Nerissa-Marie

 English version of this message

Bun venit!

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea sau pe canalul IRC oficial (pentru detalii vezi Canal IRC). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Nerissa-Marie) în care să vă prezentați pe scurt activitatea la Wikipedia, dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect!

Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: Wikționar, Wikimanuale, Wikiștiri, Wikicitat, Wikisursă. -- Comunitatea utilizatorilor 16 ianuarie 2010 23:39 (EET)

Opinia mea

Cu regret, vă informez că nu vă împărtășesc opinia. Dacă o biserică este demolată, atunci articolul despre ea nu poate fi intitulat Fosta biserică, sau mai știu eu cum (pe motiv că icoanele au fost duse în altă parte). Articolul se referă la un obiectiv existent într-o anumită perioadă, indiferent ce a fost înainte sau ce e acum. Nu se referă nici la cine a locuit în casă, nici la cine a locuiește acum, ci doar la ceea ce a avut loc în momentul cât a fost muzeu. După vreo 50.000 articole (la care am contribuit) am încercat mai multe variante și am ajuns la concluzia că așa e cel mai bine. Dacă spre exemplu în Bojdeuca lui In creangă s-ar muta cineva, iar fondul muzeistic ar fi mutat, nu cred că asta ar însemna să negăm faptul că în casă a locuit Ion Creangă și s-a aflat odată un muzeu memorial. --Cezarika1 16 martie 2010 23:05 (EET)

Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt, dar eu cred că așa e corect. Dacă muzeul nu va mai fi deschis niciodată, noi nu-i putem contesta existența într-o perioadă de timp (articolul ar trebui să se refere la acea perioadă). În mod cert, în prezent este un fost muzeu, dar cred că aici ar trebui să ne referim la perioada când a existat. Nu am spus de contribuțiile mele ca să mă laud, ci ca să menționez că am ceva experiență cu privire la modul de alcătuire a articolelor. Vă urmăresc contribuțiile și vă apreciez (mă scuzați, nu știu nici măcar dacă sunteți bărbat sau femeie, numele folosit aici este feminin, dar v-ați exprimat în mesajul anterior ca și cum ați fi bărbat). --Cezarika1 16 martie 2010 23:46 (EET)

Allah

Vă rog nu mai adăugați reflecții personale în articole, cum ați făcut aici. Dacă Islamul este sau nu o religie a supunerii șamd nu dvs trebuie să ne spuneți, ci sursele care ar trebui citate. Desigur, textul pe care l-ați șters era de asemenea greșit. Articolul trebuie curățat. Dar e mai bine să ștergeți (cu o explicație, desigur) și să nu puneți nimic în loc, decât să puneți un text care "păcătuiește" în același fel ca și ce ați șters. Mulțumesc. --Urzică (discuție) 24 martie 2010 21:12 (EET)

Bună ziua, Nerissa-Marie. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Urzică.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Pierre Daninos

Oui, Monsieur, j'aime Pierre Daninos. Tocmai acesta este motivul pentru care am adoptat - pentru a mă prezenta - o variantă a fomulei folosite de el la începutul jurnalului simpaticului Major Thomson. Moby Dick, 25 martie 2010, 13:55

Wikipedia nu este sursă

Nu puteți folosi Wikipedia drept sursă, cum ați făcut la Genealogia regelui Mihai I, deoarece Wikipedia nu este o sursă. Va trebui să scoateți toate legăturile spre Wilipedia. Singurele admise sunt interwiki.

Și, dacă tot lucrați la pagină, cutuma este ca bold să fie folosit exclusiv la inceputul unui articol, la definirea noțiunii care face subiectul articolului. Puteți să scoateți boldul de la toate celelalte cuvinte? Al dv., --Turbojet 25 martie 2010 21:49 (EET)

Bănuiesc că vă referiți la trimiterile numerice din dreptul unor nume. Am recurs la aceste trimiteri pentru că Wikipedia română nu are articolele respective, așa cum alte nume au. De exemplu, Stephanie de Beauharnais are articol în românește, dar Marie Antoinette Murat nu are. Pentru prima, am recurs pur și simplu la parantezele duble drepte. Pentru cea de-a doua, nu am mai recurs la paranteze drepte, cu includerea în paranteze a limbii din Wikipedia care are articolul respectiv, pentru că în trecut mi s-a atras atenția că dacă fac legături cu alte Wikipedii, cei care vor scrie ulterior articole în română, nu vor ști de trimiterea respectivă; în consecință, trimiterea spre o Wikipedie străină va rămâne în vigoare și după ce s-a scris un articol pe aceeași temă în Wikipedia română. Ca o soluție de compromis, am ales să fac legături externe spre persoane care nu au încă articole în românește. NU CRED CĂ AM GREȘIT.
Ați putea avea mai multă dreptate în ce privește trimiterile repetate din cuprinsul articolului. Ca să fiiu sincer, m-am gândit și eu la asta, și am decis pentru acele trimiteri repetate, din motive estetice. Dacă ele vi se par superflue, le-aș putea înlocui cu culori. Vă mulțumesc că nu ați intervenit direct, cu scalpelul sau cu toporul; vă rog să mă păsuiți câteva zile. Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 25 martie 2010 22:21 (EET)

Vă rog să citiți această discuție. --Turbojet 25 martie 2010 22:28 (EET)

Doleanțele prezentate în textul la care se face referință sunt foarte clare, și nu îmi rămâne decât să le accept. În consecință, am purces la schimbarea tuturor legăturilor către Wikipedii străine cu legături cu surse externe. Am însă nevoie de timp. Situația e mai ușoară în legătură cu celelalte trimiteri, pentru că în general toate sunt diferite--datele sunt diferite, locurile de naștere sunt în general diferite. Voi scoate trimiterile repetate către țări și locuri, e.g., Germania, Portugalia, Sigmaringen. Nerissa-Marie (discuție) 25 martie 2010 23:47 (EET)

Bună ziua, Nerissa-Marie. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Castelul de la Bonțida

Am rezolvat chestiunea. Probabil că asemănarea își are originea într-un exces jurnalistic de zel. Mulțumesc pentru observație și pentru interes. --Mihai Andrei (discuție) 11 aprilie 2010 21:35 (EEST)

Sortări iw

Este inutil să vă consumați energia sortând interwiki (cum ați făcut aici), deoarece după dv. vin roboții, care refac sortarea după codul limbii. --Turbojet 11 aprilie 2010 21:51 (EEST)

Vă puteți încerca norocul făcând o propunere la bugzilla - acolo se fac micile modificări ale codului sugerate de dv. --Turbojet 11 aprilie 2010 22:19 (EEST)

Bugzilla e pentru Wikimedia, și problema mea e pe Wikipedia...Nerissa-Marie (discuție) 11 aprilie 2010 22:41 (EEST)

Wikipedia este unul din multele proiecte al Wikimedia și folosește codul MediaWiki dezvoltat de ei. Lor trebuie să vă adresați, Wikipedia nu are programatori care să intervină în cod. --Turbojet 11 aprilie 2010 22:48 (EEST)

Quantisierung als Eigenwertproblem

Bună seara, Nerissa-Marie. Am observat recenta dumneavoastră modificare la Ecuația Schrödinger, nu pot decât să vă felicit pentru „îndrăzneala” avută. Articolul în cea mai mare parte este traducere din en.wp, au fost preluate și referințele inserate de colegii de acolo. Există, din partea unora, tendința de a interpreta prea rigid anumite reguli ale wikipediei, contraproductiv, zic eu. Neutilizarea articolului original al lui E.Schrödinger din 1926 se datorează, probabil, cerinței ca notabilitatea să fie asigurată prin surse secundare și nu de surse primare. Această practică o consider pe deplin justificată în cazul articolelor biografice sau a unor subiecte ce tratează concepte științifice sau artistice, etc. apărute recent, dar în cazul subiectului despre care discutăm această scrupulozitate excesivă nu-și are rostul, mai ales că lucrarea citată de către dumneavoastră susține punctual cele afirmate în secțiune și, din punct de vedere „istoric”, reprezintă „certificatul de naștere” al mecanicii cuantice moderne, ce a deschis calea spre formalismele ulterioare. --ZOLTAN (discuție) 18 aprilie 2010 21:44 (EEST)

Sistemul fiscal român

Felicitari pentru articol. --Asybaris ^aport 8 mai 2010 21:36 (EEST)

Descrierea modificărilor

Vă recomand să completați întotdeauna rubrica de descriere a modificărilor efectuate, nu așa cum ați omis la pagina Impozit. Această descriere le este foarte utilă celor care urmăresc evoluția paginii sau îi analizează istoricul. În lipsa descrierii există chiar riscul ca modificările pe care le faceți să fie interpretate ca vandalism și să fie anulate. Dacă spațiul disponibil în rubrica respectivă nu este suficient, puteți explica modificările în pagina de discuție. Mulțumesc. --92.80.227.100 (discuție) 8 mai 2010 23:24 (EEST)

Sistemul electoral britanic

căci sistemul electoral britanic este astfel conceput ca alegătorii să decidă în mod direct și nemijlocit nu numai majoritatea parlamentară, ci întreg cabinetul, în frunte cu prim-ministrul. În cazul când nici un partid nu câștigă majoritatea absolută a locurilor în parlament, această procedură simplă nu este aplicabilă.

Am anulat o dată această frază din articolul Alegeri legislative în Regatul Unit, 2010... deoarece conține informații inexacte! Alegătorii britanici aleg reprezentanții partidelor prin vot uninominal. Dar, deoarece, la ei funcționează tactica "guvernului din umbră", la partidul aflat în opoziție, ei au posibilitatea să cunoască pe ce oameni mizează fiecare partid în parte ... dar asta nu înseamnă că ei aleg prim-ministrul sau miniștrii în mod direct. --Silenzio 15 mai 2010 05:35 (EEST)

Iarăși am modificat acea frază. Nu-mi suna bine. Aștept reacții. Cele bune --Silenzio76 (discuție) 29 mai 2010 06:40 (EEST)

Vă mulțumesc pentru mesaj. Principala scădere a formulării Dvs. este că neglijează complet sistemul electoral pe care e bazată instituția cutumiară (sau „împământenită”) a „guvernului din umbră”. Pe de altă parte, nici articolul dedicat sistemului electoral respectiv nu face nici o aluzie la acest avantaj al sistemului de vot uninominal, de a alege în mod direct guvernul, în cel mai public mod cu putință, cu eliminarea pe cât posibil a „consultărilor electorale”, care de prea multe ori constau în negocieri de genul „vom face un pod în circumscripția X dacă ne acceptați candidatul pentru portofoliul Y” (termenul englez pentru acest gen de târguieli este „pork”). Este adevărat că acest sistem este criticat din alte puncte de vedere (el este practic dezavuat de articolul românesc), și una din promisiunile electorale ale liberalilor britanici este un referendum dacă el să fie păstrat sau nu, dar el are avantaje neîndoielnice și nu merită să fie complet ignorat.

O rugăminte expresă a mea este legată de păstrarea titlului de prim-ministru pentru șeful de cabinet britanic, așa cum arată articolul dedicat acestei funcții, cu minime referințe la „premier”. „Prim-minstru” este modul tradițional în care șeful guvernului este desemnat în limba română, deși în perioada comunistă au apărut tot felul de vice-primminiștri, e.g., Cornel Burtică (sic), în timp ce doamna Ceaușescu era prim-viceprimministru! Cred ca pentru vice-primministru formula de vicepremier e mai bună.

În rest, am adus articolul la zi, cu rezultatele din circumscripția Thirsk și Malton. Nu cred că acest nume merită să aibă o trimitere (link) (în afara cazului, bineînțeles, că cineva s-ar aventura să creeze articole rowiki pentru TOATE cele 650 de circumscripții electorale britanice), dar nu l-am șters, considerând aspectul ca fiind neesențial. (Introducerea în Wikipedia românească a acestor circumscripții NU este prioritatea mea.)

La sfârșit, vă rog să mă iertați dacă îmi permit să vă amintesc că în limba română cuvântul „idee” se scrie cu doi de „e”. Dicționarul explicativ al limbii române [1] mi se pare a fi o referință rapidă și comodă pentru probleme de ortografie.
Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 29 mai 2010 20:47 (EEST)

La sfârșit, vă rog să mă iertați dacă îmi permit să vă amintesc că în limba română cuvântul „idee” se scrie cu doi de „e”. Dicționarul explicativ al limbii române mi se pare a fi o referință rapidă și comodă pentru probleme de ortografie. Aveți stil :)). Sunteți cumva din Regat? Asta ar explica multe! --Silenzio76 (discuție) 30 mai 2010 02:05 (EEST)

Exerciții de stil Am fost, la rândul meu, foarte amuzat citind cugetarea Dvs: Din puțul gândirii: Nu-ți pune mintea cu mintea prostului, deoarece are minte odihnită.(folclor) Sper să nu mă considerați prost dacă vă sugerez următoarele variante pentru textul la care, îndrăznesc să cred, colaborăm. Cred că actuala turnură a celei de a doua frază din aliniatul al doilea e puțin mai fericită ca înainte, deși schimbarea nu e de mari proporții. Iată câteva alternative:

1. „ Dacă nici un partid nu câștigă majoritatea parlamentară, ca în cazul alegerilor actuale , această procedură simplă nu este aplicabilă, și pentru eliminarea scurtelor perioade de incertitudine în viața politică este nevoie de negocieri între principalele partide politice pentru formarea noului guvern.”
2. „ Dacă nici un partid nu câștigă majoritatea parlamentară, această procedură simplă nu este aplicabilă și este nevoie de negocieri între principalele partide politice pentru formarea noului guvern și evitarea de scurte perioade de incertitudine în viața politică. Este cazul alegerilor actuale .
3. „Această procedură simplă nu este aplicabilă dacă nici un partid nu câștigă majoritatea parlamentară, ca în cazul alegerilor actuale, și pot apărea scurte perioade de incertitudine în viața politică pe durata negocierilor între principalele partide politice pentru formarea noului guvern.”
4. „ Când, ca în cazul alegerilor actuale, nici un partid nu câștigă majoritatea parlamentară, această procedură simplă nu este aplicabilă, și pot apărea scurte perioade de incertitudine în viața politică în timpul negocierilor între principalele partide politice pentru formarea noului guvern.”
5. „ Această procedură simplă nu este aplicabilă dacă nici un partid nu câștigă majoritatea parlamentară -- cazul alegerilor actuale -- pot apărea scurte perioade de incertitudine în viața politică în timp ce principalele partide politice poartă negocieri pentru formarea noului guvern.”
6. „Această procedură simplă nu este aplicabilă dacă nici un partid nu câștigă majoritatea parlamentară, ca în cazul alegerilor actuale. Atunci pot apărea scurte perioade de incertitudine în viața politică și este nevoie de negocieri între principalele partide politice pentru formarea noului guvern.”
7. „ Dacă nici un partid nu câștigă majoritatea parlamentară, ca în cazul alegerilor actuale, această procedură simplă nu este aplicabilă. Pentru eliminarea perioade de incertitudine în viața politică , oricât de scurte, este nevoie de negocieri între principalele partide politice pentru formarea noului guvern.”

Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 31 mai 2010 05:50 (EEST)

Cred ca formularea actuala din articol este ok, cu o singura remarca. Dar, daca doriti sa aleg una dintre despre expresiile de mai sus, as merge pe varianta nr.4.

Remarca la actualele formulari este ca nu inteleg de ce doriti ca acea perioada de incertitudini sa fie scurta? Eu as evita sa o clasific drept scurta, lunga, relativ scurta, etc ... (scriu de pe un comp, unde nu am instalata tastatura RO ... mentionez asta sa evit alte atentionari genul de mai sus (idea vs. ideea, pe care o incadrez la eroare de tastare, nu de necunoastere) :))) )--Silenzio76 (discuție) 31 mai 2010 16:10 (EEST)

Stimat domn,
Vă mulțumesc că ați sesizat nuanța de „perioadă electorală scurtă”. Cred că e bine ca acest lucru să fie menționat, pentru că în mod tradițional Regatul Unit se bucură de unul din cele mai stabile sisteme politice din lume. E atât de stabil că e uneori caracterizat ca stagnant! O formulare de genul „incertitudine politică” poate suna bine la buletinul de știri, dar chiar și acolo telespectatorul avizat nu poate evita să se gândească la situații de instabilitate politică și criză constituțională, ca de exemplu în Republica italiană (cu câteva zeci de guverne după cel de-al doilea război mondial), sau Belgia, cu fenomenul de instabilitate politică determinat de probabila lipsă de dorință politică a celor două naționalități conlocuitoare de a mai sta reunite sub o singură denumire statală.
Telespectatorul/radioascultătorul avizat, și cu atât mai mult cititorul de ziare, știe că nimic nu poate fi mai puțin adevărat în cazul Regatului Unit. Foarte probabil datorită sistemului de vot uninominal, această țară se bucură de un sistem politic stabil, în care negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt necesare o dată la 50 de ani. (Întâmplător, sistemul proporțional, atât de prizat pe planetă, a fost propus de un belgian, Victor D'Hondt.)
De aceea cred că, pentru a pune în context titlul știrii ProTV, este indicat să precizăm că perioada de incertitudine politică a fost scurtă. Aceasta corespunde de fapt evoluției evenimentelor, căci guvernul Brown a epuizat toate motivele pentru a mai rămâne în fruntea statului după numai cinci zile.
În ce privește folosirea diacriticelor și confundarea false-friends-ilor de gen idee (rom.)/idea (engl.), trebuie să vă mărturisesc ignoranța mea aproape completă în ce privește folosirea diacriticele românești direct de la tastatură. Știu că acest lucru este posibil--mi s-a spus și mi s-a arătat cum se face--dar nu am reușit să mă acomodez cu ele. Continui să folosesc semnele puse la dispoziție cu generozitate de Wikipedia, în josul paginii pe care o scriu acum. Încerc să fac acest lucru cât mai consecvent cu putință, ca un mod de a exersa folosirea diacriticelor (după ce mi s-a atras atenția să scriu cu diacritice), pentru situația când voi scrie articole în paginile principale.
Vă mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 31 mai 2010 20:42 (EEST)

OK. That makes sense. Thanks and best regards --Silenzio76 (discuție) 1 iunie 2010 00:03 (EEST)

Evaluare

Doresc să vă mulțumesc pentru comentariile din evaluare. De mult nu am mai râs așa cu poftă ... Sunteți simpatic! Vă rog să nu luați acest comentariu, drept un afront, chiar m-a amuzat. Și-mi cer sincere scuze că v-am creat asemenea stări de neliniște. Chiar nu mi-am dorit asta. Dacă foloseam trei sau cinci semne de exclamare, adică ceva de genul !!!, înțelegeam reacția ... dar la modul în care le-am folosit nu văd de unde atâta tulburare? Cele bune! --Silenzio 16 mai 2010 06:36 (EEST)

Mda ... am revăzut unele dintre comentariile mele, pe ici, pe colo ... adevărul e că fac abuz de semnele de exclamare. Mulțumesc pentru atenționare. O să încerc să-mi revizuiesc punctuația. :)) Cele bune --Silenzio 16 mai 2010 06:57 (EEST)

Bună ziua, Nerissa-Marie. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Nume

Bună ziua. Îmi cer scuze că nu am răspuns anterior, dar de 2 zile nu am mai contribuit aici așa că abia azi am citit mesajul dvs. Susțin părerea lui AdiJapan. Dacă considerați că am greșit, atunci redirecționați articolul către denumirea corectă, păstrând însă și denumirea cu "din". Există centre culturale germane și în alte orașe. --Cezarika1 18 mai 2010 15:26 (EEST)

Noblețe vs. nobilime

Vă salut,
Profit de ocazie pentru a vă mulțumi pentru că ați insistat și a mă scuza pentru teribila aberație din articolul Alexandru Paleologu, preluasem pe necontrolate adnotarea nebazată pe surse a unui colaborator anterior la articol și-s plin de regrete față de cititorii induși în eroare cât și față de întinarea amintirii respectivului.

Fraza cu noblețea vs. nobilimea, cinstit vorbind, nu are ce căuta într-un articol din Wp. Este opinia mea personală și dacă va fi anulată de cineva nu voi avea dreptul să mă opun. Am ajuns la acest articol, aflat la antipod de specialitatea și preocupările mele, în urma unor repetate dispute cu generația anterioară din cadrul familiei, terminate cu pumni în masă și uși trântite. Slavă Domnului! nu am avut în familie criminali sau colaboratori fațiși, cel mult, oportuniști, indiferenți și o singură oaie neagră, raposatul, care a ajutat o familie de evrei și a fost marginalizat pentru asta. Ajuns la articolul respectiv am dat de insinuările odioase, pline de ură și de carențe intelectuale ale lui Dacodava (bine că s-a dus!) așa că m-am apucat să mă documentez și să scriu - cu greutate, din rărunchi, ca la spovedanie - m-am straduit să pastrez o poziție neutră, dar fraza de mai sus denotă o rușită parțială. De presupus că au fost - după cum am menționat fara să pot cita surse - sute și mii de români care s-au purtat omenește - cum să-i fi numit, nobili, oameni, oameni cu noblețe sufletească? Avem date asupra a 55 de cazuri la atatea milioane de români (mica Albanie are peste 60!) ocultați în mod scandalos de oficialități. Fiecare erou din această mică și aleasă grupă incomodează, pune în umbră - ca și-n familia mea - masele de indiferenți și de profitori.

Există noblețea de sânge și cea dobandită: „Ordinul Imperiului Britanic” inobilează, ca și „Legiunea de Onoare”, „Lana de Aur”, etc. În mod oficial, în România nu există «nobili». Au existat «boieri». Membrii familiilor Caragea, Cantacuzino, Știrbey, etc. și-au încropit ranguri de noblețe prin strainatați, după obiceiurile locului. În afară de transportul gratuit la clasa I, pe C.F.R., N.F.R. și S.M.R., decorații cu Ordinul Mihai Viteazul - "pentru fapte de bravură sau eroism" se afișaza cu pelerina albă lasând impresia unei caste de nobili nemenționată ca atare în documente.

Deci, cuvantul „nobil” poate fi substantiv sau adjectiv, conf. sensului în frază. Poate că expresia folosită de mine este pompoasă, forțată, dar corectarea dv.: ...noblețe morală a poporului român, sute și mii de oameni... schimbă înțelesul frazei care - consider - nu corespunde cu realitatea, cu regrete profunde va trebui să admitem că „poporul român”, în negura perioadei respective, nu a făcut risipă de multă „noblețe morală”. Vă doresc o zi bună, --Alex F. (discuție) 1 iunie 2010 12:38 (EEST)

Formularea Dv. este mai reușită decât cea anterioară; i-am introdus o mică schimbare cu care sper că veți fi deacord. Regret că nu am înțeles referirile din nota Dv. la nobilul (nu „nobilul”, respectivul a fost un baron pur-sânge) baron Münchhausen și la „actele Statului Israel”, puteți să mă lămuriți? Al Dvs., --Alex F. (discuție) 2 iunie 2010 10:26 (EEST)

Baronul Münchhausen avea tendința să hiperbolizeze, să exagereze realitatea până la limita patologicului. Formularea „sute de mii de români” amintește de acesta hiperbolizare. Probabil că formularea „inițiativa ... românilor” este și ea puțin mai largă, și o formulare de genul „multor români, din toate păturile societății”, cu referire implicită la discuția noastră despre nobili, ar fi mai în spiritul celor întâmplate atunci, și care ar fi bine să nu se mai întâmple vreodată (nici prigoana rasială, nici cea comunistă). Statul Israel, prin inițiativa „Dreptului între popoare” recompensează moral unele acte de curaj individual.

Vă rog să îmi permiteți să vă pun o altă întrebare: ce părere aveți de suprimarea notelor de subsol particulare a,b,c,d,e,f,g,h,i? Ele joacă rolul de note de subsol de la fiecare pagină a unei cărți, articol etc, în timp ce Referințele joacă rolul paginii de referințe de la sfârșitul unei lucrări, dar această enciclopedie electronică are particularitatea că are numai o pagină per articol... Eu aș unifica aceste note cu referințele, cu alte cuvinte notele ar putea fi citite printre referințe. Așa se procedează în alte părți, deși nu este complet greșit nici ideea aplicată aici--este doar neobișnuită, și nu se bucură de legătura automată pe care o are trimiterea „ref /ref”--cititorul doar apasă pe literă și ajunge la trimiterea respectivă.

Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 2 iunie 2010 17:58 (EEST)

Pe baza sugestiei Dv. am schimbat fraza cu pricina și acuma, presupun, pare mai acceptabilă, mai apropiată de PDVN.

Formularea „sute de mii de români” vă aparține, eu m-am mulțumit cu „sute și mii de români”.

În privința Notelor de subsol: Wp. este un instrument dinamic, care acceptă variante și schimbări. Ca o construcție impunătoare, ea acceptă „supraetajare”, „balcoane” și „terase”, dar subsolul-i neglijat:

• Formatul „Referințe”: {{Referințe}} se referă la Bibliografie.
• Capitolul „Referințe” apare și sub titlurile „Note” și „Surse”.
• Ordinea strictă în care este notată o sursă în bibliografia revistelor la care particip este lăsată în Wp.la voia diferiților autori și variază în cadrul aceluiași articol.
• Insist asupra necesității/importanței notelor de subsol prezentate separat de referințe și de bibliografie, cu care nu au nimic comun. Trimiterea in direct la indicativul menționat este preferebilă și poate fi aranjată de un bot, dar nu sine qua non. Indicativul poate fi menționat ca ^a, sau mai sofisticat, ca ^A, ca aici. Cu bine, --Alex F. (discuție) 3 iunie 2010 13:16 (EEST)

Dumnezeu

• Cuvintele Dvs. O tratare foarte generală, axată pe elemente de doctrină, fără menționarea specifică a denominațiilor care apără un punct de vedere sau altul, sau cu menționarea foarte restrânsă, legată de războaie religioase sau alte fenomene istorice majore pentru care respectivele diferențe au fost fie cauza, fie pretextul, ar fi suficientă.
• Ați ales o temă spinoasă, cred că ar trebui să dăm o definiție clară tinerilor de azi care sunt și așa destul de dezorientați de perioada de trecere de la un comunism care n-a funcționat la un capitalism care nu va funcționa și care scindează tot mai mult lumea în săraci și bogați.

Dumnezeu este pentru unii un refugiu într-o lume imaginară unde aleargă câinii cu covrigi în coadă. Nu vă învidiez de loc Nerissa-Marie pentru cele întreprinse și vă doresc mult noroc Al Dvs. --Paraleu (discuție) 3 iunie 2010 09:14 (EEST)

Stimat domn,

Vă rog să mă iertați că nu vă înțeleg punctul de vedere. Credeți că s-ar putea face ceva pentru îmbunătățirea articolului respectiv--desigur cu principiul punctului de vedere neutru totdeauna avut în vedere? Cum s-ar putea ca Dumnezeu să fie mai puțin imaginar, și mai accesibil, ca noțiune, publicului de limbă română (inclusiv din România), de toate vârstele, inclusiv publicul tânăr? După cum vedeți, am pus pe hârtia (electronică!) câteva idei pentru dezvoltarea acestui articol. Unele le-am pus în practică, altele „bat la poarta vieții”, după cum se exprima Eminescu, așteptând să fie dezvoltate.

În așteptarea sugestiilor Dvs. legate de îmbunătățirea articolului respectiv, primiți, vă rog, asigurarea respectului meu, Nerissa-Marie (discuție) 6 iunie 2010 18:59 (EEST)

Din păcate și eu am probleme și îndoieli în legătura cu credința în Dumnezeu. Eu cred că ar fi bine dacă s-ar pune în articol întrebarea despre existența lui, întrebare de care mulți au frică de a o pune și prin care îți pui tot clerul în cap--Paraleu (discuție) 15 iunie 2010 06:39 (EEST)

Pan Group

Bună, am scos {{PDVN}} de la Pan Group, pentru că afirmațiile din articol au referințe și nu sunt scrise ca o reclamă, la modul „având cele mai mici prețuri și un personal calificat, firma noastră este cea mai bună alegere!”. Informațiile citează informații descriptive scrise în articole de ziar, nu în reclame. Vă rog aruncați o privire la en:Intel: „is a technology company, and the world's largest semiconductor chip maker, based on revenue” - este o realitate faptul că e cea mai mare companie de gen, este o chestiune pozitivă, și cu siguranță merită notată. Dacă aveți informații despre chestiuni nefavorabile firmei, puteți să le menționați în articol.

