Deschide meniul principal
Mănăstirea Săraca
Saraca.panorama S.jpg
Informații generale
Confesiuneortodoxă
HramSchimbarea la Față - 6 august
Tipcălugări
Localizare
ȚaraRomânia
LocalitateȘemlacu Mic, județul Timiș
oraș[*] Gătaia
Date despre construcție
Ctitorurmașii despotului sârb Gh. Brancovici (XV), Giuriciko Lazarevici cu fii (1730)
Locuitori8
Istoric
Sfințiresecolul XV
Monument istoric
Clasificare
Cod LMITM-II-m-A-06294
Interiorul naosului, spre iconostas, 2008

Mănăstirea Săraca este o mănăstire ortodoxă din județul Timiș. Este așezată în plină câmpie bănățeană, în localitatea Șemlacu Mic, orașul Gătaia, la 67 km sud de Timișoara. Hramul mănăstirii este „Schimbarea la Față” (6 august). Biserica veche a mănăstirii a fost ridicată în prima jumătate a secolului XV și se află pe lista monumentelor istorice, cod LMI: TM-II-m-A-06294. Aici există o icoană a Maicii Domnului despre care se spune că este făcătoare de minuni. Tot aici se mai găsesc și moaștele sfinților Nicolae, Tecla și Filofteia.

Cuprins

IstoricModificare

Tradiția primei ctitoririModificare

Data exactă a întemeierii mănăstirii nu este cunoscută. Conform unor izvoare documentare cunoscute indirect biserica mănăstirii a fost (re)zidită în 1443 de către călugărul Macarie de la Tismana.[1] Tradiția consideră ctitori la zidirea bisericii pe urmașii despotului Serbiei Gheorghe Brancovici, care au donat o icoană mănăstirii.

A doua ctitorireModificare

Mănăstirea a fost renovată în 1730, de către Giuriciko Lazarevici și fii săi Nicolae și Jivan. Cu această ocazie a fost repictată fresca de către zugravii Andrei cu fiul său Andrei, împreună cu Iovan și Chiriac. La începutul secolului XVIII mănăstirea adăpostea o școală unde se învăța și pictura de icoane.

Mănăstirea funcționează până în 1778, când din ordinul împăratului Iosif al II-lea este comasată cu Mănăstirea Mesici de lângă Vârșeț, unde sunt duse și obiectele de valoare (cărți, icoane, obiecte de cult). În anul 1782 autoritățile austriece scot la licitație clădirile mănăstirii care sunt cumpărate de către Ioan Ostoici, un dregător bogat din Timișoara. Mănăstirea va rămâne în proprietatea familiei Ostoici timp de 150 de ani, perioadă în care se părăginește dobândindu-și denumirea actuală de „Săraca”.

A treia ctitorireModificare

În 1932 Mănăstirea Săraca a fost răscumpărată de Episcopia Caransebeșului și a redevenit așezământ monahal. Desființată din nou în urma decretului comunist din 1959, va funcționa ca parohie. În anul 1963 au început lucrările care au dus la restaurarea completă a bisericii și a picturii. În 1987 s-a reluat viața monahală la insistența mitropolitului Nicolae Corneanu. Între anii 2001-2005 a fost ridicată noua biserică a Mănăstirii Săraca, pictată între 2006-2007 de pictorii Constantin și Petronia Dumitrescu-Gherghe.

ArhitecturăModificare

PicturăModificare

NoteModificare

  1. ^ Moisescu 2001, nota 746.

BibliografieModificare

Studii monografice
  • Miloia, Ioachim (). Mănăstirea Săracă, centru de cultură și artă bănățeană. Timișoara. 
  • Miloia, Ioachim (). „Mănăstirea Săracă, centru de cultură și artă bănățeană”. Analele Banatului. IV (2-4): 85–114. 
  • Vlăduceanu, V. (). „Mănăstirea Săracă”. Biserica Bănățeană. III (31): 6–9. 
  • Popa, Atanasie (). Mănăstirea Săraca. Timișoara: Editura Sintei Mănăstiri Săraca. 
  • Oprișa, Longhin (). „Un vechi monument de artă românească în Banat, Mănăstirea Săracă”. Mitropolia Banatului. XVII (10-12): 702–708. 
  • Țigu, Viorel și Oprișa, Longhin (). Mănăstirea Săraca. București: Editura Meridiane. 
  • Cantacuzino, Gheorghe I. (). „Date arheologice privind trecutul unei mănăstiri bănățene: Mănăstirea Săraca din Șemlacul Mic”. Mitropolia Banatului. XXIV (4-6): 299–309. 
  • Roșiu, Liana (). „Aspecte privitoare la conservarea arhitecturii la biserica mănăstirii Săraca”. Mitropolia Banatului. XXXIX (1): 80–86. 
  • Moisescu, Cristian (). „Biserica mănăstirii Săraca - secolul al XIV-lea - din Șemlacul Mic (județul Timiș). Considerații privind arhitectura monumentului”. RMMMIA. XX (2): 66–72. 
  • Singalia, Tereza (). „O ipoteză privitoare la soluțiile planimetrice și structurale ale bisericii mănăstirii Săraca”. Analele Banatului. Arta. III: 27–37. 
  • Pârvulescu, Dorina (). „Câteva reconsiderări privind pictura bisericilor mănăstirilor de la Săraca și Bezdin”. Analele Banatului. Arta. III: 115–159. 
Studii generale
  • Moisescu, Cristian (). Arhitectura românească veche I. București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0440-9. 

Legături externeModificare

Imagini de arhivăModificare

ImaginiModificare