Hestia
Hestia | |
Zeița căminului | |
![]() | |
Giustiniani Hestia în Dicționarul antichităților clasice, O. Seyffert, 1894 | |
Civilizația | religia în Grecia Antică[*] ![]() |
---|---|
Simboluri | vatra |
Tată | Cronos |
Mamă | Rhea |
Frați | Zeus, Poseidon, Demetra, Hera și Hades |
Modifică date / text ![]() |
Hestia (în greaca veche: Ἑστία) în mitologia greacă este zeița căminului, a focului sfânt, prima fiică a lui Cronos și Rheei, soră a lui Zeus, Poseidon, Demetra, Hera și Hades. Cu toate că a fost curtată de Apollo și de Poseidon, Hestia a obținut de la Zeus dreptul de a-și păstra virginitatea pentru totdeauna. În plus, Zeus i-a acordat onoruri excepționale: i se închina un cult în toate casele oamenilor și în templele tuturor zeilor. Așa cum căminul domestic era centrul religios al locuințelor umane, Hestia era centrul religios al locuinței divine. Această imobilitate a Hestiei explică faptul că nu a jucat nici un rol în vreo legendă. A rămas un principiu abstract, întruchipând ideea de cămin, nemanifestându-se ca o divinitate personală.
Hestia este corespondenta Vestei în mitologia romană.
EtimologieModificare
CaracterizareModificare
EpiteteModificare
AtributeModificare
MituriModificare
Hestia a fost prima fată și primul copil al Rheei și al lui Cronos.[1]
Cultul HestieiModificare
Răspândire geograficăModificare
Referințe și noteModificare
BibliografieModificare
- Hestia este menționată de Hesiod, Diodorus Siculus, Platon, Aristofan, Pausanias, Suidas, Ovidiu și Cicero.
- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, București, Editura Mondero, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, București, Casa Editorială Odeon, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, București, Editura Lider, 2003, ISBN 973-629-035-2