Și o mică observație: nu vă recomand să faceți asemenea corecări ca aceasta, pentru că este pierdere de vreme corectarea diacriticelor în referințe - nu ajută la nimic —  Ark25  (discuție) 22 iunie 2010 11:36 (EEST)

Vă mulțumesc pentru a mă fi contactat. Alegerea articolului Intel ca exemplu mi se pare potrivită, pentru că m-a ajutat să găsesc ceva în sensul la a ceea ce mă refeream -- chiar din al doilea paragraf din introducere. Aici se arată cum rezultatele unei companii sunt puse în context: ele sunt comparate cu rezultatele altor companii, din același domeniu sau din domenii diferite (în cazul Intel-ului, locul companiei într-un top mondial al mărcilor, cu evaluarea ÎN BANI a valorii mărcii respective). Fără o asemenea punere în context, o evaluare de genul „una dintre cei mai importante companii din industria de morărit și panificație din România” pierde mult din credibilitate, chiar dacă e un citat din Ziarul Financiar. Las la latitudinea Dvs. dacă această lipsă de punere în context, asociat cu absența totală a relatărilor de aspecte negative, merită sau nu mențiunea PDVN. De asemenea, voi transfera discuția noastră la pagina de discuție a articolului.

Vă mulțumesc de asemenea că nu ați șters diacriticele de la explicațiile notelor. Dați-mi voie să vă relatez ce am citit mai demult, în revista franceză Passe Partout: această revistă a observat că mărfurile contrafăcute aveau etichete cu greșeli de ortografie. Pe cale de consecință, orice greșeală de ortografie scade valoarea unui text--oriunde apare. De aceea este plăcerea mea de a adăuga diacriticele pe care alți utilizatori le omit, pentru motive mai mult sau mai puțin întemeiate. Este o plăcere pentru mine, care în mod fericit coincide cu obiectivul acestei enciclopedii, de a oferi articole de calitate din toate punctele de vedere.
Vă mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 22 iunie 2010 22:31 (EEST)

Sigur, nu avea nici un sens să anulez corectările diacriticelor pe care le-ați făcut. Atâta doar că timpul este mult mai bine investit în corectarea diacriticelor din articolele din această listă Special:Ce_se_leagă_aici/Format:Diacritice. Bineînțeles că e doar o sugestie, nimeni nu vă poate impune prioritățile de editare în cadrul Wikipedia. Despre companie am răspuns la discuția respectivă. —  Ark25  (discuție) 23 iunie 2010 00:03 (EEST)

Articole neterminate

Este lăudabilă includerea în ro.wikipedia a unor articole de mare audiență, cum ar fi Filosofie românească. Dar nu le lăsați sub formă de cioturi, trecând la alte activități. MobyDick (discuție) 22 iunie 2010 21:59 (EEST)

bravos

uppsala e in finlanda, tine-o tot asa.

Am șters mențiunea respectivă, pe considerentul că localizarea Uppsalei se poate face prin simpla apăsare pe link.
Mulțumesc,Nerissa-Marie (discuție) 15 iulie 2010 06:35 (EEST)

Legături interlinguale

De ce ați șters legăturile interlinguale de la Caroline de Brunswick?--Urzică (discuție) 8 august 2010 10:52 (EEST)

■ Nu ștergeți

Vă rugăm să nu ștergeți în mod nejustificat conținutul paginilor de la Wikipedia, așa cum ați procedat la Marele Duce Mihail Mihailovici al Rusiei. Când ștergeți text, vă rugăm să specificați motivul în sumarul modificării și discutați modificările ce ar putea fi controversate pe pagina de discuții a articolului. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, pagina a fost restaurată. De asemenea:

• Dacă pagina este o arhivă, vă rugăm să o lăsați nemodificată.
• Dacă pagina este un duplicat, vă rugăm să o redirecționați către pagina potrivită.
• Dacă pagina a fost vandalizată, vă rugăm să o readuceți la ultima versiune valabilă.
• Dacă găsiți greșeli, vă rugăm să le corectați.

Pentru teste, folosiți cutia cu nisip. Informații despre cum puteți contribui la Wikipedia găsiți la pagina de bun venit. Vă mulțumim. Urzică (discuție) 8 august 2010 11:02 (EEST)

Stimat domn,
Vă mulțumesc pentru a-mi fi adus la cunoștință greșelile de la paginile Caroline de Braunschweig și Marele Duce Mihail Mihailovici. Încerc să traduc numele germane din anumite articole în română, căci ele au fost lăsate în forma lor engleză la traducerea inițială a articolelor. Cer scuze că am șters în mod inadverdent unele părți ale articolelor, și cer de asemenea scuze pentru neplăcerea cauzată.
Vă mulțumesc pentru înțelegere, Nerissa-Marie (discuție) 8 august 2010 11:29 (EEST)

Data acces

V-aș fi recunoscător dacă ați aprecia strădania mea de a pune data de acces conform standardelor ISO (vedeți și recomandările de pe en:wp, nu mai caut acum linkul) pentru a putea fi prelucrată automat. Al dv., --Turbojet 17 august 2010 17:09 (EEST)

Acum am văzut că ați „ascuns” și siturile web. Și acelea trebuie să fie vizibile, tot conform recomandărilor de pe en:wp. --Turbojet 17 august 2010 17:20 (EEST)

Stimat domn,
Vă mulțumesc pentru nota de mai sus. Am reușit să mă uit eu însumi la paginile la care mă refeream când am scris de felul de scriere a datei și la indicarea propriu-zisă a legăturii externe-cu sau fără adresei URL.

• În ce privește data, există mai multe alternative, indicate aici. Se precizează că formatul IOS 8601 este doar "preferred".
• Aici se arată cum să se ascundă site-ul original.
• Am observat că siteul indicat de dvs. pentru actele emise de fostul Consiliu de Stat nu este gratuit, percepându-se suma de 10 euro pentru consultarea documentelor. Aceasta nu este recomandat.
• În sfârșit, prin titlul actului legislativ indicat de dvs. se conferă Ordinul Meritul Cultural scriitorului Wolf Aichelburg, în timp ce dvs. arătați că atât G. Lesnea cât și scriitorul Wolf Aichelburg au fost decorați cu Meritul Cultural. Deși este posibil ca ambilor scriitori să le fie decernat acest Ordin, pentru ca să fie evitată orice confuzie, un citat din respectivul document cu acces tarifat ar înlătura orice confuzie.
  Primiți, vă rog, asigurarea întregului meu respect.Nerissa-Marie (discuție) 18 august 2010 09:52 (EEST)

Mulțumesc pentru sesizarea erorii Lesnea-Aichelburg. Am pus zeci de astfel de mențiuni în articole și am folosit unul din cele 5 șabloane. Probabil că acolo am greșit șablonul sau nu l-am actualizat, o să rezolv eroarea.

Ce ați citat dv. se referă la „Legături externe”, nu la „citarea surselor”. Acolo, este inestetică legătura spre situl web și efectiv nu este necesară, deoarece cei ce verifică de obicei fac clic, deoarece secțiunea este un „borcan cu miere” pentru spam. Însă puțină lume verifică sursele din note prin clic, iar cel puțin eu vreau să văd dintr-o privire de unde provine informația, ca urmare consider că afișarea sursei web este utilă. Iar cei ce vor să facă spam de obicei nu sunt în stare să scrie și text enciclopedic la care să adauge intenționat o legătură spre situl lor.

Cu acel site, într-adevăr, este o problemă, el fiind un site comercial. Bineînțeles că nici eu n-am acces decât la actele libere de acolo - sunt și din acestea, mai ales din cele noi. Problema este că pe situl camerei deputaților o mulțime de acte nu sunt nici măcar enumerate (ei zic că e în construcție, dar la actele vechi nu evoluează) și a trebuit să găsesc un sit care să-mi furnizeze măcar titlul actului, pe acea informație m-am bazat, nu pe conținutul actului. Sigur că dacă era de la cdep.ro era perfect, dar consider că este bine să se vadă că nu e de acolo, iar dacă cineva găsește o sursă mai bună, s-o înlocuiască. În niciun caz nu intenționam să fac spam, n-am nicio legătură cu situl pe care l-am menționat. Vă mai spun că accesul complet cam pe toate siturile juridice, de exemplu legis, este contracost, sau chiar restricționat pentru cei din branșă, care la înscriere trebuie să indice numărul diplomei de absolvire. La legis am acces, dar nu de acasă, din concediu, în care sunt acum. Și dacă l-aș cita pe acela, aș fi în aceeași suspiciune de spam. Poate ar trebui să citez Buletinul Oficial și Monitorul Oficial „pe hârtie”, dar peste vară biblioteca este închisă. Bine, faceți cum vreți, eu mi-am expus argumentele. --Turbojet 18 august 2010 11:00 (EEST)

Am corectat la Lesnea. Decretul era nr. 70, iar șablonul era de la Aichelburg, care avea decretul nr. 32, precedent la decorare. --Turbojet 18 august 2010 11:16 (EEST)

Vă mulțumesc și vă rog să mă iertați pentru întârzierea cu care vă răspund. Cred că, în afara cestiunii cu citarea, celelalte par rezolvate: scrierea datei și eroarea Lesnea/Aichelburg. Îmi permit însă să revin la problema ascunderii siturilor, căci văd o contradicție în recomandări. Astfel Wikipedia numește „legătură externă” „...legături spre pagini de internet din exteriorul sitului Wikipedia.”, ele putând fi fie „Legături externe” propriu-zise, fie „Lectură suplimentară”, sau „Bibliografie”, cu regimul de citare specific. Iată însă că la Ajutor:Note se arată că pentru notele care reprezintă situri internet se citează „autorul/autorii, titlul articolului, cât și adresa URL, data când a fost accesat situl”! Cu alte cuvinte, deși notele reprezintă legături externe, ele se citează altfel decăt legăturile externe! Voi încerca să ridic problema la „Cafenea”...

În ce privește situl internet citat de Dvs., vă rog să mă iertați dacă cred că discuția se tranșează în favoarea mea, datorită caracterului contra cost a legăturii externe/notei. Am și operat schimbarea în unele pagini de interes pentru mine, deși am observat că ați întreprins o acțiune de mari proporții în sensul ideii că legăturilor externe care sunt „note” li se pot expune adresa electronică (URL). Legat de aceasta, mi-am amintit de sfatul Dvs. în legătură cu corectarea ordinii în care sunt enumerate legăturile interwiki, și am renunțat să ascund toate siturile, cum am renunțat să rearanjez în ordine alfabetică toate casetele interwiki. Îmi rezerv însă dreptul de a ascunde situl citat de Dvs. la persoanele/paginile de interes pentru mine. Vă mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 6 septembrie 2010 01:59 (EEST)

V-am explicat că notele și bibliografia nu sunt legături externe în sensul Wikipediei. Vă mai explic o dată. Diferența este dată de scop. Scopul bibliografiei și notelor este verificabilitatea și evitarea acuzațiilor de cercetare originală. Noi nu trimitem cititorii să citească bibliografia sau notele, ci prin ele îi încredințăm că ce este scris nu provine de la noi, ci are suport. Legăturile externe sunt situri unde noi trimitem cititorii pentru documentare suplimentară. Asta implică direct spamul, ca urmare forma de prezentare. Dacă nu vedeți diferența sau nu sunteți de acord, putem discuta la Cafenea. Dacă însă vă interesează doar „paginile de interes pentru dv.” (vă citez), chestiunea este prea minoră pentru o dispută, o să las paginile respective cum doriți. Aș prefera însă să înțelegeți diferența dintre note și legături externe și să nu vă justificați forma notelor prin forma legăturilor externe. --Turbojet 6 septembrie 2010 13:30 (EEST)

Stiluri de citare

În mod tradițional, utilizatorii care introduc notele de subsol în articole folosesc două stiluri:

• fie pun nota după punctuație („text.<ref></ref>”),
• fie o pun înainte de punctuație („text<ref></ref>.”),

dar nu prea am găsit (sunteți primul care folosește această metodă) varianta dv.: „text <ref></ref>.”, cu spațiu.

De remarcat că articolul România (căci de la el am pornit) folosește primul stil, iar schimbările dv. pe ici, pe colo nu aduceau un plus articolului. E adevărat că fiecare redactează articolele așa cum dorește (în limita unor reguli), dar dacă s-a preferat anterior o anumită scriere nu este oportun ca ea să fie anulată.

Este un detaliu minor, dar semnificativ pentru un articol de calitate.—Sebimesaj 20 august 2010 21:23 (EEST)

Sebi,
Vă mulțumesc pentru interesul acordat calității la Wikipedia. Și eu încerc să ridic calitatea textelor de la Wikipedia prin foarte multe inițiative. De exemplu am observat că traducerea, din textele de limbă engleză, a numelui german Brunswick nu a fost făcută în cam 180 de locuri, deși în limba română se preferă forma germană (Braunschweig) pentru toate denumirile germane (nume de oraș, nume de formațiune statală, conducători ai formațiunii statale) și numai denumirile locurilor întemeiate într-o țară de limbă engleză ca SUA sau Canada de către locuitori ai respectivei regiuni germane apar ca Brunswick. Am încercat același lucru cu substantivul „mănăstire”, care în și mai multe locuri este scris, în mod greșit, „mânăstire” (inclusiv în articolul România), dar încă nu am terminat această acțiune.
În ce privește nota de mai sus, ea este greșită atât din punct de vedere al observației, cât și din punct de vedere al regulii invocate. În ce privește observația, în limba română, la fel ca și în limba franceză, semnul de citare apare înlăuntrul propoziției, cu alte cuvinte mai întâi apare semnul citării, care poate fi un superscript cu literă sau cifră, sau o paranteză dreaptă cu un număr înăuntrul ei etc și apoi se pune punct. Am făcut o simplă căutare pe internet și am găsit un număr imens de texte care să îmi susțină punctul de vedere: în texte de matematică [2], istorie [3], științe economice [4] [5] [6] [7], politologie [8]... Cea mai interesantă a fost această bază de date a Asociației Generale a Inginerilor din România, cu 100 de texte--toate cu semnul de citare înlăuntrul propoziției.
Punerea semnului de citare în afara propoziției este specifică limbii engleze, din care sunt traduse, în mod aproximativ, practic toate articolele din Wikipedia română. Astfel, aceleași tip de greșeală care face ca substantivul Brunswick să fie lăsat ca atare în textul român, deși corespondentul lui corect în română este Brauschweig, aceeași greșeală se face prin punerea semnului de citare în afara propoziției, deși în mod tradițional în limba română semnul de citare se pune înlăuntrul ei, la fel ca în limba franceză, e.g. articolul Iisus. O greșeală de traducere.

