Melpomene

Melpomene
Civilizația	religia în Grecia Antică[*]​
Căsătorit cu	Achelous
Urmași	Pisinoë[*][[Pisinoë (one of the Sirens in Greek mythology)|​]] Thelxiepea[*][[Thelxiepea (one of the Sirens in Greek mythology)|​]] Aglaope[*][[Aglaope (one of the Sirens in Greek mythology)|​]] Partenope Leucosia[*]​ Ligeia[*][[Ligeia (one of the Sirens in Greek mythology)|​]] Molpe[*][[Molpe (one of the Sirens in Greek mythology)|​]]
Tată	Zeus
Mamă	Mnemosyne
Bunic	Cronos  Uranus
Bunică	Rhea  Geea
Frați	Clio Calliope Urania Euterpe Terpsihora Erato Polimnia Thalia Manes[*][[Manes (king of Maeonia)|​]]

În mitologia greacă, Melpomene este considerată una dintre cele nouă muze, fiica lui Zeus și Mnemosyne.

Melpomene, Erato și Polymnia
(tablou de Eustache Le Sueur)

Mitologie

Numele muzei provine de la cuvântul grec echivalent cu a celebra cu dans și cântec. La început, Melpomene era muza cântării, dar în perioada clasică a devenit muza tragediei. În picturi, apare cu o mască tragică.

Melpomene este menționată de Hesiod, Apollodorus, Lycophron și Diodorus Siculus.

Celelalte opt muze sunt: Calliope, Clio, Erato, Euterpe, Polyhymnia, Terpsichore, Thalia și Urania.

Bibliografie

• Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
• Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
• George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
• N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și

• Lista personajelor mitologice elene
• Mitologie greacă
• Listă de zei
• Listă de zei (pe zone geografice)
• Muze

Legături externe

• Dicționar mitologic Arhivat în 22 decembrie 2011, la Wayback Machine.