John Horton Conway

matematician britanic
John H. Conway
John H Conway 2005 (cropped) (2).jpg
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Liverpool, Anglia, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani)[2][3][9][10] Modificați la Wikidata
New Brunswick⁠(d), New Jersey, SUA[11][12] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[13] (COVID-19[9][14]) Modificați la Wikidata
Părinți Cyril Horton Conway[*][[Cyril Horton Conway ((1903-1963))|​]][15]
Agnes Boyce[*][[Agnes Boyce ((1904-1972))|​]][15] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United Kingdom (3-5).svg Regatul Unit[16] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[17] Modificați la Wikidata
Activitate
Domiciliu New Brunswick[*][[New Brunswick (city in and county seat of Middlesex County, New Jersey, United States)|​]][4][5]  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Cambridge[6]
Gonville and Caius College[*][[Gonville and Caius College (college of the University of Cambridge)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Princeton
Universitatea Cambridge[7]  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*] ()
Pólya Prize[*][[Pólya Prize (prize in mathematics, awarded by the London Mathematical Society)|​]] ()
Berwick Prize[*][[Berwick Prize (award)|​]] ()
Nemmers Prize in Mathematics[*][[Nemmers Prize in Mathematics (award)|​]] ()
Steele Prize for Mathematical Exposition[*][[Steele Prize for Mathematical Exposition (annual award for mathematical expository writing)|​]] ()
Profesor pentru E. Randol Schoenberg[*][[E. Randol Schoenberg (avocat american)|​]][8]  Modificați la Wikidata

John Horton Conway FRS (n. ,[1] Liverpool, Anglia, Regatul Unit – d. ,[2][3][9][10] New Brunswick⁠(d), New Jersey, SUA[11][12]) a fost un matematician englez activ în teoria grupurilor finite, teoria nodurilor, teoria numerelor, teoria jocurilor combinatorice⁠(d) și teoria codificării⁠(d). De asemenea, a contribuit la multe ramuri ale matematicii recreative, în special prin inventarea automatului celular numit Jocul Vieții⁠(d).

Născut și crescut în Liverpool, Conway și-a petrecut prima jumătate a carierei la Universitatea Cambridge, înainte de a se muta în Statele Unite, unde a deținut catedra „John von Neumann” la Universitatea Princeton pentru tot restul carierei sale.[18][19][20][21][22][23] A decedat la 11 aprilie 2020 în urma complicațiilor datorate COVID-19.[24]

Copilăria și studiileModificare

Conway s-a născut ca fiul lui Cyril Horton Conway și Agnes Boyce.[23][25] A devenit interesat de matematică de la o vârstă fragedă. Încă de la 11 ani ambiția lui era să devină matematician.[26][27] A studiat matematica la Gonville and Caius College, Cambridge.[25] Foarte introvertit, la Cambridge s-a transformat, ulterior devenind „cel mai charismatic matematician din lume”.[28][29]

Conway a obținut diploma de Bachelor of Arts în 1959 și, îndrumat de Harold Davenport, a început cercetările în teoria numerelor.[27]

CarieraModificare

În 1964 Conway și-a susținut doctoratul și a fost numit lector de matematici la Sidney Sussex College, Cambridge.[30]

Cariera lui Conway a fost împletită cu cea a lui Martin Gardner, pentru că atunci când Gardner a prezentat Jocul Vieții (în engleză Conway's Game of Life) în rubrica sa Mathematical Games din octombrie 1970, Conway a devenit cel mai citit dintre toate articolele sale și a făcut instantaneu din Conway o celebritate.[31][32] Gardner și Conway au corespondat pentru prima dată la sfârșitul anilor 1950 și, de-a lungul anilor, Gardner a scris frecvent despre aspectele recreative ale lucrărilor lui Conway.[33] De exemplu, a discutat despre jocul lui Conway Sprouts (iulie 1967), Hackenbush (ianuarie 1972) și problema îngerului și diavolului (februarie 1974). În rubrica din septembrie 1976, a trecut în revistă cartea lui Conway Despre numere și jocuri și chiar a reușit să explice numerele suprareale ale lui Conway.[34]

După ce a părăsit Cambridge în 1986, a preluat catedra de matematică „John von Neumann” la Universitatea Princeton.[30]

Viața personalăModificare

Conway a fost căsătorit de trei ori. Cu soțiile anterioare, a avut fiii Oliver născut în 1988 și Alex născut în 1983, fiicele Susan născută în 1962, Rose născută în 1963, Elena născută în 1965 și Ann-Louise născută în 1968. Din 2001 a fost căsătorit cu soția Diana și a avut un fiu Gareth născut în 2001. în Princeton, New Jersey. A avut trei nepoți: John, Ellen și Joseph Wayman și doi strănepoți.[23]