Deci dvs. sugerați să se pună semnul de citare în afara propoziției, pe baza ideii că greșeala repetată creează regula. Această idee, la rândul ei, se bazează pe regula folosirii cutumei, sau tradiției ca sursă de drept. Cutuma este principala sursă de drept în țările anglo-saxone, și în special în Regatul Unit, dar situația de aici are câteva diferențe fundamentale față de dreptul englez: (i) cutuma engleză, pentru a fi folosită ca atare, trebuie să fie invocată (și nu trebuie să fie contestată) de multe ori; în general se evită crearea de noi cutume, considerându-se că cele vechi sunt suficient de bune pentru a fi aplicabile. Tocmai am citit cum unui refugiat i s-a refuzat asistența financiară minimă, iar motivul invocat era lipsa unui „precedent”, sau cutume, pentru ajutorarea unor astfel de refugiați. Nu se creează o nouă cutumă atunci când aceasta este contestată; în acest caz, cutuma veche se aplică din nou. În cazul nostru, cutuma veche cere ca semnul de citare să fie pus înlăuntrul propoziției, și pe baza ei eu contest introducerea unei noi cutume de dvs.; (ii) cutuma nouă trebuie să fie acceptată de toți care urmează să o folosească, or marea majoritate a românilor continuă să pună semnul de citare înlăuntrul propoziției, așa cum am arătat prin exemplele de mai sus. Doar o mică minoritate, aceea a utilizatorilor wikirom, procedează în mod diferit, și felul lor de a scrie nu poate sub nici o formă fi folosit drept „tradiție/cutumă”. Intenționez să pun această problemă în discuția comunității, în speranța conștientizării ei.

Sunt de acord ca orice articol să respecte în mod uniform o anumită regulă, deși se pare că se tinde acum să se respecte o regulă care contravine regulilor aplicate pentru scrierea limbii române în afara Wikipediei. Este adevărat că este practic imposibil să se recorecteze toate textele, deși aceasta este soluția ideală. Sper cel puțin ca această intervenție să vă convingă să nu ștergeți citările mele, atunci când sunt făcute la articole noi, și, poate, să promovați regulile de citare corecte? Acesta ar fi un deziderat mai greu de realizat, deși este ceea ce ar apropia limba română scrisă la wikirom de limba română scrisă aiurea.
Cu bine, Nerissa-Marie (discuție) 6 septembrie 2010 04:18 (EEST)

Răspuns la întrebare

Articolul săptămânii se schimbă atunci când articolul precedent a fost destul de dezvoltat, sau dimpotrivă nu a mai fost dezvoltat de 3-4 zile. Când mă ocup personal de un articol și acesta nu are potențialul de a fi dezvoltat, îl înlocuiesc cu altul, pentru a ajuta Proiect:Aniversările zilei, care ar trebui finalizat până la sfârșitul anului, pentru implementarea secțiunii Aniversări, fără a avea articole inexistente. De asemenea unul din articolele săptămânii poate fi înlocuit cu unul de ultim moment, care are șanse mari de completare. Am avut o propunere la Cafenea care nu a avut nici o obiecție, deci este mai bine să rulăm mai multe articole. Mai mult de 2 nu am înlocuit până acum (vezi și Wikipedia:Proiectul săptămânii/Arhivă).— Ionutzmovie discută 2 septembrie 2010 01:02 (EEST)

Bine. Voi șterge întrebarea de la articol, pentru a lăsa loc pentru completarea articolului. Întrebarea era gândită peentru că am observat că schimbările nu se fac o dată pe săptămână, așa cum ar sugera titlul inițiativei, ci fie stau câte două săptămâni, fie doar câteva ore. Acum știu că titlul nu reflectă rubrica respectivă, ci este pur decorativ, iar cineva--Dvs.--are autorizația să schimbe articolele după cum consideră potrivit. Vă mulțumesc pentru răspuns, Nerissa-Marie (discuție) 2 septembrie 2010 07:58 (EEST)

Coloane

Salut! În Listă de scriitori de limbă germană, după țară, la România ați pus 3 coloane. Eu am fonturile puse mari (ochi slabi), așa că majoritatea autorilor apar pe 2 rânduri, unii și pe 3 (Irmgard Höchsmann-Maly (1920 - 2003)). La cei din alte țări, care nu au și data de naștere și de deces, 3 coloane funcționează normal. Nu toți cititorii funcționează la reuoluție mică, precum dumneavoastră. De aceea, vă rog să reveniți la 2 coloane. --Miehs (discuție) 2 septembrie 2010 08:34 (EEST)

Cu plăcere.
Toate bune.
Nerissa-Marie (discuție) 2 septembrie 2010 20:51 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Nerissa-Marie. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Iaaasi.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Genealogia regelui Mihai I

You’re welcome! I’m always glad to help on subjects related with History of Portugal, and Genealogy is also one of my interests.

I’ve noticed what you referred about Maria I. In fact mistakes can also happen in good and reliable sites and books. I’ve seen that confusion between Portuguese Queens Maria I and Maria II Christian name. Also a big confusion about Maria’s II name (born princess Maria da Gloria), referred as Maria II da Glória instead of simply Maria II, or “da Glória” taken as a cognomen (Maria II “da Glória” instead of Maria II, the Educator). Unfortunately when it happens in English or in German, that mistake is translated and repeated in many other languages.

About King Michael I of Romania Genealogy, I can help you to complete his Portuguese ancestry (which is now back on #152. Peter III and #153. Maria I.) Please correct my last edits on #38. and contribute on #304. to #307. If you want, when I have time, I can give you the information to complete #608 / #615; #1216 / #1231 …

About #9 and #77 (for example), in Portugal and Spain we usualy put: Antónia de Bragança, infanta de Portugal, or Maria Ana Victoria de Borbón, infanta de España.

Greetings. --Espadeiro (discuție) 9 septembrie 2010 21:55 (EEST)

Bună ziua. I have completed missing information on #310-311, #608-617, #620-623, #1216-1235, #1240-1241 and changed #1252-1253. Please review and correct my edits. --Espadeiro (discuție) 28 septembrie 2010 11:18 (EEST)

Thank you--I've seen that. I'll try to do my best, but please forgive me if I couldn't--I am quite busy these days. Also, while we are here--the link to the German website at Stephan Kekulé von Stradonitz does not work--keeps saying that password is needed to enter the site. I did erase that link from ro.wiki -- I previously translated your article, including that site :), I wonder if I should erase it at the en. wiki too?
Thanks again, Nerissa-Marie (discuție) 28 septembrie 2010 11:33 (EEST)

Take your time. I know that you have this article under control, but I’ve contacted you just to avoid that some mistakes in Romanian could pass undetected on the information I’ve added.

About Stephan Kekulé von Stradonitz, I’ve made this article (also Eyzinger and Sosa) in pt, en, es, fr, and I’ve noticed a great lack of sources online; mostly find in books difficult to access. Well… do as you think is better. Greetings --Espadeiro (discuție) 28 septembrie 2010 12:57 (EEST)

Vă salut,
I only read your message on Wikipedia in English after I made a “correction”...

You had a typing mistake on the reference on 608 Pedro al II-lea al Portugaliei, but I also changed 612-613 aceiași cu 304-305 for the full name and information. I didn’t knew that your intention was to calculate the implex and thought that the criteria was to repeat names if on different generation. You can revert this.

We have completed Portuguese ancestry on these generations and (I didn’t see exhaustively) maybe also Spanish. At least the direct one. Continue this good work and if you need some help on subjects related you can allways ask me. --Espadeiro (discuție) 1 octombrie 2010 11:42 (EEST)

Nedumerire

Parcă mă înțelegeam bine cu dvs., așa că nu înțeleg de unde atâta dușmănie și ironii ieftine. Oricum nu mai continui discuția, este mult mai folositor să citesc cărți și să scriu articole. Dacă doriți, puteți să vă continuați argumentația la Cafenea, vă asigur că nu o să ripostez în niciun fel. Poate preferați însă să fumăm împreună o pipă a păcii și să nu mai întindem pelteaua. --Cezarika1 12 septembrie 2010 21:19 (EEST)

Și pentru că v-ați referit la premii vă spun că nu mi le-am acordat singur. Am scris multe articole bune, iar unii au considerat că e mai bine să-mi dea niște decorații virtuale (eu preferam niște bani - asta a fost o glumă). Articolele mele stau la baza unor articole de ziar și chiar a unor capitole din cărți. Mă simt foarte rușinat de atâtea premii, cred că o să mă duc să mă împușc (a fost o altă glumă).--Cezarika1 12 septembrie 2010 21:22 (EEST)

Nici eu nu voi mai continua discuția la cafenea--am indicat aceasta prin însăși formula de introducere. Sunt lucruri pe care le înțeleg aici la wikirom, și lucruri pe care nu le înțeleg, lucruri pozitive și lucruri negative, dar pentru doresc să-mi păstrez o poziție aici, și pentru a nu fi silit să demisionez, sau pur și simplu să fiu „blocat pe timp nelimitat” sau „vaporizat” (Orwell, 1984) este important să-mi controlez exprimările și cuvintele, și să-mi limitez luările de poziție. La urma urmei, trăim în cadrul unei societăți, cu calitățile și defectele ei, chiar dacă (sau tocmai pentru că) o societate virtuală, care are unele mecanisme mai degrabă vizibile de reglare a modului de interacționare dintre membrii ei. Există foarte multe exemple în acest sens.
A ignora complet această societate, în speranța că și ea mă va ignora și mă va lăsa „să-mi văd de treabă”, este, am constatat de multe ori, nerealist. De aceea, departe de a crede că a cere la cafenea păstrarea formei dezbaterii în anumite limite sunt „vorbe de clacă”, le consider strict necesare, chiar dacă ele, din păcate, consumă din timpul meu, din care numai o fracțiune este alocat Wikipediei.
Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 12 septembrie 2010 22:15 (EEST)

Nu v-a amenințat nimeni, iar Vifor a fost blocat din cu totul alte motive (printre altele, era o clonă a lui P7). Eu am vrut să forțez o schimbare de politică, din păcate toată lumea (mai puțin Gutza) a înțeles că am ceva cu Florin Piersic. Parcă și în 1984 cineva lupta singur împotriva unui sistem. --Cezarika1 12 septembrie 2010 22:45 (EEST)

Regii Portugaliei

Vă multumesc pentru compliment pe meu scris în limba română. When I don’t speak a language but I understand a little, I try to find examples to follow.

Your interpretation about Queen Maria II of Portugal is very natural: I noticed in a few Wikipedias (result of confusion and mistranslation of the name) a couple of “Maria II the Glorious”. Her reign was not glorious, but as good as possible after a terrible civil war. Their children had a very good education, so she had the cognomen of "The Educator".

Some Kings’ cognomen are not very well, depending on the source and their translation… I’ve also notice that the list of Portuguese Kings has their names in Portuguese; usually kings, popes and saints have their names translated… I’ve taken the risk to edit Regii Portugaliei and Sancho al II-lea al Portugaliei.

You can trust the data about Portuguese Kings on the sources you mentioned, but obviously, small errors can always occur. You can consult this site for comparing data. I have other sources, as I can consult Portuguese books, like the Encyclopaedia, History and Genealogies. As soon as possible I’ll search #608 / #615 and #1216 / #1231 on King Michael I of Romania Genealogy. You're doing a enormous task!... --Espadeiro (discuție) 17 septembrie 2010 02:20 (EEST)

Intrebare

In articolul cu stramosii regelui Mihai exista 2 tipuri de format:

• Ducele X de Y
• X, Duce de Y

Care este mai bine sa fie mentinut? (Iaaasi (discuție) 19 septembrie 2010 03:59 (EEST))

Nu cred că există o regulă strictă și general-valabilă pe întreg cuprinsul Europei. Cred că ambele forme sunt acceptabile: fie cu titlul înaintea numelui și prenumelui, fie prenumele, urmat sau nu de virgulă (eu am pus totdeauna virgula) și apoi titlul, particula de noblețe (pe care am încercat să o uniformizez pentru cititorul român, alegând forma franceză de, chiar și în cazul aristocraților germani, care folosesc von, englezi (of), sau danezi (af), și apoi numele propriu-zis. Ca exemplu am ales un articol la întâmplare de la Wikipedia germană, #144 în genealogia regelui Mihai. M-am dus la germani pentru că, persoana fiind germană, am sperat să găsesc un răspuns. Am văzut că toate formele apar: cel mai adesea cu titlul înainte, dar și fără titlu (Ernst Friedrich von Sachsen-Coburg-Saalfeld), sau, în articolul dedicat lui la bibliografie, cu titlul după prenume: Ernst Friedrich, Herzog zu Sachsen-Koburg-Saalfeld, de August Beck. Propun să lăsăm numele așa cum sunt, căci orice tentativă de uniformizare ar introduce reguli care nu există în afara articolului.

