Deschide meniul principal
Finala UEFA Europa League 2013
Finala UEFA Europa League 2013.jpg
EvenimentUEFA Europa League 2012-2013
Data15 mai 2013
StadionAmsterdam ArenA, Amsterdam
Omul meciuluiBranislav Ivanović (Chelsea)[1]
ArbitruBjörn Kuipers (Olanda)[2]
Spectatori46.163[3]
Vremeaparțial înnorat
13 °C (55 °F)
54% umiditate[4]
2012
2014

Finala UEFA Europa League 2013 a fost ultimul meci al 2012-2013 din UEFA Europa League. A fost a 42 finală a celei de a doua competiții intercluburi europeană. Evenimentul s-a desfășurat pe data de 15 mai 2012 pe Amsterdam ArenA din Amsterdam, Olanda și a avut drept protagoniste pe echipa portugheză S.L. Benfica și pe cea engleză Chelsea FC.[5]

Chelsea a castigat cu 2-1 și a obținut pentru prima dată titlul în această competiție și va juca împotriva câștigătorilor din finala Ligii Campionilor 2013 pentru Supercupa Europei 2013. Cu această victorie, Chelsea a devenit al patrulea club, după Juventus Torino, Ajax Amsterdam și Bayern München, care a câștigat toate cele trei competiții majore intercluburi organizate de UEFA, după ce a câștigat Liga Campionilor UEFA în 2012 și Cupa Cupelor UEFA în 1971 și 1998.

Cuprins

StadionulModificare

UEFA a anunțat la data de 16 iunie 2011 că Amsterdam Arena va locația pentru finala sezonului 2012-2013 a UEFA Europa League.[6] Începând cu 1996 pe stadion își dispută meciurile de acasă Ajax. Pe acesta s-au disputat 5 meciuri de la Campionatul European de Fotbal 2000 și finala Ligii Campionilor 1998, în care Real Madrid a învins pe Juventus Torino.[7]

ContextModificare

Benfica s-a calificat pentru a noua oară într-o finală europeană, prima după 23 de ani de la finala Cupei Campionilor Europeni 1990 pierdută cu scorul de 1–0 în fața clubului italian AC Milan. Apariții anterioare includ două finale de Cupa Campionilor Europeni câștigate în 1961 și 1962 (3-2 cu Barcelona și 5-3 cu Real Madrid, respectiv), cinci finale pierdute în Cupa Campionilor Europeni - 1963 (1-2 cu AC Milan), 1965 (0-1 cu Inter Milano), 1968 (1-4 cu Manchester United), 1988 (0-0, 5-6 după lovituri de departajare cu PSV Eindhoven) și în 1990 (0-1 cu AC Milan) - și o finală a Cupei UEFA pierdută în 1983 (1-2 la general cu Anderlecht).[8]

Înainte de acest sezon, Chelsea nu reușise să ajungă într-o finală de Cupa UEFA sau de Europa League. Aceastea a ajuns anterior în 4 finale europene: două de Cupa Cupelor UEFA în 1971 (2-1, victorie cu Real Madrid) și 1998 (1-0, victorie cu Stuttgart) și două de Liga Campionilor în 2008 (1-1, 5-6 după lovituri de departajare cu Manchester United) și 2012 (1-1, 4-3 după lovituri de departajare cu Bayern Munchen).[9] Chelsea sunt, de asemenea, primi deținători ai Ligii Campionilor care joacă în sezonul următor în finala Europa League, după ce a devenit primul club ce a fost eliminat din faza grupelor după ce a câștigat trofeul și primul club ce câștigă Liga Campionilor și Europa League în sezoane succesive.

