Județul Hunedoara (interbelic)

Județul Hunedoara


stemă	amplasare

Provincie:

Transilvania

Reședința:

Deva

Populație:
•Total 1930:

Locul
332.118 loc.

Suprafață:
•Total:

Locul
7.695 km²

Perioadă de existență:

'

Subdiviziuni:

(inițial) zece plăși
(ulterior) douăsprezece plăși

Județul Hunedoara a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Deva.

Întindere modificare

Clădirea Prefecturii județului Hunedoara din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită în anul 1890 după planurile arhitectului Ignác Alpár și situată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 28-30, are în prezent aceeași destinație. Edificiul este cunoscut sub denumirea de Palatul Administrativ din Deva.

Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea central-vestică a României Mari, în sud-vestul regiunii Transilvania. Cuprindea mare parte din actualul județ Hunedoara. Se învecina la vest cu județele Severin și Arad, la nord cu județul Turda, la est cu județele Sibiu și Alba, iar la sud cu județele Gorj și Mehedinți.

Organizare modificare

Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși:^[1]

Ulterior numărul plășilor județului a crescut la douăsprezece, prin înființarea a două plăși noi:

Plasa Dobra și
Plasa Sarmizegetusa.

Populație modificare

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 332.118 locuitori, dintre care 82,0% români, 11,3% maghiari, 2,5% germani, 1,5% țigani, 1,4% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional 64,2% erau ortodocși, 18,5% greco-catolici, 9,1% romano-catolici, 4,5% reformați iar restul de alte religii.^[2]

Mediul urban modificare

În 1930 populația urbană a județului era de 41.234 locuitori, dintre care 52,8% români, 30,4% maghiari, 6,7% germani, 6,6% evrei, 1,6% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 42,0% ortodocși, 25,7% romano-catolici, 10,5% greco-catolici, 9,9% reformați, 6,9% mozaici, 3,5% lutherani, 1,0% unitarieni ș.a.^[2]