Mănăstirea Frăsinei
Informații generale
Confesiuneortodoxă
HramNașterea Sf. Ioan Botezătorul și Adormirea Maicii Domnului
Tipcălugări
ȚaraRomânia
LocalitateMuereasca, județul Vâlcea
Ctitorcălugării Ilarion și Ștefan
Istoric
Sfințirec. 1710
Localizare
Monument istoric
AdresaCătun Șuta
Clasificare
Cod LMIVL-II-a-B-09633
Prezență online
Site web

Mănăstirea Frăsinei este o mănăstire din România situată în localitatea Muereasca, județul Vâlcea. Mănăstirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015, având codul de clasificare VL-II-a-B-09633.[1]

La intrarea în mănăstire, pe o placă din piatră, stă scris acest text, care cuprinde "Istoricul mînăstirii Frăsinei":

„Mînăstirea Frăsinei există de la începutul sec. XVIII. În anul 1710, doi călugări sihaștri vin și ridică aici, cu binecuvîntarea Episcopului Damaschin al Rîmnicului, o bisericuță din lemn cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”. În anul 1763 Cîrstea Iovipali cu fratele său Damian și cu fiul celui dintîi, Nicoliță Iovipali, zidesc în locul bisericii din lemn învechită, biserica din zid, care se păstrează pînă azi la cimitirul călugărilor. În jurul ei erau chilii, care azi nu mai sunt. Prin anul 1787-1788, în războiul turcilor cu nemții, schitul este părăsit de călugări, pustiindu-se pînă în anul 1845. În acest an vine la Frăsinei călugărul Acachie de la Mînăstirea Cernica și care cu învoierea urmașului primilor ctitori, Gheorghe Iovipali, începe renovarea schitului: pridvorul deschis al bisericii se închide cu cărămidă și se zugrăvește, refăcînd și încăperile chiliilor. Lucrările se termină la 10 iunie 1848. În anul 1859, Episcopul Rîmnicului, Sf. Calinic, vizitează Frăsineii și hotărăște ridicarea altor construcții mai sus de bisericuța cea veche, pe locul de azi. Lucrările pentru biserica mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, încep în anul 1860 și se termină la 12 mai 1863. Tot în acest timp se ridică în jurul bisericii, din partea de sud, apus și nord, chilii pentru călugări. Fostul arhimandrit de scaun al Episcopiei Rîmnicului, apoi Episcop de Roman (1900-1911), Gherasim Safirim, a făcut cheltuieli mari pentru casele de pe latura de răsărit precum și paraclisul în anul 1888. Biserica veche își păstrează pictura în interior de la 1763, fiind făcută de „Teodor Zugravul și Enache ucenicul”. În tindă este pictura de la 1848.În anul 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, apreciind pe ctitorul cel nou de la Frăsinei, Episcopul Sf. Calinic, exceptează de la expropiere M-rea Frăsinei. În decursul vremurilor, Mînăstirea Frăsinei a prosperat cu alte clădiri și anexe, așa cum se vede azi. Sf. Calinic, Ctitorul Sf. Mînăstiri Frăsinei, a pus aici rînduiala de slujbă și trăire religioasă, după tipicul Sf. Munte Athos, în care se include și restricția ca în Sf. Mînăstire Frăsinei să nu intre niciodată femei.”

Interdicția de a intra femei în mănăstire

modificare

Mănăstirea Frăsinei este singura mănăstire ortodoxă din România în care nu au voie să intre persoanele de sex feminin. În perioada comunistă această interdicție a fost ridicată.[2] În august 2013, Veronica Bulai, mama Monicăi Gabor ar fi înnoptat în această mănăstire, iar a doua zi a murit.[3] Preoții din zonă afirmă că nicio femeie care a intrat în mănăstire nu a scăpat nepedepsită.[4]

Listă de stareți ai Mănăstirii Frăsinei

modificare
Prima perioadă: Schitul Frăsinei
c1710 - înainte de 1764 Ilarion
înainte de 1764 - 1768 Climent
1768 - 1780 Isaia
1780 - 1845 Schitul este părăsit
1845 - 1863 Acachie
A doua perioadă: Mănăstirea Frăsinei
1863 - ? Policarp Nisipeanu
? - 1898 Silvestru Ieroschimonahul
1898 - 1927 Porfirie Bucurescu
1927 - 1961 Simion Combei
1961 David Glăvan
1961 - 2016 (13.03) Neonil Ștefan [5]
2016-2022 Ioanichie Popescu
2022-prezent Onisifor Petrescu

Legături externe

modificare