Iordachi Wassilko de Serecki
Iordachi Wassilko de Serecki | |
Iordachi baron Wassilko de Serecki, 1860 | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Berhomet pe Siret, Imperiul Habsburgic |
Decedat | (66 de ani) Berhomet pe Siret, Imperiul Habsburgic |
Părinți | Vasile cavaler de Wassilko și Anastasia de Ilschi |
Frați și surori | Demeter von Wassilko[*] |
Căsătorit cu | Ana Pulcheria de Calmuțchi[*] (–) |
Copii | Alexandru Wassilko de Serecki Mihai Wassilko de Serecki[*] George Wassilko de Serecki[*] Ioan Wassilko de Serecki[*] Ecatarina Wassilko de Serecki[*] Victoria Wassilko de Serecki[*] Maria Wassilko de Serecki[*] |
Cetățenie | Imperiul Austriac |
Ocupație | politician latifundiar[*] |
Limbi vorbite | limba germană |
Membru al Senatului imperial (Austria)[*] | |
Deținător actual | |
Funcție asumată | |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Iordachi baron Wassilko de Serecki, scris de asemenea Vasilco-Serețchi,[1], în limba germană/original: Jordaki Freiherr Wassilko von Serecki (n. 4 martie 1795, Berhomet pe Siret – d. 6 noiembrie 1861, tot acolo), a fost mare moșier bucovinean, politician austriac și patriot român, membru al Consiliului Imperial (pe timpul său numit Staatsrat (Consiliul de Stat), și apoi al Camerei Superioare (Herrenhaus) a imperiului austriac din familia Wassilko de Serecki.
Biografie
modificareIordachi a fost educat de profesori particulari la Berhomet. După moartea tatălui său Vasile, Iordachi a administrat posesiunile moștenite și a început să se angajeze politic.
În 1837 a dat voie, ca unul dintre primii proprietari, să se stabilească 40 de familii germane pe lângă pârâului Mihodra la Berhomet, populația autohtonă fiind prea mică. Le-a închiriat teren și le-a acordat dreptul de exploatare a lemnului pentru o chirie modică de 1-2 florini pe lună.[2]
În anii 40 ai secolului al 19-lea Iordachi a început lărgirea și extinderea casei sale moșierești, ce a fost baza pentru construcția ulterioară a Castelului Berhomet. A dezvoltat Lăpușna (Lopușna) cu apa ei specială într-un centru balnear. După vizita desemnatului arhiduce și pretendent al tronului Carol Ludovic al Austriei ca oaspete al lui Iordachi, a fost condus și la baia minerală. După permisiunea prințului, ca fântâna locală să poartă nume său (Carl-Ludwig-Brunnen), reputația Lăpușnei a fost îmbunătățită enorm.[3] Până la începutul Primului Război Mondial, localitatea se numea Bad Lopuszna și era una din cele mai populare stațiuni balneare din Bucovina.
Iordachi a fost patron al parohiei Sf. Nicolae din Berhomet. În 1843 biserica ortodoxă de acolo, împreună cu Șipotele pe Siret, Mazuri, Bursuci și Lăpușna a avut 2236 de enoriași. De asemenea a fost responsabil pentru construirea unei școli cu șase clase, care a fost inaugurată în 1861.[4]
Petiția către împăratul Austriei pentru transformarea provinciei galițiene Bucovina într-un ducat al coroanei cu acest nume, a fost susținută și subscrisă de mulți respectați români bucovineni, între ei și Eudoxiu de Hurmuzaki, împreună cu frații săi Alexandru, Constantin, Gheorghe și Nicolae. Petiția a fost formulată și postulată de Iordachi, în 1849, în „Promemoria [memorand] privind petiția țării (landului) Bucovinei din anul 1848”/„Promemoria zur Bukowiner Landespetition vom Jahre 1848“, scrisă în limba germană și română.[5][6] Cererea a fost confirmată, dar pusă în aplicare de abia în 1861.