La 8 aprilie 2020 Conway a prezentat simptome de COVID-19,[35] decedând după numai trei zile, la vârsta de 82 de ani.[35][36][37][38][39]

Domenii de activitateModificare

Conway are numeroase contribuții în matematica recreativă,[40] teoria jocurilor combinatorice,[41] geometrie,[42] unde a propus un sistem propriu de notare și descriere a poliedrelor, topologie (teoria nodurilor),[43] teoria grupurilor,[44] și teoria numerelor.[45]

Premii și onoruriModificare

Conway a primit Premiul Berwick (1971),[46] a fost ales Fellow of the Royal Society (1981),[47][48] a devenit membru al American Academy of Arts and Sciences în 1992, a fost primul care a primit Premiul Pólya (LMS) în 1987,[46] Premiul Nemmers în Matematică (1998) și Premiul Leroy P. Steele (2000) al American Mathematical Society. În 2001 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Liverpool,[49] iar în 2014 pe cel al Universității Alexandru Ioan Cuza.[50]

În 2017, Conway a primit calitatea de membru de onoare al Societății Matematice Britanice.[51]

LucrăriModificare

NoteModificare

  1. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ a b Patrick Lum (), Mathematician John Horton Conway has died after contracting Covid-19 (în engleză), accesat în  
  3. ^ a b Николай Воронцов (), Создатель игры «Жизнь» математик Джон Конвей умер от COVID-19 (în rusă), accesat în  
  4. ^ U.S. deaths near 100,000, an incalculable loss, accesat în  
  5. ^ Mathematician and game designer John H. Conway dies from coronavirus complications (în engleză) 
  6. ^ E-Theses Online Service, accesat în  
  7. ^ John Horton Conway. Curriculum Vitae (PDF) (în engleză) 
  8. ^ Genealogia matematicienilor 
  9. ^ a b c Mathematiker John Conway ist gestorben[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ a b Alex van den Brandhof (), Wiskundige Conway was een speels genie en kenner van symmetrie (în neerlandeză), accesat în  
  11. ^ a b Catherine Zandonella (), Mathematician John Horton Conway, a ‘magical genius’ known for inventing the ‘Game of Life,’ dies at age 82 (în engleză), Universitatea Princeton 
  12. ^ a b Siobhan Roberts[*][[Siobhan Roberts (scriitoare canadiană)|​]] (), John Horton Conway, a ‘Magical Genius’ in Math, Dies at 82 (în engleză), The New York Times 
  13. ^ Il matematico John Horton Conway è morto di Covid-19 all’età di 82 anni (în italiană), , accesat în  
  14. ^ COVID-19 Kills Renowned Princeton Mathematician, 'Game Of Life' Inventor John Conway In 3 Days (în engleză), The Daily Voice[*][[The Daily Voice (News Paper Website)|​]], , accesat în  
  15. ^ a b Genealogics 
  16. ^ LIBRIS, , accesat în  
  17. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  18. ^ en Conway, J. H.; Hardin, R. H.; Sloane, N. J. A. (). „Packing Lines, Planes, etc.: Packings in Grassmannian Spaces”. Experimental Mathematics. 5 (2): 139. arXiv:math/0208004 . doi:10.1080/10586458.1996.10504585. 
  19. ^ en Conway, J. H.; Sloane, N. J. A. (). „A new upper bound on the minimal distance of self-dual codes”. IEEE Transactions on Information Theory. 36 (6): 1319. doi:10.1109/18.59931. 
  20. ^ en Conway, J. H.; Sloane, N. J. A. (). „Self-dual codes over the integers modulo 4”. Journal of Combinatorial Theory, Series A. 62: 30–45. doi:10.1016/0097-3165(93)90070-O . 
  21. ^ en Conway, J.; Sloane, N. (). „Fast quantizing and decoding and algorithms for lattice quantizers and codes” (PDF). IEEE Transactions on Information Theory. 28 (2): 227. CiteSeerX 10.1.1.392.249 . doi:10.1109/TIT.1982.1056484. 
  22. ^ en Conway, J. H.; Lagarias, J. C. (). „Tiling with polyominoes and combinatorial group theory”. Journal of Combinatorial Theory, Series A. 53 (2): 183. doi:10.1016/0097-3165(90)90057-4. 
  23. ^ a b c en J J O'Connor and E F Robertson (). „John Conway - Biography”. MacTutor History of Mathematics (în engleză). Accesat în . 
  24. ^ en „COVID-19 Kills Renowned Princeton Mathematician, 'Game Of Life' Inventor John Conway In 3 Days”. Mercer Daily Voice (în engleză). . Accesat în . 
