Deschide meniul principal
Mihoreni
Петрашівка
—  Comună  —
Biserica de lemn „Sfântul Mihail” din Mihoreni
Biserica de lemn „Sfântul Mihail” din Mihoreni
Mihoreni se află în Regiunea Cernăuți
Mihoreni
Mihoreni
Mihoreni (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Mihoreni se află în Ucraina
Mihoreni
Mihoreni
Mihoreni (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°00′36″N 26°06′36″E48°00′36″N 26°06′36″E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionHerța

cod KOATUU[*]7320784401
Atestare1460

ReședințăMihoreni
ComponențăMihoreni

Altitudine346 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total2008 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60542
Prefix telefonic3740

Prezență online

Mihoreni, întâlnit și sub forma Petrașivca, (în ucraineană Петрашівка, transliterat Petrașivka, în rusă Петрашовка) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 2,008 locuitori, preponderent români.

Satul este situat la o altitudine de 346 metri, în partea de sud-vest a raionului Herța.

IstorieModificare

Localitatea Mihoreni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1460, numindu-se Mihoreni (în ucraineană Міхорень). După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român.

Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial.

În perioada interbelică, satul Mihoreni a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop - Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.[1]

Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în anul 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca "frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța [2].

Începând din anul 1991, satul Mihoreni face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.694 (1.688+6), reprezentând 98,60% din populația localității [3]. În prezent, satul are 2.008 locuitori, preponderent români.

DemografieModificare




 

Componența lingvistică a comunei Mihoreni

     Română (98,9%)

     Alte limbi (1,05%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Mihoreni era vorbitoare de română (98,9%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[4]

1989: 1.718 (recensământ)
2007: 2.008 (estimare)

Obiective turisticeModificare

  • Biserica de lemn cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail" - construită în anul 1663; are și o clopotniță de lemn [5]
  • Biserica nouă cu hramul "Sf. Mihail" - construită în anul 1995 [6]
  • Muzeul satului Mihoreni - înființat în anul 1990, prezintă aspectele istorice și etnografice ale satului [7]

PersonalitățiModificare

  • Longhin Jar (n. 1965), fondatorul Mănăstirii Bănceni, episcop vicar al Arhiepiscopiei Cernăuților;
  • Airini Gheorghe - doctor în științe medicale, or. Paris, Franța;
  • Luncașu Mihail – doctor în științe biologice, or. Chișinău, Republica Moldova;
  • Jar Mihail - doctor în științe matematice, or. Toliatti, Federația Rusă;
  • Agafița Vladimir – doctor în științe matematice, or. Chișinău, Republica Moldova;
  • Grib Liviu - cardiolog, doctor în științe medicale, or. Chișinău, Republica Moldova;
  • Calamanciuc Gheorghe – poet, dramaturg, or. Bălți, Republica Moldova;
  • Foloșnea Gheorghe – doctor în științe medicale;
  • Pleșca Radu – fondator al întreprinderii «PIKo Invest»;
  • Pleșca Ion – director al întreprinderii «PIKo Invest».

NoteModificare

  1. ^ O profesoară din Iași se străduiește ca românii din Herța să nu-și uite originile, 9 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina, accesat la 16 iunie 2013
  2. ^ Ziarul de Iași, 26 august 2003 - Vânduți la ruși
  3. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  5. ^ Biserica de lemn din Mihoreni
  6. ^ Biserica din Mihoreni
  7. ^ Muzeul satului Mihoreni

Legături externeModificare