Eugen Jebeleanu
Eugen Jebeleanu | |||
Poetul Eugen Jebeleanu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | [2][3] Câmpina, Prahova, România | ||
Decedat | (80 de ani)[2][3] București, România[4] | ||
Cetățenie | România | ||
Ocupație | poet, publicist, traducător, politician comunist | ||
Limbi vorbite | limba română[5][6] limba germană[7] limba maghiară limba rusă limba franceză | ||
Activitate | |||
Educație | Facultatea de Drept din București | ||
Alma mater | Universitatea din București | ||
Lucrări remarcabile | „Surîsul Hiroshimei” | ||
Partid politic | Partidul Comunist Român | ||
Premii | Premiul de poezie „Etna Taormina” Premiul Herder Premiul de Stat (1952)[1] | ||
| |||
Modifică date / text |
Eugen Jebeleanu (n. , Câmpina, Prahova, România – d. , București, România) a fost un poet, publicist și traducător român, membru al Academiei Române (din 1974) și membru al Partidului Comunist Român.[8]
Viața și activitatea literară
modificareLiteratura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu | ||
Curente în literatura română | ||
Umanism -
Clasicism | ||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română | ||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
A absolvit Colegiul Național "Andrei Șaguna", din Brașov și Facultatea de Drept la București. A debutat în 1927 cu poezii la revista Viața literară, condusă de I. Valerian. În anii '30, a lucrat ca jurnalist în presa bucureșteană de stânga. Poet ermetic în perioada interbelică, realist socialist în perioada proletcultistă.
Voce profund originală în literatura română, devine cunoscut pe plan internațional odată cu apariția volumului "Surâsul Hiroshimei", poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat și acum în amfiteatrele din America Latină și Europa.
Laureat al premiului de poezie "Etna Taormina" din Italia (1971) și al premiului Herder din Austria (1973). Membru corespondent al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. Poemele sale continuă să fie traduse și publicate, mai ales în SUA și America Latină, dar și în Republica Moldova.
Eugen Jebeleanu a fost și un pescar amator pasionat.[9]
Volume de poezii
modificare- Schituri cu soare, 1929
- Inimi sub săbii, 1934
- Ceea ce nu se uită 1945
- Scutul păcii, 1949
- Poeme de pace și de luptă, 1950
- În satul lui Sahia, 1952
- Bălcescu, 1952
- Cîntecele pădurii tinere, 1953
- Surîsul Hiroshimei, 1958
- Cântece împotriva morții 1963
- Elegie pentru floarea secerată - (soției sale, graficiana Florica Cordescu) 1967
- Hanibal, 1973
- Surâsul Hiroshimei și alte versuri [pref. Ov. S. Crohmălniceanu], 1973
- "Harfa si Minotaurul" ,[antologie], BPT, Ed. Minerva, 1977
- "Arma secretă", 1980
- "Deasupra zilei, 1981
- "Poezii, 1988
- Poezii, Antologie, tabel cronologic, prefață și comentarii de Tudor Cristea, Ed. Albatros [col. Lyceum], 1990
Traduceri
modificare- Rainer Maria Rilke, Poeme, 1932;
- Rainer Maria Rilke, Povestea despre iubirea și moartea stegarului Christoph Rilke, 1946;
- Petőfi Sándor, Poeme alese, Editura de Stat, București, 1949;[10]
- Pablo Neruda, Poeme, 1951;
- Ady Endre, Poeme, 1955;
- Petőfi Sándor, János Viteazul, Editura Tineretului, București, 1958;[11]
- N. Guillen, Poeme cubane, 1963.
Decorații
modificare- titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”[12]
- medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”[12]
Imagini
modificare-
Eugen Jebeleanu, Anton Holban și Octav Șuluțiu, București, 1935
-
Octav Șuluțiu, Coca Farago și Eugen Jebeleanu, București, 20 mai 1935
Note
modificare- ^ Cristian Sandache, Literatură și propagandă în România lui Gheorghiu-Dej, București: Ed. Mica Valahie, 2006, ISBN 973-7858-24-7, p. 169
- ^ a b „Eugen Jebeleanu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Eugen Jebeleanu, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ „Eugen Jebeleanu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ (PDF) https://dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/48506/1/BCUCLUJ_FP_451372_1939_006_012.pdf Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Dan Matei Agathon nu e vânător. E pescar! :: Arhiva 2003 :: Amos News - Agentie independenta de presa[nefuncțională]
- ^ Dorothea Sasu-Zimmermann, Petőfi în literatura română, Editura Kriterion, Bucureşti, 1980.
- ^ Dorothea Sasu-Zimmermann, Petőfi în literatura română, Editura Kriterion, Bucureşti, 1980.
- ^ a b Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste, publicat în Buletinul Oficial, 6 mai 1971.
Bibliografie
modificare- Dicționarul general al literaturii române, sub egida Academiei Române, coordonat de Eugen Simion, vol. III, E-K, Ed. Univers Enciclopedic, 2005
Legături externe
modificare