Herbert Wilhelmy
Date personale
Născut4 februarie 1910(1910-02-04)
Sondershausen, Germania
Decedat (92 de ani)
Tübingen
ÎnmormântatBerlin Modificați la Wikidata
CopiiLothar Wilhelmy[*][[Lothar Wilhelmy |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiegeograf
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiKiel[1]
Stuttgart[1]
Tübingen[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[2][3] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniugeografie
InstituțieUniversitatea din Tübingen
Alma MaterUniversitatea Leipzig  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentrugeomorfologie, morfologie urbană

Herbert Wilhelmy (n. 4 februarie 1910, Sondershausen; d. 1 februarie 2003, Tübingen) a fost un geograf german. Wilhelmy a avut un impact semnificativ în domeniul geografiei regionale din America Latină, ocupându-se de geomorfologia climatică și, în special, de geografia urbană morfogenetică .[4][5][6][7][8][9]

Activitate didactică modificare

Wilhelmy a studiat geografia, geologia și etnologia la universitățile din Gießen, Bonn, Viena (1930) și Leipzig. În 1932 și-a terminat studiile de doctorat, sub supravegherea lui Heinrich Schmitthenner, analizând geomorfologia vestului Bulgariei și elaborând teza Die Oberflächenformen des Iskergebietes: Eine Morphogenese Westbulgariens. A urmat de asemenea studii de doctor habilitat la Kiel, ca asistent al lui Oskar Schmieder (din 1932), specializându-se pe economia și geografia umană a localităților bulgărești din Munții BalcaniHoch-Bulgarien: Die ländlichen Siedlungen und die bäuerliche Wirtschaft (1935), Sofia, Wandlungen einer Großstadt zwischen Orient und Okzident (1936). A lucrat la Universitatea din Kiel ca lector pe bază de contract (1939–1942) și profesor asociat (1942–1954), cu o întrerupere de doi ani (1941—1943) când a lucrat ca meteorolog și director de cercetare în Ucraina. În 1954 a devenit profesor titular la Universitatea din Stuttgart ca succesor al lui Hermann Lautensach. A efectuat în perioada 1959—1960 un stagiu de cercetare la University of California, Berkeley cu James J. Parsons — fost student al lui Carl O. Sauer — și a stimulat interesul lui William M. Denevan pentru a scrie o lucrare de disertație despre Llanos de Mojos.[10] Ulterior, i-a succedat lui Hermann von Wissmann, fiul lui Hermann von Wissmann, și a mers la Universitatea din Tübingen, de unde s-a pensionat în 1978.[11] A îndrumat mai mulți doctoranzi și post-doctoranzi printre care Ralph Jätzold (geografia agriculturii), Wolfgang Brücher (geografia industriei), Axel Borsdorf (geografie umană) și Hartmut Leser (geomorfologie).

Cercetări modificare

Wilhelmy a fost un universalist, al cărui interes de cercetare a fost reprezentat de geografia fizică și geografia umană. În calitate de student al lui Oskar Schmieder — la rândul său un discipol al lui Alfred Hettner -, a intrat în contact cu America Latină la Berkeley—, dedicându-și întreaga activitate Americii Latine. S-a concentrat inițial asupra așezărilor omenești și a colonizării agricole, fondând traduiția germană a studiilor de geografie urbană latino-americană de la Kiel.[12] În acest context, el este considerat un reprezentant proeminent al tradiției geografiei cultural-urbane[13], care se bazează pe conceptele de regiuni culturale.[14] Mai mult, el a publicat două monografii despre Alexander von Humboldt.