O bună regulă generală ar fi să urmăm numele articolelor dedicate persoanelor respective din wikipedia română. În ce privește strict persoanele conducătoare a unor state suverane, am luat inițiativa să pun titlul lor la sfârșitul liniei dedicate lor, dar această categorie este foarte restrânsă: regii/reginele care domnesc efectiv (nu și soțiile/soții lor), împărații, țarii, precum și conducătorii statelor suverane rezultate din Sfântul Imperiu German, state recunoscute ca suverane de Congresul de la Viena, e.g., Principatul de Hohenzollern-Sigmaringen, Marele Ducat de Hessen-Darmstadt; oricum aceste state nu au supraviețuit multă vreme, căci în urma declarării Imperiului German, au devenit parte a acestuia, deci nu au mai fost suverane. O singură excepție aș face cu Maria-Tereza, Împărăteasa Germană: în ciuda faptului că este faimoasă pentru domnia ei, se pare că de fapt suveranul oficial ar fi fost soțul, respectiv fiul ei, Iosif al II-lea; totuși aș vrea ca titlul să îi rămână la sfârșitul rândului. La ora actuală, regula nu este respectată întocmai--mai sunt soții de șefi de state suverane care continuă să aibă titlul la sfârșitul rândului, dar aceasta în mod greșit. Aceasta ar fi o regulă care mi-ar plăcea să reziste în timp: șefii de stat să aibă titlul trecut la sfârșitul liniei.
O altă idee ar fi ca atât șefii statelor suverane, cât și soții lor, să aibă titlul sub forma: prenume+de+numele țării+virgulă+titlul+numele țării, e.g., Maria a României, Regină a României.
În sfârșit, o ultimă idee ar fi să găsim toți înaintașii Antoinettei Murat care pot fi găsiți--sunt aproape convins că nu îi vom găsi pe toți, dar cât mai mulți...
Vă mulțumesc pentru interes, Nerissa-Marie (discuție) 19 septembrie 2010 05:58 (EEST)

Romanizarea prenumelor

Este de preferat forma originala sau cea romanizata? (e.g. Carol pt Karl, Charles)? (Iaaasi (discuție) 21 septembrie 2010 15:17 (EEST))

Da, am făcut următoarele modificări: Ludwig -> Ludovic, Friedrich -> Frederic, Ernst -> Ernest, Heinrich->Henric; totuși cred că nume ca Andreas, Anna, Christina/Christian, Eleonore, Esther, Georg, Hedwig, Susanna, Wilhelm etc pot rămânea în forma în care sunt, pentru că sunt foarte asemănătoare cu numele corespondente românești, iar infima diferență dintre ele nu face decât să arate că persoanele respective sunt străine. Sunt convins că orice cititor român va sesiza imediat că Georg este Gheorghe, și Anna este Ana.
De asemenea, am schimbat peste tot particulele nobiliare „von” și „zu” cu „de”, după cum scriam mai sus.
Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 21 septembrie 2010 21:48 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Nerissa-Marie. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Rsocol.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Descoperire arheologică

Vă mulțumesc.

Mă simt ca gospodina careia i s-a mișcat covorul din salon și i-a ieșit la iveală gunoiul, de față cu toți musafirii... „Gunoiul”, nu mă refer la bietele victime, ci la noi: au fost cei care au ordonat, cei care au executat - cu exces de zel - cei care au profitat, cei care au aclamat și cei care au tăcut, părinții noștri, bunicii, rudele, vecinii... pestilențiala moștenire lăsată nouă, care începe să iasă la iveală și pe care nu mai avem cum s-o acoperim, și dacă vom izbuti s-o negăm, s-o ocultăm, ea va exploda în mainile copiilor și nepoților noștri.

Ca-n Noaptea Tuturor Sfinților, cadavrele mărșaluiesc pe ulițele noastre. --Alex F. (discuție) 7 noiembrie 2010 11:25 (EET)

Și eu vă mulțumesc pentru stimularea intelectuală pe care articolele dvs. aici mi'o provoacă. De multe ori mă gândesc la ideile exprimate de dvs.
Nerissa-Marie (discuție) 7 noiembrie 2010 11:51 (EET)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Nerissa-Marie. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Rsocol.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Re: Pedro V's death

Hello Nerissa-Marie,
How are you?
These last times I haven’t had much time to work on Wikipedia…
In fact, on that time there were two large epidemics in Portugal: one of cholera and another of yellow fever. The King used to visit the hospitals, but it seems that he didn’t die of any of them.
I’ve consulted 4 different Portuguese books and all of them tell that, according to the doctors’ diagnosis, I died of typhoid fever. However, as Pedro V was a young king, very popular and dear of the people, and as he and two of his brothers died in less than a 2 mouth time, the people suspected of poisoning and made some rebellions.
According to the information on these books, the page in the English Wikipedia is incorrect and some others Wikipedias has copied from there.
Greetings Espadeiro (discuție) 8 noiembrie 2010 21:08 (EET)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Nerissa-Marie. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Rsocol.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Nerissa-Marie. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Rsocol.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Sărbători fericite!

Doresc ca sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Isus Hristos să vă umple sufletul de bucurie, încredere, speranță, pace și iubire, iar anul 2011 să-l petreceți cu împliniri și sănătate, împreună cu toți cei dragi. La mulți ani! Luciengav (discuție) 20 decembrie 2010 20:19 (EET)

Crăciun fericit și An Nou cu bucurii !

Crăciun Fericit și îmbelșugat ! Un An Nou 2011 plin de bucurii și împliniri !  • • Wars • ~~  • •

Sărbători fericite și un călduros La mulți ani!--Alex F. (discuție) 23 decembrie 2010 10:58 (EET)

Sărbători fericite

Cu întârzire vă transmit: Sărbători fericite și toate bune în noul an! --Silenzio76 (discuție) 26 decembrie 2010 19:08 (EET)

Ajutor

Bună ziua! M-ați ajutat o dată cu o traducere legată de Kerli și vă mulțumesc din nou pt. acest lucru, însă apelez din nou la ajutorul dvs. pentru că recenziile-mi dau bătăi de cap — „Unfortunately, it translates into kohl-eyed pantomime, rather than cathartic music, with lyrics so hopelessly trite they sound like a feel-good tract for preschoolers.” Cu stimă — Lucian  C. 27 decembrie 2010 12:52 (EET)

„Din păcate muzica, în loc să te pătrundă la suflet, apare ca o pantomimă cu mult machiaj, cu cuvinte atât de desperant de învechite, că sună ca un ceaslov pentru școala de duminică” Nerissa-Marie (discuție) 27 decembrie 2010 13:30 (EET)

Multe mulțumiri — Lucian  C. 27 decembrie 2010 13:36 (EET)

Cu plăcere.Nerissa-Marie (discuție) 27 decembrie 2010 13:37 (EET)

Bună ziua, Nerissa-Marie. Aveți mesaje noi la Discuție:Asturias.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Revenire

Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform regulii celor trei reveniri, potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim!

Nu înțeleg de ce nu înțelegeți sau de ce vă deranjează faptul că discuția se poartă la Discuție:Asturia. --Strainu (دسستي‎)  7 ianuarie 2011 16:54 (EET)

Stimat domn,
Este rândul meu să declar că nu înțeleg ce nu înțelegeți din acțiunile mele. Mesajul dvs. de avertizare se referă la două lucruri distincte:
1. Faptul că am revenit la corectura mea inițială după ce Tânărul Domn Administrator a schimbat pagina „Asturias” potrivit percepției domniei sale. Aceasta s-a întâmplat o singură dată, și ar fi abuziv să aplicați regula celor trei reveniri pentru o singură revenire, când ea se aplică pentru trei reveniri, pe durata unei zile! De altfel, consider abuzivă chiar și invocarea respectivei reguli, căci condițiile ei nu se aplică aici.
2. Am mutat discuția privind numele provinciei spaniole „Asturias” la sugestia Domnului (Doamnei/Domnișoarei) Administrator Urzică, nu din proprie inițiativă. (Motivul este clar spus în cursul discuției, și faptul că dvs. declarați că nu îl înțelegeți nu îl atribui capacității dvs de înțelegere, ci mai degrabă îl consider un mod eufemistic al dvs. de a sugera că nici nu considerați oportun să luați în considerare doleanțele mele, o simplă utilizatoare.) Presupun că nici dvs., nici Domnul Administrator AndreiStroe nu a citit conținutul paginii de discuții „Asturias” unde, la 7 ianuarie 2011, ora 15:30, Domnul (Doamna/Domnișoara) Administrator Urzică lăsa la latitudinea mea dacă să mut sau să nu mut acea pagină. Eu am mutat'o, atrăgându'mi în acest fel reprimanda dvs. neîntemeiată.

În ce privește esența propriu-zisă a discuției (Asturias/Asturii vs. Asturia), Tânărul Domn Administrator a venit, cu o oarecare întârziere, cu sursele potrivite, provenind de la Academia Română și nu de la un atlas școlar. Nu cred că este vorba de o evoluție în timp de la „Asturias/Asturii” la „Asturia”, o formă fundamental incorectă pentru că nu reflectă forma la plural a numelui spaniol. Nu am nici o îndoială (deși, din păcate, nu mai simt imboldul să verific), e.g., că Dicționarul Enciclopedic în șapte volume, editat de Editura Enciclopedică pe durata a 16 ani (1993-2009), care constituie o dezvoltare a Micului Dicționar Enciclopedic, menține formularea „Asturii/Asturias”, pe care a avut'o acesta din urmă. Primul volum al acelui dicționar, cel care conținea și definiția pentru provincia spaniolă, apărut în 1993, deci după un an de la apariția ultimei surse editate de Editura Academiei citate de Tânărul Domn Administrator, reiterează probabil forma Asturias/Asturii. Tipăriturile Academiei sunt singurele relevante, pentru că Academia Română, ca for de reglementare suprem al limbii române, are precedență față de orice altă editură de limbă română, din România sau de aiurea. Doar în absența vreunei formulări a Academiei e nevoie de consultarea altor surse. (Se pare că această motivare a preeminenței MDE în argumentarea mea a scăpat, din nou, atenției dvs., pentru că arătați: „Dacă într-adevăr MDE este "mai important" (ghilimelele incorecte vă aparțin, n. m., N.-M.) decât celelalte surse prezentate, atunci Asturias să fie. Până acum însă, eu n-am văzut nicio dovadă în acest sens”).

Un argument important al formei „Asturias”, sau al traducerii ei corecte, „Asturii”, este că se încearcă, în geografia modernă, să se mențină cât mai mult din numele locurilor, formelor de relief etc, în limba națională, și să nu mai fie traduse, așa cum a fost, e.g., Londra. Numele mai vechi rămân așa cum sunt, traduse, pe când numele cu care o limbă a venit în contact mai recent rămân în forma lor națională, mai ales dacă sunt scrise în alfabetul latin. Ca o concesie la această tendință ar putea fi forma „Asturii”, care a fost aranjată potrivit limbii române, dar a păstrat, în mod corect, pluralul din limba spaniolă, formă care a fost sesizată de domnul utilizator Daniel, ultimul corespondent din pagina de discuții. Un argument de acest gen ar putea fi interpretat ca și „cercetare originală”, cum cu ușurătate se interpretează orice încercare de comunicare și argumentare logică, dacă nu ar fi confirmat de formulările din Micul Dicționar Enciclopedic și, foarte probabil, din Dicționarul Enciclopedic.

Din păcate eu am pierdut orice interes în a mai verifica formularea „Asturii/Asturias” în Dicționarul Enciclopedic, vol. I apărut în 1993. Atribui această lipsă de interes, care mă tem că este generalizată, la doi factori:

(i) Caracterul de Est Sălbatic al Wikipediei, caracter remarcat de IlyaVoyager, un contribuitor rus, și care conține mult adevăr, deși nu este totalmente adevărată. Oricine contribuie la Wikipedia trebuie să își aasume riscul de a'și vedea contribuțiile șterse etc. Eu mi'am asumat acest risc, și, după un an de contribuții foarte asidue, am senzația că scriu pe apă, și că eforturile mele pot foarte bine să fie canalizate în altă direcție. Este, poate, vorba de o lipsă de altruism, dar fapt este că trăim o singură dată și că suntem datori, fiecare dintre noi, să ne croim fericirea după cum considerăm de cuviință. Ar fi ideal să mai am energie să continui această dispută, e.g., prin indicarea caracterului preeminent al tipăriturilor Academiei Române, inclusiv al noului Dicționar Enciclopedic...

(ii) Percep o anumită părtinire față de pozițiile Domnilor Administratori în acțiunile altor Domni Administratori. În cazul de față, nu e vorba numai avertizarea pe pagina mea de discuții, în mod incorect, (o avertizare care se cumulează și va putea duce, în viitor, la eliminarea mea de la ro:wiki) pentru acțiuni perfect legitime, ci, de exemplu, de faptul că ați șters numele corect al regiunii „pentru a fi același cu numele paginii de discuții”... De ce nu ați șters numele de „Asturia” de pe pagina de discuții în încercarea dvs. de a uniformiza aceste nume? Percepția mea este că ați dorit să vă demonstrați solidaritatea cu Tânărul Domn Administrator. Nu ați intervenit în discuție decât pentru a vă alinia opiniei lui, cu scăderile de documentare pe care le'am menționat deja, în timp ce mă avertizați în pagina mea de discuții pentru vini inexistente.

Acești doi factori, unul subiectiv, pe care mi'l asum în totalitate, celălalt independent de voința mea (ro:wiki este o întreprindere tânără, foarte preocupată de stabilitatea și relevanța sa și organul său reprezentativ este angajat într'o campanie de întărire a poziției sale, prin diverse măsuri, care merg de la sprijinirea Domnilor Administratori de către alți Domni Administratori, chiar și în detrimentul obiectivității, până la tolerarea de atitudini grobiene a unor domni utilizatori mai vechi față de noii veniți, fie atunci când primii îi hărțuiesc pe aceștia pentru scrierea de texte nu tocmai perfecte, fie îi insultă în mod direct, e.g., numindu-i oligofreni, considerându-se probabil că asemenea atitudini intransigente „fac bine” proiectului și relevanței lui) m'au făcut să decid să mă retrag pentru o bună bucată de vreme. Anul trecut am petrecut o foarte serioasă parte a timpului meu aici, și deși știu că nu trebuie să mă aștept la nici o recompensă, acesta fiind un proiect voluntar, știu de asemenea că doar eu hotărăsc ceea ce e bine sau nu pentru mine--sunt aici stări de lucruri care nu m'au încântat și entuziasmul meu inițial s'a consumat mai degrabă repede, într'un an, când alții „sclavagesc” (un barbarism englez care m'a amuzat când l'am citit) aici de ani de zile. Pe de altă parte, cunosc foarte bine limitele mele, și sub nici o formă nu vreau să mi se aplice zicala neaoșă: „s'a supărat ca și ciobanul pe sat”. Știu că Wikipedia va continua foarte bine și fără mine, și că fiecare popor are Wikipedia care o merită -- urez perfecțiune formală și de substanță ro:wiki. Am fost multă vreme animată de cugetarea M.S. Regelui: „Trebuie să ne iubim țara (în cazul ro:wiki ar fi vorba numai de limbă, n.m., N.-M.) așa cum este și să ne luptăm ca ea să devină cum trebuie să devină”. Poate mă voi întoarce aici -- nu am de gând să îmi anulez pagina, care de altfel nu se poate propriu-zis anula. Știu de asemenea că, pentru conformitate, veți răspunde acestui mesaj. Tot ce pot spune este că eu nu voi mai răspunde, cel puțin pentru viitorul apropiat.
Cu stimă, Nerissa-Marie (discuție) 9 ianuarie 2011 23:04 (EET)

Procedură învechită

Bună seara,

Vreau să clarific punctual nedumerirea pe care v-ați exprimat-o la Cafenea în privința afirmației mele cum că "Procedura formală de destituire a administratorilor este învechită"; mai exact, dumneavoastră ați întrebat cine hotărăște ce este învechit și ce nu? De ce nu se respectă regulamentele în vigoare? Sau, și mai bine, pe baza căror regulamente are loc activitatea de redactare a acestei enciclopedii?

