Janusz Majewski

Janusz Majewski
Janusz Majewski (2018).jpg
Date personale
Născut (90 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Lwów, Lwów Voivodeship⁠(d), Polonia Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Zofia Nasierowska[*][[Zofia Nasierowska (fotografă poloneză)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Poland.svg Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
scenarist
profesor universitar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materȘcoala națională de cinematografie din Łódź  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia de Aur pentru Merit Cultural[*]
Prezență online

Janusz Marian Majewski (n. ,[1][2] Lwów, Lwów Voivodeship⁠(d), Polonia) este un regizor de film, dramaturg, scriitor și scenarist polonez. Este rectorul Școlii de Film din Varșovia (în poloneză Warszawska Szkoła Filmowa).[3] Majewski a regizat peste 40 de filme începând cu anul 1957.

BiografieModificare

Janusz Majewski s-a născut la 5 august 1931 la Lwów. În 1955, Janusz Majewski a absolvit Facultatea de Arhitectură la Universitatea de Tehnologie din Cracovia. Absolvent al Școlii Naționale de Film din Łódź, a absolvit Departamentul de Regie în anul 1960. În anii 1983 – 1990, Janusz Majewski a fost președinte al consiliului principal al Asociației Cineaștilor Polonezi pentru două mandate, iar din 2006 este președintele de onoare al acestei asociații.

Între 1987-1991, a fost membru al Comitetului Cinematografiei din Polonia. În anii 1969–1991, Janusz Majewski a fost lector la Școala Națională de Film Leon Schiller din Łódźe. Elevii săi au fost, printre alții: Feliks Falk, Andrzej Barański, Filip Bajon și Juliusz Machulski.

Sub pseudonimul Patrick G. Clark a scris o comedie de umor negru Upiór w kuchni (cu sensul de Fantoma din bucătărie), pe care a regizat-o de două ori pentru Teatrul de Televiziune (în poloneză Teatr Telewizji) - în 1976 și 1993.[4][5] În această piesă de teatru, bătrâna doamnă Laura Collins și fiica sa Cynthia conduc o casă de oaspeți denumită „Lotus”. Într-o seară, un bărbat se preface că este vânzător. Este întâmpinat cu amabilitate de Cynthia, dar el nu crede că într-o clipă va deveni martor și participant la evenimente terifiante organizate de ambele doamne care îl vor face să aibă un atac de cord fatal. Ajunsi la fața locului, politistii sunt nedumeriti de faptul ca acesta nu este primul deces de acest fel din casa de oaspeti „Lotus” și că, recent, mai multi dintre oaspeții săi au dispărut. Însă comisarul Fuddler se preface că nu face parte din echipa de anchetatori, afirmând că este oaspete. El intenționează să vadă cum domna Collins scapă de oaspeți. Comedia seamănă cu intriga unei alte comedii negre - Arsenic și dantelă veche de Joseph Kesselring.[6]

Janusz Majewski a fost membru al comisiei onorifice de susținere a lui Bronisław Komorowski înainte de alegerile prezidențiale din 2010[7] și înaintea alegerilor prezidențiale din Polonia din 2015.[8]

Viață privatăModificare

Soția sa a fost artista în fotografie Zofia Nasierowska (1938 - 2011).[9][10] Cei doi au avut împreună doi copii: Anna și Paweł.[11]

Filmografie selectivăModificare

Majewski a regizat mai mult de 40 de filme din 1957.

  • 1962: Szpital
  • 1966: Sublokator
  • 1975: Zaklęte rewiry
  • 1970: Lokis[12]
  • 1986: C.K. Dezerterzy
  • 1998: Złoto dezerterów
  • 2010: Mala matura 1947
  • 2015: Excentrycy, czyli po slonecznej stronie ulicy

ReferințeModificare

  1. ^ a b „Janusz Majewski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Janusz Majewski, Filmportal.de, accesat în  
  3. ^ Kadra, Warszawska Szkoła Filmowa [dostęp 2020-05-17]. Rektor Warszawskiej Szkoły Filmowej – www.szkolafilmowa.pl
  4. ^ Upiór w kuchni (1976) w bazie filmpolski.pl
  5. ^ Upiór w kuchni (1993) w bazie filmpolski.pl
  6. ^ Janusz Majewski, „Wstęp” [Prefață], în Patrick G. Clark, Upiór w kuchni, Warszawa 2008
  7. ^ Komitet poparcia Bronisława Komorowskiego, onet.pl, 16 maja 2010 [dostęp 2014-04-26] [zarchiwizowane z adresu 2013-12-05].
  8. ^ Barbara Sowa, Kto wszedł do komitetu poparcia Komorowskiego, a kto z niego wypadł? Cała lista, Dziennik.pl, 16 marca 2015 [dostęp 2015-03-21].
  9. ^ Zofia Nasierowska w serwisie Culture.pl
  10. ^ Wyszukiwarka cmentarna - Warszawskie cmentarze
  11. ^ Królowa i jej gwiazdy - kobieta.interia.pl, 24 kwietnia 2018 [dostęp 2018-04-24] [zarchiwizowane z adresu 2018-04-24].
  12. ^ An Outline History of Polish Culture, 1984, ISBN: 83-223-2036-1, p. 362

Legături externeModificare