Lehliu Gară
Lehliu Gară este un oraș în județul Călărași, Muntenia, România, format din localitatea componentă Lehliu Gară (reședința), și din satele Buzoeni, Răzvani și Valea Seacă.
Lehliu Gară | |
— oraș — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 44°26′18″N 26°51′12″E / 44.43833°N 26.85333°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Călărași |
SIRUTA | 93888 |
Atestare documentară | 1853 |
Titulatura de oraș | 1989 |
Reședință | Lehliu Gară[*] |
Componență | Lehliu Gară[*] , Buzoeni, Răzvani, Valea Seacă |
Guvernare | |
- primar al orașului Lehliu Gară[*] | Iulian Iacomi[1][2][3] (PNL, ) |
Suprafață | |
- Total | 86 km² |
Altitudine | 55 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 5.991 locuitori |
- Densitate | 77,8 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 915300 |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Poziția localității Lehliu Gară | |
Modifică date / text |
Așezare
modificareOrașul se află în câmpia Bărăganului și este traversat de autostrada București Constanța, pe care este deservit de o ieșire, precum și de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. La Lehliu-Gară, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN3A, care duce la Fetești. Cele două drumuri se intersectează la Lehliu Gară cu șoseaua județeană DJ201B, care duce spre sud la Valea Argovei și spre nord în județul Ialomița la Sălcioara și Ciochina.[4]
Istorie
modificareÎn zona actuală a orașului Lehliu-Gară nu a funcționat nicio comună până la începutul secolului al XX-lea. Anuarul Socec din 1925 consemnează satele Culcați-Răzvani și Valea Seacă în comuna Lupșanu din plasa Lehliu a județului Ialomița.[5] În 1931, aceste două sate s-au separat și au format comuna Răzvani.[6]
În 1950, comuna Răzvani a devenit reședința raionului Lehliu din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, i s-a arondat și satul Buzoeni (fost la comuna Valea Argovei) și i s-a schimbat numele în Lehliu-Gară după numele principalei localități apărută pe teritoriul ei.[7][8] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași,[9] iar în 1989 comuna Lehliu Gară a fost promovată la rang de oraș.[10][11][12]
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Lehliu Gară se ridică la 5.991 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.502 locuitori.[13] Majoritatea locuitorilor sunt români (71,82%), cu o minoritate de romi (16,42%), iar pentru 11,65% nu se cunoaște apartenența etnică.[14] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,94%), cu o minoritate de penticostali (2,2%), iar pentru 12,25% nu se cunoaște apartenența confesională.[15]
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
modificareOrașul Lehliu Gară este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Iulian Iacomi, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[16]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
Partidul Social Democrat | 4 | ||||||||||
Partidul PRO România | 1 | ||||||||||
Uniunea Salvați România | 1 |
Note
modificare- ^ Rezultate alegeri parţiale. Iulian Iacomi câştigă al treilea mandat de primar la Lehliu Gară, Adevărul,
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Lehliu Gară (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Comuna Armășești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 214. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea 2/1989, Anexa 12”. LegeOnline.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul-lege nr. 38/1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativă a teritoriului țării”, Lege5, accesat în
- ^ „Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România actualizată 2023”, Lege5, accesat în
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .