Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

AfacereCapitalCerere și ofertăComerț liberCompanieConcurențăCorporațieLiberalizareMarginalismMâna invizibilăPiață liberăPiață financiarăPrivatizareProfit

Sisteme economice

Piață regulatăModelul anglo-saxonModelul nordicModelul asiatic

Teorii economice

Economia clasicăKeynesianismulȘcoala americanăȘcoala austriacăEconomia neoclasicăEconomie de piață

Origini ale capitalismului

IluminismulRevoluția comercialăFeudalismulRevoluția industrialăMercantilismul

Economiști

Adam SmithJohn Stuart MillDavid RicardoThomas MalthusJean-Baptiste SayMilton FriedmanFriedrich HayekJohn Maynard KeynesAlfred MarshallLudwig von MisesMurray RothbardJoseph SchumpeterThorstein VeblenMax WeberRonald Coase

Vezi și

CorporatismConsumerismGlobalizareAnarho-capitalismLiberalism (economic) • LibertarianismNeo-capitalismProtecționism

Portaluri

Portal capitalismPortal economiePortal filozofiePortal politică

editează

Mâna invizibilă este o metaforă folosită de Adam Smith pentru a explica cum se realizează bunăstarea generală în circumstanțele în care fiecare individ își urmărește propriul interes. Unul dintre citatele cele mai elocvente în acest sens este următorul: „Fiecare individ urmărește numai avantajul său, astfel, în acest caz, ca și în multe altele, el este condus de o mână invizibilă, ca să promoveze un scop ce nu face parte din intenția lui.” Conform lui Adam Smith indivizii care își urmăresc propriul interes promovează interesul societății, deși cursul acțiunilor lor nu au în vedere interesul public, mai efectiv decât cei care în mod intenționat doresc acest lucru.

Robert Nozick, urmându-l pe Adam Smith, ridică metafora „mâinii invizibile” la nivel de cadru teoretico-explicativ: explicație tip mână invizibilă. Acest tip de explicație „arată cum un anumit model sau proiect general, despre care am fi crezut că ar fi trebuit să fie rezultatul unei încercări reușite a unui individ sau grup, a fost produs și s-a menținut printr-un proces care în nici un caz nu avea „în vedere” un model sau un proiect general.”

Nozick vede explicația tip mână invizibilă ca explicație fundamentală deoarece aceasta din urmă explică un domeniu fără a apela la noțiunile specifice domeniului de explicat. Ca explicație indirectă, Nozick susține că explicația mâinii invizibile este mai clară tocmai pentru faptul că nu vorbește despre realizarea unui plan ca obiect al intențiilor indivizilor, ea „dă seama de ceea ce pare să fie produsul proiectului cuiva, ca nefiind produs în virtutea intențiilor cuiva.” Cu ajutorul „mâinii invizibile” apare statul minimal al lui Nozick, și contrar credințelor lui Locke, banii nu sunt produsul unui acord expres ci apar când indivizii urmăresc să profite facilitând schimburile. Conceptul mâinii invizibile este unul descriptiv nicidecum normativ, căci pot să apară structuri indezirabile neintenționate. Participarea „mâini invizibile” presupune două tipuri de procese pentru a produce o structură P: procese de filtrare prin care trec elemente care corespund lui P, procese de echilibrare prin care părțile componente corespund sau se adaptează la condițiile locale.