Karbovaneț ucrainean (în ucraineană Карбованець[1]) a fost unitatea monetară tranzitorie a Ucrainei, după obținerea independenței, în 1991, pentru a înlocui rubla sovietică. Codul ISO 4217 era UAK.

1 karbovaneţ ucrainean
1.000.000 de karbovaneţi ucraineni

Bancnotele erau: 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100, 200, 500, 1000, 2000, 5000, 10 000, 20 000, 50 000, 100 000, 200 000, 500 000, 1 000 000 de karbovaneți.

Karbovanețul a fost înlocuit de grivnă, în anul 1996, cu rata de schimb: 1 grivnă = 100.000 de karbovaneți.

Istorie modificare

 
Bancnotă de 5o de karbovaneţi, emisă sub Republica Națională Ucraineană, în 1918
 
Bancnotă cu valoarea nominală de 100 karbovaneți emisă de Republica Națională Ucraineană / Republica Populară Ucraineană, în ucraineană, poloneză și în yiddish, în 1917.
 
Bancnotă ucraineană, de 1.000 de karbovaneți (în ucraineană 1000 КАРБОВАНЦІВ[2]), emisă în 1919

Etimologie modificare

Există niște denumiri românești adoptate mai demult: carboavă, cărboavă[3] și carboanță.[4]

„l-au slobozit din oaste cu arme cu tot, [...] dîndu-i și două cărboave de cheltuială.[5]
„Are numai două cărboave la sufletul său; [...][5]
„o jumătate de carboanță.[6]

Aceste denumiri din limba română sunt împrumuturi mult mai vechi decât monedele ucrainene care fac subiectul articolului de față și se referă la unele monede care circulau în trecut în Imperiul Rus.

Cuvântul românesc carboavă / cărboavă este un împrumut din rusă: карбовец.[7] Termenul românesc carboanță este și el un împrumut din rusă: Карбовaнец.[7]

Galerie de imagini modificare

Note modificare

  1. ^ Pronunțat: [karbóvaneți].
  2. ^ Transliterație: 1.000 karbovanțiv
  3. ^ Ion Creangă, Ivan Turbincă, In Opere - Œuvres, pp.588, 590.
  4. ^ Carboavă, carboanță la DEX online.
  5. ^ a b Ion Creangă, Ivan Turbincă
  6. ^ V. Alecsandri, Opere, vol. I-X, apud: Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române (2007).
  7. ^ a b Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române (2007).
  8. ^ Bogdan Hmelnițki, în limba ucraineană

Bibliografie modificare

  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, Ediția a doua, București – Chișinău, 2007 ISBN 978-973-675-307-7

Legături externe modificare