Hefaistos
| Hefaistos | |
| Zeul focului, al metalurgiei, sculpturii | |
 | |
| Vulcan de Guillaume Coustou (fiul), (Muzeul Luvru) | |
| Civilizația | religia în Grecia Antică[*] mitologia greacă  |
|---|---|
| Simboluri | ciocanul și nicovala |
| Tată | Zeus |
| Mamă | Hera |
| Frați | Ares, Eileithyia, Enio și Hebe |
Modifică date / text  | |
Hefaistos (greacă Ἥφαιστος Hêphaistos) reprezintă, în mitologia greacă, zeul focului, al metalelor și al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor și artizanilor, cunoscut de romani ca Vulcan. Fiul șchiop al Herei, meșter fierar neîntrecut, creațiile sale extraordinare uimindu-i chiar și pe zei: făurește arme și armuri miraculoase, obiecte care se mișcă singure (un fel de roboți superperfecționați), sau chiar pe Pandora și cutia acesteia. Este personificarea focului în cele trei ipostaze ale sale: focul teluric (al vulcanilor), focul îmblânzit (focul domestic, care poate fi folosit în diferite activități, inclusiv la prelucrarea metalelor), precum și focul atmosferic.
Etimologia numeluiModificare
În dialogul socratic Cratil de Platon, Socrate consideră că s-ar trage din phaeos histora „cunoscător al luminii” dar consideră mai natural să aibă la rădăcină Phaistos „strălucitor” cu un e adăugat.[1]
CaracterizareModificare
EpiteteModificare
AtributeModificare
ReprezentareModificare
Hefaistos, divinul întemeietor al artelor metalurgice, era reprezentat de cele mai multe ori, cu înfățișarea unui fierar puternic, cu brațele musculoase și cu pieptul acoperit de păr. Avea părul lung și vâlvoi; o barbă ascuțită îi împlinea fața ce exprima atât bonomie cât și răutate.Purta pe cap o bonetă de piele rotunjită și ascuțită. Haina-i de muncitor era scurtă și fără mâneci; era despicată în partea dreaptă și lasă descoperite umărul, brațul și o jumătate din piept. În mâna dreaptă ținea un ciocan, iar în stânga cleștele. Deși era șchiop, artiștii nu înfățișau acest lucru sau îl făceau abia vizibil.
MituriModificare
A fost căsătorit cu Afrodita. Căsătoria cu Afrodita a avut loc din cauză că, fiind supărat pe mama lui, el a făurit un jilț fermecat cu care a prins-o pe zeiță. Drept răsplată a cerut să se căsătorească cu Afrodita. Zeii s-au mirat: Cum să se însoare slutul cu zeița frumuseții?
Hefaistos avea un fiu, uriașul Perifete. Zeul și-a crescut fiul în vulcanul Etna și i-a făurit o ghioagă turnată în bronz. Perifete a ajuns un tâlhar ce omora și jefuia călătorii din apropierea cetații Epidaur. A fost ucis de Tezeu in drumul acestuia spre Atena si ghioaga i-a fost luată de acesta.
Cultul lui HefaistosModificare
Răspândire geograficăModificare
Cultele zeilor mitologiei grecești sunt vechi și adevărata lor întindere și popularitate este greu de determinat la acest moment. Ce rămâne se bazează pe mărturiile celor care trăiră atunci, printre care geografi și călători precum Strabon și Pausanias, și descoperiri arheologice, după cum urmează:
Referințe și noteModificare
- ^ Platon; Simina Noica (traducător), Constantin Noica (interpretare) (). „Cratylos”. Platon: Opere Vol. III. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 284.
BibliografieModificare
- Mario Meunier, Legenda aurită a zeilor și a eroilor, București, Editura ALFA, 1998
- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Editura Albatros, 1995
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, București, Editura Mondero, 1992,ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, București, Casa Editorială Odeon, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N.A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, București, Editura Lider, 2003, ISBN 973-629-035-2
- J.C. Belfiore, Dictionnaire de mythologie grecque et romaine, Paris, Editions Larousse, 2003
- Annalisa Izzo (adaptare text), Alexandru Macovescu (traducere în limba română) - Tezeu și firul Ariadnei, Editura Adevarul holding, București, sector 2, 2011