Cavalerul a fost decorat în 1855 cu Ordinul Împărătesc al Coroanei de Fier de clasa a 2-a.[7][8] și prin urmare a fost ridicat la rangul de Baron austriac cu predicatul "de Serecki" (Sireteanul) prin cea mai înaltă rezoluție a împăratului Franz Joseph I din 14 iulie 1855 la Viena. Titlul baron era doar valabil pentru el și urmașii săi legali.[9][10]
La 13 decembrie 1860, când în Austria a fost instalat guvernul centralist al lui Anton von Schmerling, au apărut perspective noi privind soluționarea pozitivă a problemei bucovinene. La 27 decembrie, în casa boierului Iordachi Vasilco, a avut loc o consfătuire a reprezentanților orașului Cernăuți și a boierimii bucovinene în vederea alcătuirii unui nou memoriu al Bucovinei.[11]
Baronul a fost membru al Parlamentului Imperial austriac până în 1861. Cu înființarea Camerei Domnilor a Imperiului Austriac la 18 aprilie 1861, a fost numit membru pe viață al acestei instituții.[12]
În noaptea de miercuri, 6 noiembrie 1861, baronul a suferit un accident vascular cerebral violent, în urma căruia a decedat. A fost înmormântat trei zile mai târziu cu mare pompă în cimitirul familiei din Berhomet, dar piatră sa funerară nu mai există. Marea sa dorință de a înființa un fideicomis pentru fiul său mai mare Alexandru a rămas neîmplinită în timpul vieții sale.[13]
După moartea timpurie a tuturor celorlalți urmași bărbătești, a rămas numai Alexandru. Acesta a cerut atunci înființarea unui fideicomis, care i-a fost acordat la 10 noiembrie 1888. Fideicomisul a purtat numele "Jordaki Freiherr Wassilko von Sereck'ische Realfideikomiss" în onoarea tatălui său.[14]
Familia
modificareBaronul a fost primul fiu a lui Vasile cavaler de Wassilko (1761-1825) și al Anastasiei (n. 17 august 1767 - d. 28 septembrie 1842), fiica căpitanului imperial și moșierului (Crasna Ilschi) Alexandru cavaler de Ilschi (n. 1728 - d. 22 mai 1800) și al Anei Curt (n. 1748 - d. 23 august 1830).[15][16] Acest Alexandru Ilschi (Ilski), tatăl Nastasiei, a fost fiul lui Nicolae Ilschi (1681-1750) și al Ilincăi (=Elenei) (1698-1765), fata lui Iordachi Flondor. Tatăl lui Nicolae, Alexandru (1642-1710), din familia conților polonezi Jelski, a fost „leah din Litva (ductor cohortis)” și stabilindu-se în Moldova, s-a căsătorit cu Măria Petriceicu, sora sau nepoata voievodului Ștefan Petriceicu.[16][17]
Iordachi s-a căsătorit în Rohozna pe 15 noiembrie 1826 cu Ana Pulcheria (n. 3 noiembrie 1811, Rohozna (Bucovina) - d. 22 august 1896, Cernăuți), fiica moșierului (Călinești, mai târziu în posesia conților Della Scala) Gheorghe cavaler de Calmuțchi (1769-1832) și al Paraschivei de Potlog din Rohozna (d. 1852).[16][18] Ei au avut șapte copii:[19]
- Alexandru baron Wassilko de Serecki (1827-1893), căsătorit cu Ecaterina de Flondor (1843-1920),
- Mihai baron Wassilko de Serecki (n. 28 ianuarie 1836, Berhomet - d. 22 februarie 1870, Viena), maior in armata austro-ungară
- George baron Wassilko de Serecki (n. 1840, Berhomet - d. 20 august 1871), căsătorit cu Pulcheria de Costin (d. 4 aprilie 1917)
- Ioan (Johann) baron Wassilko de Serecki (d. 19 iunie 1861)
- Ecaterina baroneasă Wassilko de Serecki, căsătorită cu Gheorghe cavaler de Giurgiuvan, primar de Dorohoi
- Victoria baroneasă Wassilko de Serecki, căsătorită cu Nicolae baron de Cârste
