Grigoriopol

Григоріополь
Григориополь
Григориопол
Григорио́поль (rusă)
Грігоріо́поль (ucraineană)

— Oraș —

Stemă

Grigoriopol

Grigoriopol (Transnistria)

Orașul pe harta Transnistriei

Grigoriopol

Grigoriopol (Grigoriopol)

Orașul pe harta raionului Grigoriopol

Coordonate: 47°9′1″N 29°17′33″E / 47.15028°N 29.29250°E47°9′1″N 29°17′33″E / 47.15028°N 29.29250°E

Țară

Republica Moldova

Teritoriu autonom

Transnistria

Unitate administrativă

Raionul Grigoriopol

Guvernare

- Primar

Populație (2004)

- Total

11.473 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

MD-4000^[1]

Prefix telefonic

210

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Grigoriopol sau Grigoreopol^{[necesită citare]} este un oraș în Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Istoricile denumiri ale localității fură Comorul și Ciorna, Ciorna-pe-Nistru.

GeografieModificare

Orașul Grigoriopol este amplasat pe confluența râulețului Ciorna, cunoscut și drept Comorul, cu Nistrul. La nord-est de oraș este amplasată Valea Seacă „Tamașlîc”, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.^[2]

DemografieModificare

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 7.332 locuitori, dintre care 3.180 (43.37%) moldoveni (români), 2.826 (38.54%) ruși, 562 (7.67%) evrei și 560 (7.64%) ucraineni.^[3]

Conform recensămîntului sovietic din 1989, (ultimul recensămînt înaintea conflictului din Transnistria), orașul avea o populație de 11.622 locuitori, din care 49% moldoveni (români), 29% ruși și 17% ucraineni. La recensămîntul făcut de autoritățile separatiste transnistriene în noiembrie 2004 au fost înregistrați 11.473 locuitori^[4].

Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 10.252 locuitori, dintre care 5.211 (50.82%) moldoveni (români), 1.666 (16.25%) ucraineni si 3.036 (29.61%) ruși.^[5]

EconomieModificare

Sunt predominante clădirile cu etaje, partea centrală constă în principal din clădiri cu trei-patru etaje. Orașul are o fabrică de conserve, o carieră pentru extracția de pietriș. Majoritatea locuitorilor sunt angajați în agricultură.

SocietateModificare

În oraș sunt 5 școli și 2 colegii tehnice.

În 1996 și în 2002 orașul a fost centrul unui conflict legat de încercările moldovenilor de a folosi alfabetul latin în școala moldovenească, ceea ce este contrar politicii autorităților separatiste din Transnistria. Presa transnistreană a atacat autoritățile locale pentru tolerarea "celei de-a 5-a coloane a Moldovei"^[6]. Președintele comitetului de părinți de la școala moldovenească, Mihai Speian, a fost arestat în 28 august 2002. A fost eliberat în 12 septembrie, ca urmare a unui protest al misiunii OSCE din Republica Moldova^[7]. Școala a fost mutată în satul Doroțcaia, care se află în zona controlată de Republica Moldova.