Eparhia de Cluj-Gherla

(Redirecționat de la Episcopia de Gherla)
Eparhia de Cluj-Gherla
Poziție geografică
ȚarăRomânia  Modificați la Wikidata
Statistici
Populație 
 –totală600.000  Modificați la Wikidata
Viața bisericească
CultBiserica Română Unită cu Roma  Modificați la Wikidata
CatedralăCatedrala Greco-Catolică Schimbarea la Față din Cluj  Modificați la Wikidata
Conducere
Prezență online
site web oficial

Episcopia de Cluj-Gherla (în latină Dioecesis Claudiopolitana-Samusuivariensis Romenorum) este o eparhie greco-catolică sufragană, subordonată Mitropoliei române-unite cu sediul la Blaj, mitropolie ridicată la rangul de Arhiepiscopie Majoră. Biserica episcopală este Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj. Vechea biserică episcopală, Catedrala greco-catolică din Gherla (neretrocedată), cu hramul Intrarea în Templu a Fecioarei Maria, are din perioada interbelică statutul de con-catedrală. Pe 2 iunie 2005 Patriarhul Teoctist a anunțat intenția de restituire a vechii catedrale greco-catolice din Gherla[1], fapt neîmplinit până în prezent.

Catedrala "Schimbarea la Față" din Cluj

Actualul episcop titular al Eparhiei de Cluj-Gherla este Claudiu-Lucian Pop.[2]

 
Actualul sediu al Eparhiei de Cluj-Gherla
 
Clădirea Seminarului Diecezan din Gherla (în prezent, muzeu orășenesc)
 
Împărțirea administrativă a Bisericii Greco-Catolice Române

Episcopia greco-catolică de Gherla a fost înființată de Papa Pius al IX-lea la 26 noiembrie 1853 prin bula "Ad Apostolicam Sedem" ca episcopie sufragană (subordonată) Arhiepiscopiei de Alba Iulia și Făgăraș cu sediul la de Blaj, devenit și sediul Mitropoliei Române Unite. Această dieceză nou înființată cuprindea 540 de parohii din nord-vestul Transilvaniei, împreună cu alte 94 de parohii preluate din Eparhia Greco-Catolică de Muncaci (azi, în Ucraina Transcarpatică), împreună totalizând 634 parohii cu 410.000 de credincioși.

 
Episcopul Iuliu Hossu (1917-1970)

În primul șematism diecezan publicat la Gherla în 1867, este menționat faptul că episcopia are 525 parohii și 272 filii, împreună alcătuind 797 de comunități bisericești.

Șematismul diecezei de Gherla identifică, pe anul 1906, un număr de 491 parohii și 365 filii, împreună având 856 comunități bisericești, cu 514.148 de credincioși.

Șematismul de pe anul 1930, publicat înainte de noua organizare a Provinciei mitropolitane, arată că dieceza Gherlei avea 46 districte protopopești cu 512 parohii și 256 filii, împreună totalizând 768 comunități, cu 572.238 de credincioși.

În acealși an, 1930, sub păstorirea episcopului Iuliu Hossu, sediul Episcopiei de Gherla a fost mutat la Cluj, ocazie cu care denumirea episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Cluj-Gherla”. Biserică-catedrală a devenit astfel vechea biserică a călugărilor minoriți cu hramul "Schimbarea la Față", iar catedrala din Gherla primind statutul de con-catedrală.

Monumente

modificare

În cuprinsul acestei episcopii se găsește Mănăstirea Nicula, cel mai însemnat loc de pelerinaj din nordul Ardealului, luat în 1948 de către Biserica Ortodoxă Română. Episcopia de Cluj-Gherla a deschis un proces în instanțele de judecată împotriva Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, a Mănăstirii ortodoxe de la Nicula și a Statului Român, proces juridic deschis în vederea restituirii așezământului monahal care i-a aparținut până în 1948,. an în care autoritățile comuniste au interzis Biserica Greco-Catolică Română, confiscându-i întreg patrimoniu, dat ulterior în folosință Bisericii Ortodoxe Române, respectiv Statului Român însuși.

Vezi și

modificare

Lectură suplimentară

modificare
  • Volum închinat celei de-a 150-a aniversǎri a Episcopiei Române Unite (Greco-Catolice) de Cluj-Gherla 1853-2003, Simona Zetea, Editura Napoca Star, 2004

Legături externe

modificare