Vă răspund aici deoarece încerc să intervin cât mai puțin în discuția respectivă de la Cafenea (din motive evidente). Voi începe cu a doua întrebare: De ce nu se respectă regulamentele în vigoare? Procedura curentă de revocare se află la Wikipedia:Revocare; vă rog indicați care anume dintre reglementările în vigoare au fost încălcate. Eu unul nu știu de niciuna care să fi fost încălcată, așa că răspunsul la ultima întrebare este "activitatea acestei enciclopedii se bazează pe regulamentele în vigoare ale acestei enciclopedii".

Ajung acum la prima dumneavoastră întrebare: cine hotărăște ce este învechit și ce nu? Răspunsul este: comunitatea. Printre care eu și dumneavoastră, și amândoi ne-am exprimat opinia că procesul curent este învechit (dumneavoastră ați scris în același mesaj "probabilității infime ca vreun Domn Administrator să se alăture acțiunii (și este nevoie de TREI Domni Administratori!)", ceea ce presupun că nu este o caracterizare pozitivă a procesului curent). --Gutza _D^D+ 23 ianuarie 2011 22:19 (EET)

Pot să vă răspund și aici, deși răspunsul dvs. ar fi pertinent și la Cafenea: în timp ce dvs. ați pornit procedura de revocare, cu alte cuvinte ați încălcat regulamentul privind acea procedură, eu mi-am exprimat pur și simplu, cu titlu de lege ferenda, dorința de a avea mai multă democrație la ro:wiki, chiar dacă știu că Wikipedia nu este o democrație, potrivit butadei domnului Wales. Vă asigur că am permanent în vedere celebrul citat al utilizatorului IlyaVoyager, la ru:wiki, tradus de un contribuitor basarabean, totuși știu că fiecare popor are Wikipedia care o merită, și unele wikipedii au introdus, totuși, un nivel de democrație, bazat probabil pe o mai mare toleranță și înțelegere față de aproapele a contribuitorilor lor, și o atenție mărită la cuvintele lor.
Mai multă democrație și transparență ar crea o atmosferă de lucru mai destinsă și mai productivă, iar sentimente de profundă și statornică nemulțumire, ca acelea exprimate în secțiunea de mai sus, ar putea fi evitate.
Vă rog să îmi permiteți să vă răspund tot aici legat de chestiunea barbarismelor, în câteva cuvinte care ar putea constitui, recunosc, o deviere de la discuția de la Cafenea: personal sunt de părere că atâta vreme cât un cuvânt sau construcție nu există într-un dicționar românesc (și cei de la dexonline.ro au sintetizat foarte util pentru contribuitorii ro:wiki cuvintele și construcțiile limbii române), contribuitorii la ro:wiki nu ar trebui să îl folosească, altfel există riscul ca cuvântul respectiv să nu fie înțeles, sau, și mai rău, să creeze confuzie -- cazul construcției folosită de dvs.
Cu stimă, Nerissa-Marie (discuție) 23 ianuarie 2011 23:07 (EET)

Stimată doamnă, eu nu pot să semnez în numele a trei administratori, iar trei administratori nu au unde semna dacă nu inițiază nimeni o discuție. Spuneți-mi dumneavoastră concret cum credeți că ar trebui aplicat acel regulament în mod riguros, că eu unul nu știu să fac mai bine decât am făcut. De altfel veți observa că în urma demersului meu s-a și obținut o primă semnătură a unui administrator; dacă se vor mai ralia încă doi, atunci procedura poate începe în mod formal. Vă rog explicați-mi concret cu ce am greșit și cum ar fi trebuit procedat.

Vorbiți de democrație și transparență. Sunt cuvinte frumoase, dar eu nu știu cum să le înțeleg în contextul de la Wikipedia. Ajutați-mă vă rog cu un exemplu concret -- o discuție sau o decizie care au fost luate la Wikipedia, și felul în care ați vedea dumneavoastră ameliorarea procesului folosit în exemplul pe care îl alegeți.

Legat de barbarisme, spuneți-mi vă rog în ce mod ar trebui să mă exprim pe viitor atunci când doresc să semnalez o eroare de logică de felul celei prezentate în articolul om de paie. --Gutza _D^D+

Vă rog să mă scuzați dacă vă voi răspunde pe scurt, în limita timpului disponibil:
1. Am observat că o discuție similară a avut loc în trecut. Atunci s-a deschis o pagină separată.
2. O idee simplă și de imediată aplicabilitate ar fi ca statutul de Administrator să devină temporar. La ora actuală, toți Domnii Administratori pot conta pe uzul viager a funcției lor, sau chiar ereditar, dacă transmit pur și simplu parola descendenților lor -- o manevră care de fapt nu se poate verifica. Caracterul temporar și eligibil/revocabil al respectivei funcții ar fi un stimulent pentru orice titular al postului voluntar de a fi politicos și atent în relațiile cu ceilalți contribuitori. Am văzut numeroase cazuri când Domnii Administratori au fost cu totul altfel.
3. În sfârșit, cea mai simplă întrebare: cum se indică faptul că preopinentul a contorsionat sensul declarațiilor mele în direcția punctului său de vedere. Cred că posibilitățile sunt infinite, căci singurele principii călăuzitoare pe care le întrevăd ar fi politețea și efortul de a păstra românitatea comunicării la ro:wiki. De exemplu, eu aș zice pur și simplu: „mă tem că reformularea dvs. modifică cuvintele mele în sensul dorit de dvs.”, sau „Nu sunt de acord cu reformularea dvs. Cuvintele mele au fost: [aici citez cuvintele mele] și doresc ca ele să rămână astfel, pentru că [aici dezvolt cuvintele mele]. În sfârșit, dacă preopinentul a manifestat mai înainte vreo sensibilitate literară, cum autorii de articole biografice ale oamenilor de litere și autorii de articole legate de anumite opere literare pot fi considerați, aș putea cita un text celebru legat de situația respectivă. În cazul de față, textul celebru ar fi poezia „Dacă”, de Rudyard Kipling, care la un moment dat a fost declarată de un sondaj de opinie drept cea mai apreciată poezie de către publicul britanic. În ea se spune: „Dacă suporți să-ți vezi vorba sucită/De șarlatan, ce-ți spurcă al tău rost;”, ceea ce este, bineînțeles, o formulare foarte robustă, care ar putea fi atenuată printr-o declarație de genul: „fără să mă gândesc la nimeni ca un șarlatan și considerând în permanență caracterul curat și nespurcat al conversației, totuși cred că vorba mea din intervenția precedentă: [aici citez cuvintele mele] a fost sucită de o manieră nedorită de mine.”
Deși ultima formulare pare prețioasă într-o anumită măsură, ea ar putea, la nevoie, fi aranjată să se potrivească unui gust mai contemporan.
Cu bine, Nerissa-Marie (discuție) 24 ianuarie 2011 00:36 (EET)

Cu scuzele de rigoare, voi fi și mai concis decât dumneavoastră.

1. Discuția similară din trecut a constat din trei propuneri de destituire care au apărut simultan și au fost semnate de aceiași trei administratori în curs de câteva ore "lucrătoare". Sunt sigur că au existat discuții preliminare, deși nu publice. Procedeul pe care l-am ales este mult mai transparent și mai democratic.
2. Nu mi-ați dat niciun exemplu de discuție sau decizie care au fost luate fără transparență și dictatorial.
3. Îmi propuneți ca în loc de "om de paie" să scriu "fără să mă gândesc la nimeni ca un șarlatan și considerând în permanență caracterul curat și nespurcat al conversației, totuși cred că vorba mea din intervenția precedentă a fost sucită de o manieră nedorită de mine, așa cum spunea Rudyard Kipling în poezia "Dacă": "Dacă suporți să-ți vezi vorba sucită/De șarlatan, ce-ți spurcă al tău rost"". Propunerea dumneavoastră este extrem de nepractică, din motivele pe care le-ați indicat chiar dumneavoastră în prima frază a răspunsului de deasupra. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 00:46 (EET)

Atunci nu o adoptați. Totuși voi insista asupra caracterului român al ro:wiki. Construcția „om de paie” pentru a indica o greșeală de logică este un barbarism. Nu am un corespondent românesc, și am recurs la perifraze. Vă urez succes succes în a găsi un corespondent românesc al „omului de paie”, la fel de succint ca expresia engleză. Între timp, am afișat pe pagina mea principală un text la subiect.
Toate bune, Nerissa-Marie (discuție) 24 ianuarie 2011 01:03 (EET)

Scumpă doamnă, revin din nou cu definiția termenului barbarism, de data asta conform DEX (este mai concis): „Cuvânt împrumutat dintr-o limbă străină fără a fi necesar (și fără a se asimila în aceasta)” (sublinierile mele). Expresia „om de paie” nu este un cuvânt, ci o expresie; doar atâta lucru este necesar ca să dovedim că nu poate fi barbarism. Dar, în plus, tocmai ați afirmat în paragraful de deasupra că nu există corespondent în limba română – deci nici pe temeiul ăsta nu este un barbarism. Nici măcar ultimul criteriu nu este neapărat valid; dumneavoastră spuneți că expresia nu este asimilată, însă eu văd că este folosită și în afara Wikipediei cu sensul pe care îl folosim aici. --Gutza _D^D+ 24 ianuarie 2011 15:59 (EET)

---

Stimate domn utilizator,
A trecut atâta vreme de când nu am mai scris, încât scuzele mele pentru întârziere sunt mai mult decât necesare. Vă rog să îmi îngăduiți să vi le prezint aici, cu firava justificare că au fost atâtea lucruri la care să mă gândesc în mesajul dvs., și marea majoritate negative, că mi'a trebuit o mulțime de timp, atât pentru ca să îmi ordonez ideile, dar și să mi le formulez altfel decât cele pe care le văd în general formulate aici, la wikirom.

„Tragerea de brăcinari”

Aș începe cu modul dvs. de adresare din 24 ianuarie a.c.: „Scumpă doamnă”. Formularea mi se pare foarte îndoielnică și demnă de a fi evitată pe viitor. Mă refer la epitetul „scumpă”: în general, el indică o proximitate afectivă rezervată îndeobște soților sau altora foarte apropiați, iar tot ce poate sugera el aici, în contextul folosit de dvs., este o condescendență care este, vă rog să mă iertați dacă mă repet, demnă de evitat. Alternative acceptabile ar fi „stimată”, sau, cum spunea Domnul Administrator Messzoli/Solt mai sus, în intervenția dânsului legată de Quantisierung als Eigenwertproblem, „Bună seara”, pur și simplu, sau chiar omiterea completă a unei formulări de adresare. Observația mea se aplică cu asupra de măsură dvs., în calitatea dvs. de autor, aici la wikirom, al celebrei butade: „Nu ne tragem de brăcinari”. (Este interesant de subliniat că în limba străină preferată de dvs.o expresie de asemenea plasticitate nu există, eu întâlnind'o doar în altă limbă de circulație internațională sub forma „être frère et cochon” (= a fi frate și porc). Am întâlnit'o și tradusă în prima limbă: „nu am crescut porci împreună”.)

„Respectul pentru o persoană începe prin aceea că îi asculți cuvintele” (Elias Canetti)

O critică mai de substanță ar fi că ați omis să citiți definiția barbarismului dincolo de prima propoziție, într'o pagină web de doar opt propoziții. În a patra propoziție, Marele Dicționar de Neologisme, pus la dispoziție nouă cu amabilitate de situl dexonline.ro, se arată: „BARBARÍSM s. n. cuvânt, construcție (sublinierea mea, N.-M.) introduse într-o limbă străină fără a fi necesare și neintegrate în limba care le-a împrumutat. (< fr. barbarisme, lat. barbarismus)”. În acest sit web, care are ca sursă 28 de dicționare în afara celor șase dicționare DEX, se arată că barbarismul poate fi și o construcție, nu numai un cuvânt. În ce privește faptul că nu există corespondent în limba română, vă rog să revedeți exemplele și formulările mele perifrastice din 24 ianuarie 2011 00:36 (EET), la care aș adăuga termenul de „răstălmăcire”. De fapt, dacă îmi permiteți, însăși afirmația dvs. că „nu există corespondent în limba română” este o răstălmăcire a spuselor mele: după ce în intervenția din 24 ianuarie a.c. am detaliat ce se poate spune în loc de „om de paie”, cu citatul din Kipling în care am specificat că este un exemplu care poate fi înlocuit cu orice alt citat sau formulare, mai atenuată sau mai accentuată, am afirmat în ultima mea intervenție că nu am un corespondent direct al numelui însuși al noțiunii, afirmație care trebuia coroborată cu citatele mele din intervenția penultimă și folosirea perifrazelor de orice fel. Dvs. ați ales să ignorați acea sugestie, ceea ce, împreună cu ignorarea definiției barbarismului din dexonline.ro, mă îndreptățește sǎ mǎ gândesc cǎ de fapt îmi ignorați pur și simplu cuvintele și că a vǎ scrie e o simplǎ pierdere de vreme. Din păcate, aceastǎ atitudine este foarte rǎspânditǎ la wikirom, ceea ce de asemenea mă îndreptățește sǎ mǎ gândesc cǎ a scrie aici e tot o simplă pierdere de vreme. Utilizatorii sunt priviți ca simpli zilieri, în comparație cu Domnii Administratori, contribuțiile lor, atât la articole, cât și în forumurile de dezbatere a problemelor unei întreprinderi pentru care ei își dedică o parte importantă a timpului lor liber, fiind ignorate, răstălmacite, sau șterse pur și simplu, atât din pagina unde au apărut, cât și din memoria acelei pagini (ele sunt „pulverizate”, cum ar spune Orwell). Atitudinea Domnilor Administratori față de simplii contribuitori se poate rezuma în cunoscutul adagiu parafrazat: wikipedie să fie, că contribuitori sunt destui. Ea este în vădită și flagrantă contradicție cu motto-ul lui Elias Canetti la primul lui volum de memorii, „Limba salvată”, pe care am îndrăznit să îl pun ca titlu al acestei secțiuni.