Drumul către finalăModificare

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vedeți UEFA Europa League 2012-2013.
  Benfica Faza   Chelsea
Oponent Rezultat Faza grupelor Oponent Rezultat
  Celtic 0–0 (D) Etapa 1   Juventus 2–2 (H)
  Barcelona 0–2 (H) Etapa 2   Nordsjælland 4–0 (D)
  Spartak Moscova 1–2 (D) Etapa 3   Șahtior Donețk 1–2 (D)
  Spartak Moscova 2–0 (H) Etapa 4   Șahtior Donețk 3–2 (H)
  Celtic 2–1 (H) Etapa 5   Juventus 0–3 (D)
  Barcelona 0–0 (D) Etapa 6   Nordsjælland 6–1 (H)
Grupa G a Ligii Campionilor - locul 3
Club M V E Î GM GP G Pct
  {{{t}}} 6 4 1 1 11 5 +6 13
  {{{t}}} 6 3 1 2 9 8 +1 10
  {{{t}}} 6 2 2 2 5 5 0 8
  {{{t}}} 6 1 0 5 7 14 −7 3
Clasament Grupa E a Ligii Campionilor - locul 3
Club M V E Î GM GP G Pct
  {{{t}}} 6 3 3 0 12 4 +8 12
  {{{t}}} 6 3 1 2 12 8 +4 10
  {{{t}}} 6 3 1 2 16 10 +6 10
  {{{t}}} 6 0 1 5 4 22 −18 1
Oponent Gen. Tur Retur Faza eliminatorie Oponent Gen. Tur Retur
  Bayer Leverkusen 3–1 1–0 (D) 2–1 (H) Șaisprezecimi   Sparta Praga 2–1 1–0 (D) 1–1 (H)
  Bordeaux 4–2 1–0 (H) 3–2 (D) Optimi   Steaua București 3–2 0–1 (D) 3–1 (H)
  Newcastle United 4–2 3–1 (H) 1–1 (D) Sferturi   Rubin Kazan 5–4 3–1 (H) 2–3 (D)
  Fenerbahçe 3–2 0–1 (D) 3–1 (H) Semifinale   Basel 5–2 2–1 (D) 3–1 (H)

MeciModificare

Benfica  1 - 2  Chelsea
Cardozo   68' (pen.) Raport Torres   60'
Ivanović   90+3'
Spectatori: 46.163[3]
P 1   Artur Moraes
F 34   André Almeida
F 4   Luisão (c)   61'
F 24   Ezequiel Garay   45+1'   78'
F 25   Lorenzo Melgarejo   66'
M 21   Nemanja Matić
M 35   Enzo Pérez
M 18   Eduardo Salvio
M 20   Nicolás Gaitán
M 19   Rodrigo   66'
A 7   Óscar Cardozo
Rezerve:
P 13   Paulo Lopes
F 33   Jardel   78'
M 89   André Gomes
M 23   Jonathan Urretaviscaya
M 10   Pablo Aimar
M 15   Ola John   66'
A 11   Lima   66'
Manager:
  Jorge Jesus
P 1   Petr Čech
F 28   César Azpilicueta
F 2   Branislav Ivanović
F 24   Gary Cahill
F 3   Ashley Cole
M 4   David Luiz
M 8   Frank Lampard (c)
M 7   Ramires
M 10   Juan Mata
M 11   Oscar   14'
A 9   Fernando Torres
Rezerve:
P 22   Ross Turnbull
F 19   Paulo Ferreira
M 12   John Obi Mikel
M 57   Nathan Aké
M 30   Yossi Benayoun
M 13   Victor Moses
A 21   Marko Marin
Manager:
  Rafael Benítez

Omul Meciului:
  Branislav Ivanović (Chelsea)[1]
Arbitri asistenți:
Sander van Roekel Olanda
Erwin Zeinstra Olanda
Al patrulea oficial:
Felix Brych (Germania)
Arbitri asistenți adiționali:
Pol van Boekel Olanda
Richard Liesveld Olanda

StatisticiModificare

Vezi șiModificare

ReferințeModificare

  1. ^ a b Atkin, John (). „Ivanović heads Chelsea to Europa League glory”. UEFA.com. Union of European Football Associations (UEFA). Accesat în . 
  2. ^ „Kuipers to referee UEFA Europa League final”. UEFA.com. . 
  3. ^ a b „Full-time report” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations (UEFA). . Accesat în . 
  4. ^ „Tactical lineups” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations (UEFA). . Accesat în . 
  5. ^ uefa.com (16 iunie 2011). „Wembley, Amsterdam ArenA, Prague get 2013 finals”. Accesat în 13 mai.  Parametru necunoscut |anaccesare= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  6. ^ „Amsterdam ArenA to stage 2013 Europa League final”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  7. ^ „Amsterdam ArenA”. UEFA.com. Union of European Football Associations. Accesat în . 
  8. ^ „Benfica's European final pedigree”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  9. ^ „Chelsea's European final pedigree”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  10. ^ a b c „Team statistics: Full time” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 

Legături externeModificare