- Maria baroneasă Wassilko de Serecki (n. 6 noiembrie 1832 - d. 1 noiembrie 1912), căsătorită cu căpitanul imperial Franz von Welschan (n. 8 martie 1822 - d. 20 martie 1906)
Note
modificare- ^ „Republik Österreich – Parlament”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Raimund Friedrich Kaindl, Das Ansiedlungswesen in der Bukowina seit der Besitzergreifung durch Österreich: Mit besonderer Berücksichtigung der Ansiedlung der Deutschen. Mit Benützung der urkundlichen Materialien aus dem Nachlasse von F. A. Wickenhauser, Viena 1902
- ^ Alfred Lindheim , Ritter von, „Erzherzog Carl Ludwig, 1833-1896. Ein Lebensbild, Editura K.K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1897, p. 47-48
- ^ Berhomet-pe-Siret-II
- ^ Promemoria
- ^ Autori
- ^ Hof- und Staats-Handbuch des Kaiserthums Österreich, 1. Teil, k. k. Hof- und Staatsdruckerei, Wien 1856, S. 60
- ^ Johann Siebmacher: "Der Adel von Galizien, Lodomerien und der Bukowina in "J. Siebmacher's großes Wappenbuch", vol. 32, Editura Bauer & Raspe, Nürnberg 1985, p. 110
- ^ coresno.com Arhivat în , la Wayback Machine., Collegium Res Nobilis Austriae: Der Adel der Bukowina
- ^ Brevetul de nobiliare din 1855 pentru Jordaki baron Wassilko de Serecki
- ^ Ștefan Purici, Mișcarea națională românească în Bucovina între anii 1775-1861, Editura „Hurmuzachi", Suceava, 1998, p. 231
- ^ Österreichische Akademie der Wissenschaften: "Die Habsburgermonarchie 1848-1918, Verfassung und Parlamentarismus", vol. 2; vol. 7, Ediția a 2-a, p. 2183
- ^ Ziarul Das Vaterland. nr. 266, de vineri, 15 noiembrie 1861, p. 2
- ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrate vertretenen Königreiche und Länder, Ediția 211 de Handausgabe österreichischer Gesetze und Verordnungen, anexa 179, Editura Staatsdruckerei, Viena 1888, p. 783 pp.
- ^ Erich Prokopowitsch: Der Adel in der Bukowina, Editura Südostdeutscher Verlag, München, 1983, p. 125, 143
- ^ a b c "Ahnenpass" (al III-lea Reich) al Evei Lucreției, principesă von und zu Sayn-Wittgenstein, născută Wassilko de Serecki
- ^ Academia Română. Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. Filiala Iași: „Arhiva Genealogică”, vol. 8, Editura Academiei Române, București 1996, p. 341 [1]
- ^ Erich Prokopowitsch: Der Adel in der Bukowina, Editura Südostdeutscher Verlag, München, 1983, p. 162
- ^ Erich Prokopowitsch: Der Adel in der Bukowina, Editura Südostdeutscher Verlag, München, 1983, p. 143, 171
Bibliografie
modificare- Die Gothaischen Genealogischen Taschenbücher des Adels S-Z, p. 606, GB 1919
- Gothaisches Genealogischen Taschenbuch der Gräflichen Häuser Teil B, p. 536-537, 114. Jahrgang, 1941
- Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Editura Humanitas , București 1991
- Erich Prokopowitsch, Der Adel in der Bukowina, Verlag „Der Südostdeutsche“, München 1983
- Alfred Lindheim , Ritter von, „Erzherzog Carl Ludwig, 1833-1896. Ein Lebensbild, K.K. Hof- und Staatsdruckerei, 1897
- Ion Drăgușanul, Bucovina faptului divers, Vol. 1, 2, Editura Bucovina Viitoare, Suceava, 2002
- Gottfried Graf Finck v. Finckenstein (ed.): „Gothaisches genealogisches Taschenbuch der gräflichen Häuser“, vol. 1, Editura Verlag des deutschen Adelsarchivs, Marburg 2016, p. 503 pp, ISBN 978-3-9817243-2-5
Legături externe
modificareMateriale media legate de Iordachi Wassilko de Serecki la Wikimedia Commons