alta ordine de idei, cred ca ar trebui sa listezi toate ortografiile cu care subiectul articolului e in mod comun identificat. :)
In ce priveste numele latine, eu am invatat ca erau date pentru ca erau mai greu de maghiarizat, nu pentru a marca apartenenta catolica. Asta o stiu inclusiv din familie (o parte a venit din Ardeal in Moldova si si-a schimbat la loc numele).Dpotop 15 decembrie 2005 20:58 (EET)Răspunde

Păi gândește-te puțin: de ce ar fi fost românii greco-catolici mai porniți împotriva maghiarizării decât cei ortodocși? Dar poate mai important: cine a spus că numele latine n-ar putea fi maghiarizate? Iuliu > Gyula, Valentin > Bálint, Corneliu > Kórnél etc. Răspândirea numelor latine s-a făcut pe filieră catolică. Figuri însemnate ale Bisericii Române Unite cu Roma au purtat nume specifice: Aloisie Tăutu, Silvestru Augustin Prunduș etc. Ca să descrețesc puțin frunțile îl enumăr și pe Marius Chicoș Rostogan. :) --Mihai Andrei 15 decembrie 2005 21:17 (EET)Răspunde

Interesant, o sa mai studiez.128.59.19.249 15 decembrie 2005 23:29 (EET)Răspunde
Mi-au mai venit două nume în minte: Clemente Plăianu și Leon Man. --Mihai Andrei 16 decembrie 2005 11:24 (EET)Răspunde

Lectură suplimentară modificare

Am găsit o carte, nu îmi dau seama despre ce proces ar fi vorba:

  • Procesul episcopului Ioan Inochentie Clain, Gheorghe Bogdan-Duicǎ, Editura autorului, 1896

 Ark25  (discuție) 16 februarie 2014 18:04 (EET)Răspunde

a început studiul teologiei la Trnava, în vestul Slovaciei ??? modificare

Slovacia există ca stat abia din 1993. Înainte de 1993 a existat ca parte a Cehoslovaciei care s-a format în 1919. Trnava (având denumirea oficială în acea perioadă de Nagyszombat) a fost sediul arhiepiscopiei romano-catolice a Regatului Maghiar (mutată din Stregoniu în anul 1543), deci nu a avut nicio legătură cu formarea statalității cehoslovace/slovace din secolul xx.. E absurd să se foloseasca pentru descrierea locului o entitate care se va forma abia cu două secole mai târziu. Ca și cum ai vorbii despre indienii din sec. XIV. în Statele Unite ale Americii. H laca (discuție) 9 martie 2016 14:18 (EET)Răspunde

Am rezolvat problema. Vă sugerez să inițiați un articol despre Franz Fasching (sl:František Fašing, hu:Fasching Ferenc) pentru cei interesați de contextul studiilor lui Inocențiu Micu. --Mihai Andrei (discuție) 9 martie 2016 14:55 (EET)Răspunde
Înapoi la pagina „Inocențiu Micu-Klein”.