Participări modificare

Lucrări modificare

  • Kartographie in Stichworten, Verlag Ferdinand Hirt, 5. Auflage 1990 (zuerst in 4 Teilen)
  • Geomorphologie in Stichworten, 3 Bände, Verlag Ferdinand Hirt, Neuauflagen Enke Verlag, 6. Auflage 2004, 2007 bearbeitet von Berthold Bauer, Christine Embleton-Hamann
  • Reisanbau und Nahrungsspielraum in Südostasien, Verlag Ferdinand Hirt 1975, ISBN 3 554 60105 5
  • Klimageomorphologie in Stichworten, Verlag Ferdinand Hirt 1974
  • mit G. Borchert, A. Kolb, L. Scheidl, H. Walch, T. D. Zotschew: Erdkunde in Stichworten, 6 Bände, Verlag Ferdinand Hirt, 4. Auflage 1975, 1976 (Teil 1 Allgemeine Geographie, Teil 2 Kultur- und Wirtschaftsräume der Erde, Teil 3 Deutschland, Teil 4 Europa, Teil 5 Asien, Afrika, Australien, Ozeanien, Teil 6 Amerika, Ozeane, Polargebiete)
  • Welt und Umwelt der Maya - Aufstieg und Untergang einer Hochkultur, 2. Auflage, Piper Verlag 1989
  • Lateinamerika, Kohlhammer 1982
  • Ausgewählte Forschungen in Südamerika, Berlin, Reimer 1980
  • Klimamorphologie der Massengesteine, 2. Auflage, Akademische Verlagsgesellschaft, Wiesbaden 1981
  • Bhutan, München, Beck 1990
  • Südamerika im Spiegel seiner Städte, Cram, de Gruyter 1952, 2. Auflage 1968
  • cu Wilhelm Rohmeder Die La Plata Länder, Westermann 1963
  • cu Axel Borsdorf Die Städte Südamerikas. 2 Bände. Gebr. Bornträger 1984, 1985

Referințe modificare

  1. ^ a b c „Herbert Wilhelmy”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Wilhelmy, H. (1970): Appearance and functions of the large Latin-American cities in the past and present. In: Geoforum 1 (3), 31–38 [1]
  5. ^ Wilhelmy, H. (1953): Bericht über meine Kolumbienreise 1952. In: Erdkunde 7 (4), 293–298 [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
  6. ^ Wilhelmy, H. (1950): Gestaltwandel der Städte Südamerikas: vom kolonialen Barock zum Eisenbeton. In: Die ERDE 81 (1), 296–304 [3]
  7. ^ Wilhelmy, H. (1950): Die spanische Kolonialstadt in Südamerika: Grundzüge ihrer baulichen Gestaltung. In: Geographica Helvetica 5 (1), 18–36 [4]
  8. ^ Wilhelmy, H. (1952): Südamerika im Spiegel seiner Städte. Hamburg: De Gruyter
  9. ^ Wagner, P.L. (1982): Wilhelmy's Geographical Appraisal of Mayan Civilization. In: Geographical Review 72 (2), 223–227 [5]
  10. ^ Denenvan, W.M. (1966): The Aboriginal Cultural Geography Of The Llanos De Mojos Of Bolivia. Berkeley: University of California Press.
  11. ^ Schröder, K.H. (1970): Herbert Wilhelmy zum 60. Geburtstag. In: Blume, H., Schröder, K.H. (Eds.): Beiträge zur Geographie der Tropen und Subtropen. Festschrift zum 60. Geburtstag von Herbert Wilhelmy. Tübingen: Geographical Institute of the University of Tübingen.
  12. ^ Bock, U. (2005): Deutsche Lateinamerikaforschung im Nationalsozialismus. In: Carreras, S. (Ed.): Der Nationalsozialismus und Südamerika. Berlin: Ibero-Amerikanisches Institut Preußischer Kulturbesitz. Ibero-Online.de Heft 3/I
  13. ^ Heineberg, H. (2007): German geographical urban morphology in an international and interdisciplinary framework. In: Urban Morphology 11 (1), 5–24 [6] Arhivat în , la Wayback Machine.
  14. ^ Holzner, L. et al. (1967): Toward a Theory of Cultural-Genetic City Classification. In: Annals of the Association of American Geographers 57 (2), 367–381 [7]

Legături externe modificare