Henri Alphonse Barnoin

pictor francez
Henri Alphonse Barnoin
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța[2] Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[3] Modificați la Wikidata
Clichy, Seine, Franța[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[4] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
litograf[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiȘcoala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris  Modificați la Wikidata
PregătireLuc-Olivier Merson[*][[Luc-Olivier Merson (French painter and illustrator (1846–1920))|​]], Émile Charles Dameron[*][[Émile Charles Dameron (pictor francez)|​]]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăQ62090257[*]  Modificați la Wikidata
Premiipeintre officiel de la Marine[*][[peintre officiel de la Marine (title of honor)|​]] ()  Modificați la Wikidata

Henri Alphonse Barnoin (n. , Paris, Île-de-France, Franța – d. , Clichy, Seine, Franța) a fost un pictor francez născut la Paris în 1882.[5]

Biografie modificare

 
Scenă de stradă din Quimper

Tatăl lui Barnoin a fost artist, la fel ca și doi dintre unchii săi, și a studiat arta la École des Beaux Arts din Paris. Deși Barnoin a studiat inițial cu Luc-Olivier Merson⁠(d), al doilea său profesor, Émile Dameron, a devenit o influență mai importantă asupra stilului său artistic, atrăgându-l pe Barnoin către impresionism. [5] Opera sa a făcut parte din evenimentul de pictură din cadrul competiției de artă de la Jocurile Olimpice de vară din 1928.[6]

El și-a expus pentru prima dată picturile la Salon des Artistes de Paris în 1909. A continuat să expună în mod regulat la acest Salon anual, câștigând o medalie de argint în 1921 și o medalie de aur în 1935. A ales să locuiască în Concarneau în 1919, fiind un vizitator frecvent al portului înainte de războiul din 1914–1918. Acolo a deschis un studio pe „Quai Pénéroff”, care a devenit un loc de întâlnire preferat pentru colegii artiști, toți inspirați de scenele luminoase și animate ale bărcilor de pescuit, ale piețelor din sat și ale mării. În 1926, Barnoin a devenit artist oficial al Marinei Franceze. Pe lângă picturile sale în ulei, a fost un pastelist renumit, căruia i-a plăcut să se joace cu efectul luminii pe o varietate de scene într-un stil post-impresionist. A murit la Paris în 1940.[7] Printre subiectele preferate ale lui Barnoin s-au numărat scenele marine, portuare și de coastă, mai ales pictate în decorurile bogate din Bretania. Acest lucru este exemplificat în pictura sa Port de pescuit, Concarneau, Bretania.[5]

 
Port de pescuit, Concarneau, Bretania

Unele dintre cele mai faimoase lucrări ale lui Barnoin sunt Un port din Bretania, Plimbare în barcă, PIertarea Sfântului Fiacre, Bretania și Debarcarea pescuitului la Passage-Lanriec. Lucrările sale pot fi văzute în Musée du Faouet și Musée des beaux-arts din Quimper și la Musée des beaux-arts din Brest.[5]

Musée de Faouët, un muzeu dedicat expunerii picturilor artiștilor care au lucrat în Bretania, a avut o retrospectivă majoră a picturilor lui Henri Barnoin în 2006.

Galerie modificare

Referințe modificare

  1. ^ a b RKDartists, accesat în  
  2. ^ http://archives.paris.fr/s/4/etat-civil-actes/resultats/?  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c http://archives.hauts-de-seine.fr/archives/aide-a-la-recherche/rechercher-par-thematiques/genealogie/dautres-sources-genealogiques/archives-en-ligne/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ RKDartists, accesat în  
  5. ^ a b c d „Further biographical notes”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Henri Barnoin”. Olympedia. Accesat în . 
  7. ^ „Biographical notes”. Accesat în . 

Lecturi suplimentare modificare

  • René Maurice, Trois artistes morbihannais: Arthur Midy, Henri Barnoin, Henri Moret, Imprimerie du Nouvelliste, Lorient, 1937
  • Camille de Montergon, Histoire de Concarneau, Librairie E. Le Tendre, Concarneau, 1953
  • Gérald Schurr și Pierre Cabanne, Dictionnaire des petits maîtres de la peinture, 2003 (ISBN: 2859173781 )
  • Henri Belbeoch (prefață de Jacques Foucart), Les peintres de Concarneau, Editions Palantines, 1993 (ISBN|2950468551}})
  • Gérald Schurr, Le Guidargus de la peinture, Les Éditions de l'Amateur, 1996 (ISBN: 2859172084 )
  • Emmanuel Bénézit, Dictionnaire des peintres, sculpteurs, dessinateurs, graveurs, vol. 1, Gründ, 1999
  • André Cariou, Les peintres de Pont-Aven, Editions Ouest-France, 1999 (ISBN: 273732517X )
  • Jean-Marc Michaud, Henri Barnoin, Editions Le Télégramme, Brest (Finistère), 2006 (ISBN: 9782848331683 )
  • Bernard Frélaut, La merveilleuse Bretagne des peintres, Georges Nael Éditeur, 2006 (ISBN: 2831303877 )