Movila lui Burcel
| Movila lui Burcel | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
 Imagine din rezervație, în fundal se vede Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena” | |
  | |
| Poziția |  Județul Vaslui  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Vaslui |
| Coordonate | 46°50′44″N 27°48′08″E / 46.84556°N 27.80222°E[1] |
| Suprafață | 12 ha |
| Înființare | 1973, declarat în 2000 |
Modifică date / text  | |
Movila lui Burcel este o arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Miclești.[2]
Localizare și istoric
modificareAria naturală se află în Podișul Central Moldovenesc, în apropierea râului Vaslueț, la o altitudine de 390 de metri în partea nordică a județului Vaslui și cea nord-vestică a satului Miclești. În teritoriul rezervației se află situl istoric Movila lui Burcel, dar și Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
„Tradiția despre Movila lui Burcel nu poate fi altceva decât povestea culeasă de la un urmaș al familiei boierilor Purcel, care stăpâneau în zona Codăieștiului și a căror nume a fost transformat, la jumătatea secolului al XIX-lea, în Burcel. Constantin Chiriță în Dicționarul geografic al județului Vaslui precizează că despre această movilă se povestește în localitate(probabil în fostul sat Burcelul, care din 1896 a fost înglobat în Codăiești)”.[3] Despre familia Purcel s-a scris mult, începând cu prezentarea de către Ion Neculce în „O samă de cuvinte”, a informației culese de el de la unul dintre membrii familiei de pe Valea Vasluiețului. S-a constituit în sec. al XX-lea o literatură critică în disputa cu privire la caracterul povestirilor din „O samă de cuvinte”. Unii cercetători au considerat aceste texte ca legende, legende populare, simple legende istorice, adică prelucrări ale tradiției folclorice.[4]
Descriere
modificareRezervația naturală cu o suprafață de 12 hectare[5] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[6] și reprezintă o zonă (deal, pajiști) de un deosebit interes botanic, datorită speciilor floristice rare care vegetează în stratul ierbos.
Floră
modificare
„Flora din rezervația Movila lui Burcel cuprinde un număr de 290 plante, majoritatea fiind specii xerofite și mezoxerofite, ceea ce indică un climat arid. Regimul precipitațiilor este de valoare medie.”[7]
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice, printre care: specia de sipică Cephalaria uralensis[8], rușcuță (Adonis x hybrida)[9], rățișoare[10] (Iris pumila), zăvăcustă (Astragalus dasyanthus), hajmă păsărească[11] (Allium flavum), o specie de ai sălbatic (din genul Allium moschatum)[12], didiței[13] (Potentilla montana), târtan (Crambe tataria), buruiana talanului (Adonis volgensis), vinetele (Centaurea marschalliana), aglică (Filipendula vulgaris), salvie[14] (Salvia nutans), cioroi (Inula salcina), șerlai (Salvia aethiopis), păiuș (Festuca valesiaca) sau brăndușa (din genul Crocus renticulatus).[15]
Căi de acces
modificareVezi și
modificareNote
modificare- ^ Google Earth
- ^ ProtectedPlanet.net - Movila lul Burcel - delimitarea ariei protejate, accesat la 17 aprilie 2012
- ^ Popa Aurel; Popa Theodora - Luiza (). Codăiești. Pagini de istorie. Pim. p. 284.
- ^ Popa Aurel; Popa Popa Theodora - Luiza (). Codăiești. Pagini de istorie. Pim. p. 283.
- ^ Apmvs.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui, accesat la 17 aprilie 2012
- ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000[nefuncțională – arhivă], accesat la 17 aprilie 2012
- ^ Gușă, Ștefan (Arhimandrit) (). Movila lui Burcel: Legendă, istorie și adevăr. Pim. p. 49.
- ^ en Enhortipedia.com - Cephalaria uralensis[nefuncțională], accesat la 17 aprilie 2012
- ^ en Zipcodezoo.com - Adonis x hybrida - plantă spontană, accesat la 17 aprilie 2012
- ^ Specia floristică Iris pumila mai este cunoscută și sub denumirea de stânjenel de stepă
- ^ Hajma păsărească mai este cunoscută și sub denumirea populară de ai galben
- ^ en icon Eol.org - Encyclopedia of Life - Allium moschatum, accesat la 17 aprilie 2012
- ^ Didițeii sun cunoscuți în România și sub denumirea populară de sisinei
- ^ Specia de plantă cunoscută ca salvie, în unele regiuni ale țării, poartă denumirea populară de jaleș
- ^ Spontana.robustit-com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 17 aprilie 2012
Legături externe
modificare
- Movila singuraticilor Arhivat în , la Wayback Machine., 16 iunie 2008, Dan Gheorghe, România liberă
Galerie foto
modificare-
Didiței (Potentilla montana) -
Stânjenel de stepă (Iris pumila) -
Târtan (Crambe tataria)
