Gustarea este, în gastronomia unor culturi, primul preparat (cald sau rece), oferit înaintea felului principal la prânz sau cină, de obicei în cantitate redusă, în scopul deschiderii poftei de mâncare (apetitului), dând consumatorului posibilitatea de a aprecia și celelate preparate culinare incluse într-un meniu obișnuit.[1] În unele țări se obișnuiește ca acest preparat să fie servit la mesele festive sau de sărbători, în schimb ce în altele, precum Spania, Portugalia, Franța, este un fel de mâncare consumat zilnic, cu orice prilej și în oricare moment al săptămânii.

Gustare rece din bucătăria românească
Gustare rece din bucătăria românească
Gustare rece asortată, montată pe platou

Descriere modificare

Gustarea este un preparat culinar realizat din produse alimentare industriale (diferite tipuri de brânzeturi sau mezeluri), în asociere cu legume, ouă, produse din carne și pește, ciuperci, patiserie și ornate cu elemente de decor comestibile (salată verde, pătrunjel, mărar, morcov, lămâie, capere, ridiche, ardei).[2] Gustările nu se vor combina rece și cald pe aceeași farfurie și vor fi preparate în bucăți (piese) mici (20-30 gr. la cele asortate).[3]

Mod de prezentare și servire modificare

Funcție de sortimentele de gustare servite, acestea vor fi prezentate astfel: pe platouri (gustările calde sau reci servite la mese de tip: bufet suedez, recepții, cocktailuri, etc.), pe farfurie (la serviciul individual), în cupe speciale (gustările din categoria cocktailurilor și a anumitor salate de crudități). Servirea icrelor negre se face prin prezentarea cutiei originale a produsului, pe un platou cu pat de gheață sau în cupe de cristal.[4]

 
Gustare rece din bucătăria italiană

Sortimente de gustări modificare

 
Crochete pane din șuncă și cașcaval

Gustări calde

  • crenvurști în foietaj
  • crochete pane din șuncă și cașcaval
  • chfteluțe speciale
  • bulete de creier
  • bulete de cașcaval
  • tarte cu ciuperci
  • ciuperci umplute
  • bușeuri cu ciuperci
  • pateuri cu brânză
  • triangle cu brânză
  • cârnăciori oltenești
  • ficăței de pasăre
  • gujon de pește
  • mușchi file

Gustări reci

  • tartine cu: icre de Manciuria, cașcaval, pastă de brânză, salam de Sibiu, pastă de pește, etc.
  • rosii umplute cu: pastă de brânză, salată de vinete, ciperci, crudități
  • ciuprci umplute
  • somon afumat pe lămâie
  • macrou marinat pe lămâie
  • pate de ficat pe portocală
  • ou umplut
  • pastă de brânză pe ardei
  • rulou de șuncă umplut cu: salată à la russe, crudități
  • pastă de icre pe lămâie
  • rulou de cașcaval cu: struguri, măr, afine
  • cocktail de crudități
  • salam de Sibiu
  • cașcaval
  • doboș din cașcaval și șuncă
  • rulou din piept de pui umplut cu legume
  • icre negre

Gustările, atât cele reci cât și cele calde, pot fi însoțite de băuturi aperitive, precum vinul (de obicei vinuri din categoria spumantelor), berea, vermutul, bitterul, diferite rachiuri naturale sau industriale etc.

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ Enache, D. Bucătăria unităților gastronomice (pag. 148), Ed. Sport-Turism, București 1975
  2. ^ Florea C, Îndrumar pentru unitățile de alimentație publică (pag. 183), Ed. Tehnică, București 1988
  3. ^ N. Radu, Serviciile în turism, Ed. Sport-Turism București 1988
  4. ^ Escoffier, A. La livre de menus (pag. 124), Ernest Flammarion-Editeur, Paris 1920