Euroscepticism

corpul de critici la adresa Uniunii Europene

Euroscepticism este o ideologie politică legată de scepticism față de Uniunea Europeană și de integrarea europeană în general. Uneori, acest scepticism este acompaniat de dorința de a păstra suveranitatea și identitatea națiunilor europene în loc de a se crea un stat federal european.

Un afiș grec împotriva Uniunii Europene

Distribuție

modificare

Mișcări eurosceptice există în toate statele membre ale Uniunii Europene, deși în unele state, mai ales în Europa de Nord, aceste ideologii sunt mai dezvoltate. De exemplu, Norvegia nu a devenit membru al Uniunii Europene din cauza euroscepticismului răspândit, pe când Suedia, Danemarca și Regatul Unit nu fac parte din zona euro. În Suedia și Regatul Unit, mai puțin de 30% din cetățeni cred că țările lor au beneficiat din aderarea la UE. Dintre țările care au aderat la Uniune în 2004, Republica Cehă este cea mai eurosceptică, deși aceste țări sunt, în general, mai puțin eurosceptice. În țările sudice, mai ales Spania, Portugalia și Grecia, și în Republica Irlanda, euroscepticismul nu este atât de răspândit, considerând că aceste țări au beneficiat cel mai mult de la aderarea lor la UE.

România

modificare

Acele câteva partide care declară opinii eurosceptice dure provin din spectrul de dreapta, cum ar fi Noua Republică, Partidul România Mare și Noua Dreaptă. Partidele eurosceptice nu au reușit să obțină reprezentare la alegerile pentru fotoliile de eurodeputați din 2019. Așa că, începând cu legislatura din iunie 2020, nici unul n-a intrat în Parlamentul European. E de precizat că și Partidul Social-Democrat a fost moderat eurosceptic până în 2021, apoi adoptând o politică Pro-Europeană.[1][2] Euroscepticismul nu e la modă, relativ spus, în România; toate partidele politice dominante din țară sunt pro-U.E. și, conform unui sondaj de opinie din 2015, 65% din cetățenii români au o părere bună despre apartenența țării la blocul comunitar. [3]

O surpriză a avut loc pe scena locală, când la alegerile parlamentare din 2020 a reușit să intre în Parlament un partid recent-înființat, anti-sistem și eurosceptic, denumit Alianța pentru Unirea Românilor, care a obținut 33 de locuri de deputați (din 330) și 14 de senatori (din 136).

Un sondaj național nou, finanțat de ambasada americană și realizat de LARICS în perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022, relevă că există percepția că unele țări UE profită economic de România, că politicile UE nu ni se potrivesc întotdeauna sau că UE ne impune prea multe reguli. Astfel, 35,3% cred că UE ar trebui să devină mai degrabă o uniune a națiunilor cu mai multă autonomie a statelor membre, 10,6% cred că ar trebui să se desființeze, 32,4% să rămînă ca pînă acum, în timp ce doar 21,3% vor ca UE să aibă mai multă putere. [4]

Republica Moldova

modificare

Cele mai importante partide eurosceptice din stânga Prutului sunt Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (ce provine din spectrul de stânga), care, oficial, și-a declarat ca scop de bază integrarea țării în Uniunea Economică Euroasiatică, și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, chiar dacă, azi, discursul șefului lui a devenit mai blând pe tema eurosceptismului. Începând cu iulie 2021, ambele partide fac parte din Parlamentul moldovean, unde au fost alese pe listele unui bloc electoral comun, deținând împreună 32 de fotolii din totalul 101 de fotolii de deputați.

  1. ^ „Ciolacu, mesaj pro-UE și pro-unitate, la PSD Satu Mare”. NEWS.RO. . 
  2. ^ Gurzu, Anca (). „Romania's rulers take Euroskeptic turn”. politico.eu. Accesat în . 
  3. ^ Pușcaș, Florin (). „SONDAJ - Euroscepticismul nu prinde la români”. stiripesurse.ro. Accesat în . 
  4. ^ Bogdan-Tiberiu IACOB. „Sondaj: 70% dintre români vor ca Ucraina să cedeze teritorii pentru stoparea imediată a războiului”. inpolitics.ro. Accesat în 9 noiembrie 2022.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

Vezi și

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Euroscepticism