Romgleza la wikirom

Expresia engleză „om de paie”/„straw man” trebuie evitată cu orice preț, pentru că expresia „om de paie” are alt înțeles în limba în care corespondăm acum, și care are anumite reguli pe care noi nu le putem schimba după bunul nostru plac. Faptul că domnul utilizator Silenzio76 a înțeles sintagma potrivit înțelesului românesc avut înaintea tentativei de a înlocui cu o expresie engleză având cu totul alt înțeles nu este decât o mostră a confuziilor ce vor întâmpina pe vorbitorul de limbă română dacă lăsăm ca această ambiguitate să se strecoare în această limbă. Pe baza intervenției dvs. legată de articolul ,,Dildo” din wikirom, un cuvânt care de asemenea nu există în limba română sau folosirea, mai sus, a cuvântului punctual cu un sens care nu există în limba română, am impresia că, dintr'un motiv sau altul, departe de orice suspiciune ridicolǎ legată de apartenența sau intervenția vreunui serviciu secret autohton sau străin, învederați o anglicizare a limbii române. Nimic nu poate fi mai dăunǎtor, în ce mă privește, pentru că dacă la 1939 un Beniamin Fundoianu spunea cǎ limba română este o colonie culturală a limbii franceze, și dacă după 1944 România a fost aservită U.R.S.S., inclusiv cultural, după 1989 se pare că existǎ tendința de a transforma limba română într'o colonie culturalǎ a englezei americane! La wikirom aceasta se reflectǎ nu numai în traducerea greșită, deși poate atribuibilă incompetenței, a textelor englezești, dar și în atitudinea consecventǎ, a unor contribuitori mai atenți, de anglicizare a limbii. (De exemplu, un domn utilizator pe care îl respect a scris odată că dânsul „sclavagește” la wikirom, deși dânsul voia pur și simplu să spună că se spetește dedicând foarte mult timp wikipediei.) Tendința, profund negativǎ, are ca efect înstrǎinarea de la consultarea wikirom a multor persoane care nu cunosc limba engleză și, pe cale de consecințǎ, nu sunt capabile sǎ înțeleagǎ respectivul idiom anglo-român. Dacǎ această tendință are ca intenție facilitarea penetrării investițiilor străine, cu investitori care ar putea să comunice cu populația autohtonă mai ușor dacǎ aceasta din urmă vorbește un alt dialect vernacular al englezei (un nou pidgin), rǎmâne întrebarea: dacă SUA va fi întrecută din punct de vedere de China, vom adapta limba română la limba chineză?! Nu cred că putem compara limba română cu floarea-soarelui, care își orientează calatidiul după cum se mișcă soarele în cursul zilei. O anumită stabilitate lingvistică este necesară pentru ca limba să fie folosită pentru comunicare.
În sfârșit, din lista de 2830 de situri web pe care mi'o trimiteți pentru ca să îmi spuneți că expresia este asimilată, eu văd că nu conține mai mult de 106 de situri web (am verificat toate paginile), dintre care, într'o voioasă devălmășie care îmi amintește de limba engleză, semnificația de „greșeală logică” conlocuiește cu expresia mai veche în limba română însemnând „om lipsit de voință și personalitate, fără opinie proprie, care se lasă manevrat de cei din jurul lui”. Menționez că am constatat o mare variabilitate la unele din siturile web recomandate de dvs. -- ele apar, dispar, câteodată apar din nou, și aceasta îmi întărește concluzia, trasă de mine din numeroase experiențe similare, că între două surse, una tipărită, alta virtuală, este totdeauna preferabilă cea tipărită, și din punctul de vedere al stabilității. (O excepție ar fi dexonline.ro, care reproduce surse tipărite.)

Criton 46e (partea întâi)

Acestea, ar fi, în mare, criticile mele la folosirea acestui neologism/barbarism. Un Domn Administrator spunea, citând pe Socrate (dialogul Criton, paragrafele 48d și 48e în numerotaţia Stephanus), că va asculta cu mare atenție și va cântări la fel argumentele prezentate, dar dacă ele se vor dovedi greșite va proceda în consecință. Deși din cele ce domnia sa scria ulterior a reieșit că intervenția domniei sale era dedicată exclusiv sprijinirii unui coleg de'al dânsului din consiliul de administrație al acestei întreprinderi (la data la care scriu, discuția este încă disponibilă, spre deosebire de secțiunea conținând intervenția mea de la începutul lunii ianuarie 2011 de la cafenea, legată de scrierea cu î și â care a fost ștearsă în întregime, atât din pagina cu cafeneaua, cât și din pagina sursă a acelei pagini...), vă rog să îmi permiteți să cred că îl citez pe Platon cu mai multă îndreptățire atunci când vă spun: dacă credeți că puteți propune soluții viabile la ceea ce sezisez, va rog să o faceți, și voi lua în considerare argumentele Dvs., dar dacă nu puteți, încetați imediat să îmi spuneți lucruri pe care le’am citit deja.

O propunere de democratizare a wikipediei române

Înainte de a vă formula răspunsul, vă rog să luați în considerare și ideile mele pentru reformarea wikipediei, Chiar dacă unele au fost expuse parțial mai sus, pe baza experienței mele legată de ignorarea, răstălmăcirea și cenzurarea orwelliană a mesajelor la wikirom, îmi voi permite să le reiau, dezvoltându'le. Ele mi’au fost sugerate atât de greșelile repetate și asidue ale grupului actual de Domni Administratori, numiți și inamovibili, ca și de o discuție mai veche în care un fost Domn Administrator, actualmente în afara proiectului, propunea același lucru, însă cu o vehemență care amintea de Eugen Mandric, atrăgând asupra sa acuzația de „ceaușism” de la un domn contribuitor în mod natural înclinat spre o mai mare democrație și transparență la wikirom. O transparentă care ar înlătura impresia persistentă a contribuitorilor ca fiind niște niște marionete manipulate de undeva de pe planetă de un despot înțelept. Mai multă democrație și transparență ar crea o atmosferă de lucru mai destinsă și mai productivă, iar sentimente de profundă și statornică nemulțumire ar putea fi evitate.
(Mă tem că răspunsurile dvs. anterioare, (a) că există o pagină de reclamații, sau că (b) utilizatorii comit greșeli de logică atunci când se exprimă, pot fi, ambele, refutate, pentru că, respectiv, pagina de reclamații nu se arhivează, probabil pentru a se evita concluzia ce s'ar putea trage din asemenea practică, și anume că un grup restrâns de Domni Administratori, ori unul sau doi domni utilizatori mai vechi, apropiați de cercul de conducere, constituie practic marea majoritate a celor care stânjenesc activitatea la wikirom și exasperează pe contribuitori, sau că logica este un sistem incomplet, așa cum a demonstrat Gödel, și este nevoie de principii suplimentare pentru validarea ei. Principiile suplimentare sugerate de mine ar fi: românitatea limbii folosite la wikirom, și respectul pentru utilizatori, deși sunt conștientă că ele sunt departe de a fi împărtășite în cercurile rarefiate ale puterii la wikirom.)
Esența propunerii mele este ca Domnii Administratori să funcționeze pe baza unui mandat care să dureze maximum trei ani. El ar putea fi reînnoit, dacă se va dovedi, prin intervenția explicită a unor utilizatori, că respectivul Domn Administrator nu este o piedică în calea dezvoltării organice a proiectului, o eternă sursă de iritare și exasperare așa cum sunt din păcate prea mulți din actualii Domni Administratori, făcuți și nu născuți (cu toate acestea inamovibili la ora actuală). Congresul Statelor Unite este format din persoane care sunt înlocuite, o treime din ei, la fiecare doi ani, și astfel stabilitatea legislativă este asigurată, pentru că nu se poate vorbi niciodată de un Congres cu totul nou, ci doar de un Congres înnoit doar 33%. O asemenea stabilitate la wikirom ar fi asigurată dacă fiecărui Domn Administrator i s'ar repartiza un mandat de trei ani, numărați, pentru titularii actuali, din momentul numirii lor. Dacă domniile lor se bucură de acest statut de mai mult de trei ani, ei s'ar putea bucura în continuare de această calitate până la împlinirea unei durate de timp divizibilă la trei, în ani. Astfel, numărarea anilor începe cu fiecare Domn/Doamnă/Domnișoară Administrator/Administratoare la o dată diferită și nu există riscul ca wikirom să rămână fără contribuția atât de necesară a unor Administratori competenți și manierați, dacă ei au fost numiți în același timp. (Este de asemenea adevărat că Domnii Administratori care numesc Domni Administratori pot numi doi sau mai mulți Administratori deodată, dar nu există asemenea precedent, iar experiența arată că un Domn Administrator este numit cu multă parcimonie și atenție, chiar dacă criteriile de calitate obișnuite--politețe și cunoștințe enciclopedice -- par să nu se aplice.)

Criton 46e (partea a doua)

Acestea sunt chestiunile pe care am vrut să le ridic: în primul rând chestiunea barbarismelor, desigur, dar privită în contextul mai larg al toleranței excesive față de barbarismele provenite dintr'o anumită limbă, dar mai ales atmosfera irespirabilă creată de anumiți Domni Administratori care se comportă aici ca niște elefanți într'un magazin de porțelanuri, fie din lipsă de erudiție enciclopedică, fie din lipsă de respect față de alții și politețe. Sunt curioasă dacă răspunsul dvs. ar întruni condițiile enunțate de Platon, citat de respectivul Domn Administrator. Dacă toate acestea fi'vor îndreptate, asta mi'ar reda elanul la a „turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă”, la o întreprindere pentru care am pierdut practic foarte mult interes: de când am încetat să mai contribui am observat foarte multe greșeli, pe care nu le'am mai corectat (am făcut o excepție mai sus când am legat un cuvânt din mesajul meu de un vandalism). (Nu că am pierdut TOT interesul: dimensiunea scrisorii de față stă mărturie de contrariu.) Dacă nu, (și teamă mi'e că nu), situația evocată de anecdotă în care o doamnă din eșalonul superior al ierarhiei de partid comunist și de stat a publicat o teză de doctorat intitulată „Transformarea industriei cocso-chimice românești în industrie chixo-comică” se va repeta și la wikirom, iar aceasta va deveni din ce în ce mai mult un sit web chixo-comic. În acest caz, bineînțeles, soluția mea este să procedez ca „frumoasa Zaraza”, din romanța lui Nelu Mânzatu, ducându'mă spre alte wikipedii, mai calde, pentru a'mi pierde melancolia cauzată de activitatea la wikirom.
Cu bine, Nerissa-Marie (discuție) 29 august 2011 02:12 (EEST)

Stimată doamnă,

Între timp m-am retras complet de la Wikipedia. Îmi cer scuze dacă prin atitudinea mea v-am descurajat de la a contribui la Wikipedia în limba română; nu pot decât să sper că odată cu plecarea mea veți găsi atmosfera mai respirabilă și veți fi încurajată să contribuiți mai mult.

Toate cele bune,

Gutza _D^D+ 30 august 2011 14:53 (EEST)

Pesimism negru sau critică la întâmplare ?!

Nu l-am citit pe Cărtărescu, înțeleg parcă că ați citat și subliniat din el...Și se pare că și dv. vedeți numai "negru" în jur, în România și numai "roz" în afara ei! Este dretul dv. să apreciați ceea ce vedeți cum vreți, dar nu puteți face prin W.R. o reclamă a unei atât de negativiste viziuni. Peste tot în lume sunt și bune și rele. Peste tot sunt și buni și răi! Și dacă ați scris aci "Genealogia..." neterminabilă, până la a "n" spiță a unor suverani de etnie neromână, mai că s-ar cădea un pic de reținere în critici, chiar dacă ele vă apar așa. Nu este dreptul meu să judec pe alții, dar ceva nu "miroase" prea plăcut citind lângă genealogiile noblețelor străine europene (exceptând G.R.M.), critici ce fac concurență sensibilului (prea?) poet din care ați reprodus. Sper să mă întelegeți corect, chiar dacă nu ve-ți fi de acord cu cele scrise.80.143.96.92 (discuție) 24 ianuarie 2011 03:08 (EET)

În primul rând vă rog să scrieți în pagina de discuții -- pagina de utilizator este rezervată utilizatorilor înșiși.
În al doilea rând, vă rog să precizați ce înțelegeți prin G.R.M. -- să fie Genealogia regelui Mihai?
Apoi, nu înțeleg de ce spuneți că cred că străinătatea e mai „roz” decât România... Textul din situl web al lui Pruteanu ar putea sugera contrariul -- că nu tot ce e anglofon e de scris pe pereții și firmele din România.
La sfârșit dar nu și în cele din urmă, permiteți-mi să vă sugerez respectuos că la ro:wiki se lucrează la redactarea unei enciclopedii. Orice este acceptabil de discutat și analizat, dar limita, foarte largă dar existentă, este că subiectele trebuie să fie pertinente cu articolele care se scriu. În contextul acestui efort de erudiție, nu știu cum să categorisesc considerațiile dvs. despre ceea ce cred eu...
Primiți, vă rog, asigurarea celor mai bune sentimente. Cred că cheia mesajului dvs. criptic stă în fraza: ceva nu "miroase" prea plăcut citind lângă genealogiile noblețelor străine europene (exceptând G.R.M.), critici ce fac concurență sensibilului (prea?) poet din care ați reprodus. Fără informații suplimentare, mărturisesc cu umilință că mesajul dvs. este peste puterile mele de înțelegere. În general, citesc tot ce pot legat de un subiect pentru a înțelege, dar am foarte puține informații în ce vă privește, și nu pot pune remarcile dvs. în vreun context. Cu bine, Nerissa-Marie (discuție) 24 ianuarie 2011 04:41 (EET)