  25. ^ a b en „CONWAY, Prof. John Horton”. Who's Who 2014, A & C Black, an imprint of Bloomsbury Publishing plc, 2014; online edn, Oxford University Press. 
  26. ^ en „John Horton Conway”. Dean of the Faculty, Princeton University. 
  27. ^ a b en Mathematical Frontiers. Infobase Publishing. . p. 38. ISBN 978-0-7910-9719-9. 
  28. ^ en Roberts, Siobhan (). „John Horton Conway: the world's most charismatic mathematician”. The Guardian. 
  29. ^ en Mark Ronan (). Symmetry and the Monster: One of the greatest quests of mathematics . Oxford University Press, UK. pp. 163. ISBN 978-0-19-157938-7. 
  30. ^ a b en Sooyoung Chang (). Academic Genealogy of Mathematicians. World Scientific. p. 205. ISBN 978-981-4282-29-1. 
  31. ^ en Martin Gardner, puzzle master extraordinaire by Colm Mulcahy, BBC News Magazine, 21 October 2014: "The Game of Life appeared in Scientific American in 1970, and was by far the most successful of Gardner's columns, in terms of reader response."
  32. ^ Mulcahy 2014.
  33. ^ en The Math Factor Podcast Website John H. Conway reminisces on his long friendship and collaboration with Martin Gardner.
  34. ^ en Martin Gardner, Penrose Tiles to Trapdoor Ciphers, W. H. Freeman & Co., 1989, ISBN: 0-7167-1987-8, Chapter 4. A non-technical overview; reprint of the 1976 Scientific American article.
  35. ^ a b en Levine, Cecilia (). „COVID-19 Kills Renowned Princeton Mathematician, 'Game Of Life' Inventor John Conway In 3 Days”. Mercer Daily Voice (în engleză). 
  36. ^ en Zandonella, Catherine (). „Mathematician John Horton Conway, a 'magical genius' known for inventing the 'Game of Life,' dies at age 82” (în engleză). Princeton University. Accesat în . 
  37. ^ en Van den Brandhof, Alex (). „Mathematician Conway was a playful genius and expert on symmetry”. NRC Handelsblad (în neerlandeză). Accesat în . 
  38. ^ en Roberts, Siobhan (). „John Horton Conway, a 'Magical Genius' in Math, Dies at 82” . New York Times. Accesat în . 
  39. ^ en Mulcahy, Colm (). „John Horton Conway obituary”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în . 
  40. ^ en Gardner, Martin (octombrie 1970). „Mathematical Games: The fantastic combinations of John Conway's new solitaire game "Life"”. Scientific American. Vol. 223. pp. 120–123. 
  41. ^ en Infinity Plus One, and Other Surreal Numbers by Polly Shulman, Discover Magazine, 1 December 1995
  42. ^ en J. H. Conway, "Four-dimensional Archimedean polytopes", Proc. Colloquium on Convexity, Copenhagen 1965, Kobenhavns Univ. Mat. Institut (1967) 38–39.
  43. ^ en Topology Proceedings 7 (1982) 118.
  44. ^ en Monstrous Moonshine conjecture David Darling: Encyclopedia of Science
  45. ^ en Breakfast with John Horton Conway
  46. ^ a b en „List of LMS prize winners | London Mathematical Society”. www.lms.ac.uk. 
  47. ^ en „John Conway”. The Royal Society. Accesat în . 
  48. ^ Curtis, Robert Turner (). „John Horton Conway. 26 December 1937—11 April 2020”. Biographical Memoirs of Fellows of the Royal Society. 72: 117–138. doi:10.1098/rsbm.2021.0034. 
  49. ^ en Sturla, Anna. „John H. Conway, a renowned mathematician who created one of the first computer games, dies of coronavirus complications”. CNN. Accesat în . 
  50. ^ en „Doctor Honoris Causa for John Horton Conway”. Alexandru Ioan Cuza University. . Accesat în . 
  51. ^ en „Honorary Members”. The Mathematical Association. Accesat în . 
  52. ^ Conway, J. H.; Norton, S. P. (). „Monstrous Moonshine”. Bulletin of the London Mathematical Society. 11 (3): 308–339. doi:10.1112/blms/11.3.308 – via academic.oup.com. 
  53. ^ Guy, Richard K. (). „Review: Sphere packings, lattices and groups, by J. H. Conway and N. J. A. Sloane” (PDF). Bulletin of the American Mathematical Society. New Series. 21 (1): 142–147. doi:10.1090/s0273-0979-1989-15795-9 . 

BibliografieModificare

Legături externeModificare