Grigoriopol
Grigoriopol | |||
Григоріополь Григорио́поль (rusă) Грігоріо́поль (ucraineană) | |||
— Oraș — | |||
| |||
Orașul pe harta Transnistriei | |||
Orașul pe harta raionului Grigoriopol | |||
Coordonate: 47°9′1″N 29°17′33″E / 47.15028°N 29.29250°E47°9′1″N 29°17′33″E / 47.15028°N 29.29250°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Teritoriu autonom | ![]() | ||
Unitate administrativă | Raionul Grigoriopol | ||
Guvernare | |||
- Primar | |||
Populație (2004) | |||
- Total | 11.473 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | MD-4000[1] | ||
Prefix telefonic | 210 | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Grigoriopol sau Grigoreopol[necesită citare] este un oraș în Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Istoricile denumiri ale localității fură Comorul și Ciorna, Ciorna-pe-Nistru.
GeografieModificare
Orașul Grigoriopol este amplasat pe confluența râulețului Ciorna, cunoscut și drept Comorul, cu Nistrul. La nord-est de oraș este amplasată Valea Seacă „Tamașlîc”, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.[2]
DemografieModificare
Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 7.332 locuitori, dintre care 3.180 (43.37%) moldoveni (români), 2.826 (38.54%) ruși, 562 (7.67%) evrei și 560 (7.64%) ucraineni.[3]
Conform recensămîntului sovietic din 1989, (ultimul recensămînt înaintea conflictului din Transnistria), orașul avea o populație de 11.622 locuitori, din care 49% moldoveni (români), 29% ruși și 17% ucraineni. La recensămîntul făcut de autoritățile separatiste transnistriene în noiembrie 2004 au fost înregistrați 11.473 locuitori[4].
Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 10.252 locuitori, dintre care 5.211 (50.82%) moldoveni (români), 1.666 (16.25%) ucraineni si 3.036 (29.61%) ruși.[5]
EconomieModificare
Sunt predominante clădirile cu etaje, partea centrală constă în principal din clădiri cu trei-patru etaje. Orașul are o fabrică de conserve, o carieră pentru extracția de pietriș. Majoritatea locuitorilor sunt angajați în agricultură.
SocietateModificare
În oraș sunt 5 școli și 2 colegii tehnice.
În 1996 și în 2002 orașul a fost centrul unui conflict legat de încercările moldovenilor de a folosi alfabetul latin în școala moldovenească, ceea ce este contrar politicii autorităților separatiste din Transnistria. Presa transnistreană a atacat autoritățile locale pentru tolerarea "celei de-a 5-a coloane a Moldovei"[6]. Președintele comitetului de părinți de la școala moldovenească, Mihai Speian, a fost arestat în 28 august 2002. A fost eliberat în 12 septembrie, ca urmare a unui protest al misiunii OSCE din Republica Moldova[7]. Școala a fost mutată în satul Doroțcaia, care se află în zona controlată de Republica Moldova.
Vezi șiModificare
ReferințeModificare
- ^ http://date.gov.md/ro/system/files/resources/2015-11/coduri%20postale%20RM.xlsx Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей
- ^ citypopulation Moldova
- ^ http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm. Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Big scandal in a small town, articol în Dnestrovskii Curier 8 martie 2002 (traducere engleză)
- ^ Unworthy Partner: the schools issue as an example of human rights abuse in Transdniestria