• Nu aveți nevoie de informații suplimentare pentru a înțelege sensul celor scrise mai sus. Dar... Eu am citit pagin dv. de utilizator și acolo, după "Bună ziua..." aveți înscris Sentimentul românesc al isteriei, un text pe care l-am văzut și citit pentru prima dată, și care în contextul "paginii de utilizator" mie îmi apare ca un fel de deviză, motto etc. Conținutul nu vede de loc "roz" pe autohtonii României, asta sare-n ochi orișicui! Stiind că creați aci "Genealogii..." (majoritatea nepământene) până la spița (grad) "n", am gândit reflex că împărtășiți, ca titulară a "P.d.U." respective, conținutul negativist al respectivului text. Dacă greșesc, mă puteți corecta! Nu cred că modul meu de exprimare a fost prea criptic, dv. știți prea bine ce înseamnă să apară zilnic, dacă nu la fiecare oră (uneori) "schimbări r." la genealogia scrisă. Dar, asta este permis la W., la fel cum și reflecții ca ale mele. Mai ales după lectura "Cărtărescu-lui" de la pagina dv. de utilizator. Cu onestitate, al dv. cititor.84.158.163.8 (discuție) 24 ianuarie 2011 15:49 (EET)

Stimat domn,
Pentru o confirmare a opiniilor lui Mircea Cărtărescu, rog citiți mai jos, secțiunea Sentimentul românesc al isteriei. Vreau totuși să revin eu însăși mai în detaliu curând, curând...
Cu bine,Nerissa-Marie (discuție) 23 februarie 2011 00:56 (EET)

Caracterizare

Abia când ați scris aici că ați întrerupt dialogul cu mine din cauza exprimării mele la adresa unor utilizatori mi-a căzut fisa că este posibil ca dv. să fi interpretat termenul respectiv ca fiind adresat tuturor utilizatorilor, la grămadă, inclusiv dv. În cazul acesta v-ați înșelat. Termenul (m-am uitat încă o dată în DEX înainte de a-l folosi, ca să fiu sigur că exprimă exact situația) caracteriza utilizatorii cărora eu (și alții) le-am pus în pagina lor de discuții formatul {{obscen}}, că acelea erau singurele lor „contribuții” pe ro:wp. Și n-au fost deloc puțini, dacă vreți să-i numărați vă puteți uita în lista contribuțiilor mele (în special în 2008), aproape peste tot la descriere am pus „&obs” = eticheta obscen. Nu știu cum aș putea caracteriza altfel utilizatorii care nu știu să spună altceva și chiar nu se pot abține să n-o facă și pe Wikipedia. Am fost șocat că dv. le-ați luat apărarea afirmând că eu îi jignesc, lucru pe care ei nu-l merită. Vă spun că acel calificativ îl merită cu vârf și îndesat. M-aș bucura dacă ați vedea acum lucrurile în altă lumină. Dacă nu, asta este, căci nu este cazul ca eu să-mi cer scuze de la ei pentru că ei au proferat obscenități pe Wikipedia. Cât e de nocivă pentru ro:wp este acțiunea unor astfel de elemente s-a văzut din demisia lui Victor Blacus, că nu stă un specialist ca să fie recompensat cu cuvinte ca „s... p...!”. --Turbojet 24 ianuarie 2011 19:32 (EET)

Sentimentul românesc al isteriei

Am citit pe pagina Dvs. considerațiile lui Mircea Cărtătescu. Inutil să adaug - cu regret - că fac aceleași constatări de câte ori vin în contact cu România sau cu ce ține de România de azi. Lucrurile nu sunt noi, altfel n-ar exista în cultura românească un Caragiale. Totuși lumea lui Caragiale se deosebește fundamental de cea de azi. Pe atunci abia se trecuse de la șalvari și meterhanea la haine „nemțești” și la muzică à la Union, societatea era pe cale de cizelare, treptat începuse să se dezvolte o elită, chiar dacă coloratutra levantină era încă predominantă. Acum ceea ce te izbește este mitocănia agresivă, la toate nivelele: la sat și la oraș (devenit o mare mahala), la piață și la universitate, să nu mai vorbim de clasa politică. Pentru că după 1947, tot progresul înregistrat în deceniile precedente a fost distrus, elitele au fost nimicite fizic, la Aiud, Pitești sau Gherla, sau moral prin corupție (artiști emeriți cu acces la Pelișor, academicieni servili etc.). În schimb au fost promovați cei cu „origine socială sănătoasă”, nu muncitorii de calitate sau țăranii harnici, ci cei pe care opinia publică (a mai existat până la un moment dat) i-a numit ciocănari, turnători, intelectuali produși „pe puncte” (cu facultatea de 2 ani), deveniți directori, șefi de cadre și - mai ales - activiști de partid. Actualul peisaj româneasc descinde din aceste malformații sociale cu care ne-a pricopsit comunismul. Despre lucrurile acestea se vorbește prea puțin sau de loc, comentariile de acest gen nu sunt agreate, ca și cum ar veni din vreo sursă aristocrată care ar jigni apartenența la „talpa țării”. Deocamdată atât. Cu cele mai bune salutări, MobyDick (discuție) 22 februarie 2011 18:13 (EET)

Da, stimat domn, nu găsesc nimic de adăugat. Am mai sus (secțiunea Pesimism negru sau critică la întâmplare ?!) o mică discuție cu un domn utilizator anonim, și îl voi ruga ca unbedingt să vă citească opinia. Eu personal o voi citi de mai multe ori, disecând'o în toate situațiile evocate.
Mă întreb cât din această stare de lucruri se reflectă la ro:wiki...
Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 23 februarie 2011 00:52 (EET)

"Höflichkeit ist wie ein Luftkissen: Es mag zwar nichts drin sein, aber sie mildert die Stösse des Lebens" (Arthur Schopenhauer). Sau, cum spune Cărtărescu: „...este esențială pentru fluidizarea substanței sociale”. MobyDick (discuție) 27 februarie 2011 12:12 (EET) bm.mobydick@gmail.com

Sărbători fericite!

Să aveți parte, dumneavoastră, membrii familiei și toți prietenii dumneavoastră, de tot ce este mai înălțător într-o urare tradițională de Paște Fericit! Al dumneavoastră colaborator,--ZOLTAN (discuție) 22 aprilie 2011 01:44 (EEST)

Paști fericite!

Sărbători fericite, alături de toți cei dragi dumneavoastră! Lucian GAVRILA (discuție) 23 aprilie 2011 18:22 (EEST)

Idei

Mai sus, în răspunsul către Gutza, expuneți anumite idei, care, consider, nu ar trebui să rămână doar pe pagina dumneavoastră de discuție. Poate ar fi bine să le expuneți și la Sfatul bătrânilor. Chestia cu alegerea administratorilor pe mandate nu ar fi o idee rea, dacă am avea de unde alege. Dar nu prea e de unde. Pentru mine, totuși, este clar că anumiți administratori nu au ce căuta pe acea poziție ... Motivele mele, însă, sunt doar de imagine. Nu-mi plac mitocanii :). Dumneavoastră aveți, cred, motive diferite. Cele bune.--Silenzio76 (discuție) 29 august 2011 03:27 (EEST)

Domnule utilizator,
Vă mulțumesc pentru aprecieri. Și eu apreciez munca dumneavoastră și consider tonul folosit de dvs. cu totul urban și constructiv, mai ales după de ați renunțat la folosirea excesivă a semnului exclamării :). În ce privește ideea că există Domni Administratori care nu își au locul la wikirom, probabil nici ca simpli contribuitori, am subscris deja la ea în textul de mai sus, menționat de dvs. Între timp am citit cu stupefacție o intervenție din pagina dvs. de discuții care mi'a clarificat și mai mult opinia respectivă.
În ce privește sugestia dvs. de a merge la cafenea, sau Sfatul bătrânilor, etc. cu ele, nu cred că aceasta ar constitui o utilizare utilă a timpului meu, în condițiile în care timpul fuge incredibil de repede (Benjamin Franklin spunea: „Ți'e dragă viața? Atunci nu risipi timpul, pentru că acesta este materialul din care e făcută viața”). Nu pot să nu vă felicit și din acest punct de vedere pentru admirabila dvs. răbdare de a conversa și negocia cu persoane și personaje diverse și uneori chiar pitorești.
Vă urez sărbători fericite, Nerissa-Marie (discuție) 3 decembrie 2011 01:23 (EET)

Doamnă dragă, am șezut mult, așe ca ardeleanu', ș-am chibzuit ce să vă răspund și cea mai deșteaptă chestie care mi-a trecut prin cap este să vă doresc un decembrie liniștit cu sărbători frumoase.

Eu nu consider pierdere de vreme nimic din ceea ce fac și dacă, uneori trebuie să port discuții despre virgulițe, dar dacă o fac, o fac cu convingerea că acea discuție va avea un impact. De schimbat se pot schimba multe oriunde cu oameni ca dumneavoastră, doar prin puterea exemplului, doar prin a fi. E păcat, însă, că prea mulți utilizatori cu potențial părăsesc proiectul. Personal m-aș bucura să reveniți. Trebuie să vă gândiți la cei care vă citesc și se bucură de informațiile furnizate de dumneavoastră și să-i lăsați în brațele ignoranței pe cei care doresc să șadă acolo. Până data viitoare cele bune.--Silenzio (discuție) 4 decembrie 2011 08:48 (EET)

Sărbători fericite

Îți urez dumitale și tuturor celor dragi dumitale Sărbători fericite, un An Nou 2012 cu bucurii și împlinirea tuturor dorințelor. Wars 24 decembrie 2011 02:16 (EET)

Crăciun Fericit și îmbelșugat ! Un An Nou 2012 plin de bucurii și împliniri !  • • Wars • ~~  • •

Un Paște fericit!

• Toate cele bune cu ocazia Sărbătorilor de Paște 2012, și de Crăciun 2012 (cu mare întârziere...)Nerissa-Marie (discuție) 7 aprilie 2012 01:55 (EEST)

Mulțumesc pentru urări și îți urez dumitale și tuturora din jurul dumitale aceleași calde urări. Wars (discuție) 8 aprilie 2012 18:46 (EEST)

Sărbători fericite

Vă doresc sărbători fericite, cu liniște sufletească și sănătate, alături de toți cei care vă sunt dragi! Lucian GAVRILA (discuție) 11 aprilie 2012 22:21 (EEST)

Mulțumiri pentru urările de Paște/Pesah 2012

Mulțumesc pentru urările de Paște/Pesah 2012 care m-au bucurat deși mi-au parvenit după ce m-am întors din vacanță. O urare, un gand bun au valoare absolută, independentă de timp deci, vi le voi transmite și eu înzecit, ca să țină pana la Paștele/Pesah-ul viitor. Cu simpatie/prietenie, al dv. --Alex F. (discuție) 25 aprilie 2012 00:50 (EEST)

Jules Verne

Consultând istoricul articolului Jules Verne am văzut că tu ai realizat secțiunea Selecțiuni din traducerile în limba română ale operelor lui Jules Verne din seria "Călătorii extraordinare". Bazându-mă pe datele culese de tine și pe cele suplimentare adunate de mine am realizat un articol nou, Listă de traduceri în limba română ale operelor lui Jules Verne, pe care l-am organizat după alte criterii. Te rog să îl citești și îmi spui părerea despre el. Dacă ți se pare ok, te-ar deranja să ștergem secțiunea realizată de tine pe pagina Jules Verne și să păstrăm doar legătura cu noul articol, menționând în pagina de discuții a acestuia contribuția ta la compilarea traducerilor din opera verniană? --Kandeerlej (discuție) 24 iunie 2012 12:12 (EEST)

Stimate domn contribuitor//Stimată doamnă/domnișoară contribuitoare,

dați'mi voie ă fiu direct: nu am nici o obiecție de nici un fel. Nu mai sunt interesată de proiectul wikirom și nu găsesc de cuviință să mă pronunț în nici un fel legat de modul cum acesta se dezvoltă. Ca observație de ordin general, prefer totuși să vă adresați cu „Dvs”/„dvs.”., nu cu „tu”, această din urma formă nefiind specifică limbii române. Limba engleză are alte mecanisme de respectare a persoanei, și găsesc paguboasă renunțarea la una din foarte puținele forme de respect pe care le oferă limba română. Cu stimă și multe urări de bine, succes și medalii wikirom, Nerissa-Marie (discuție) 27 iunie 2012 04:07 (EEST)

Îmi cer scuze dacă v-am jignit în vreun fel. --Kandeerlej (discuție) 28 iunie 2012 18:46 (EEST)

Ștefan Micle - 1817

Am căutat (este drept că nu în documente) specificarea anului nașterii 1817. Puteți să-mi menționați unde ați găsit 1817? Deoarece asta ar însemna că anul viitor se împlinesc 200 de ani și asta ar trebui să nu ne lase indiferenți.PheonixRo (discuție) 18 octombrie 2016 21:25 (EEST)

Ghilimele

Buna ziua, ghilimelele standard sunt „”. Vedeti diferenta dintre „ si ,,. La articolul Ghiță Pristanda ati denaturat sensul inlocuind cuvantul respectiv. --Mihai (discuție) 7 noiembrie 2023 18:34 (EET)

Domnule Pitea,

1. Accept cu plăcere observația legată de cuvânt. Când am citit textul, cuvântul mi s-a părut total neinteligibil, și l-am înlocuit după cum am crezut de cuviință. Poate că expresiile ,,legat de” sau ,,în legătura cu” ar întruni exigențele formulate de Dvs.? Mărturisesc ca expresia ,,respectiv de” nu mi pare în spiritul limbii române și găsesc că trebuie să fie schimbată. Nu voi întreprinde însă nimic fără aprobarea binevoitoare a domniei-voastre.
2. Sunt de acord ca ghilimelele standard in limba romana sunt, perechea de la inceputul textului citat, jos, și perechea de la sfârșitul citatului, sus. Acesta este exact modul cum am schimbat ghilimelele, cum am putut mai bine. Dacă credeți ca nu corespund așteptărilor domniei voastre, cu respect sugerez sa modificați dumneavoastră înșivă ghilimelele “” care sunt chiar mai greșite decât ce am operat eu.
3. Am pus un punct final la o frază care nu se termina cu punct, fiind lăsată în suspensie (după cuvântul ,,babachii”); modificarea in toto operată de dumneavoastră a șters și aceasta modificare a mea, care era neîndoielnic corecta.
4. Am adăugat de asemenea exclamația lui Pristanda ,,curat constituțional” care mi se pare foarte important de menționat, pentru substratul ei politic. Cu respect îndrăznesc sa va sugerez ca și aceasta modificare ar trebui reintrodusă.

Va mulțumesc pentru interesul acordat activității mele si va împărtășesc dorința mea sinceră ca Wikipedia română sa fie cât mai cuprinzătoare si mai corect scrisă. A Dvs cu respect, Nerissa-Marie (discuție) 8 noiembrie 2023 06:34 (EET)