Deschide meniul principal

Nicolae Cocea

(Redirecționat de la N.D. Cocea)
Nicolae Cocea
Nicolae Cocea.JPG
Nicolae Cocea
Date personale
Nume la naștereNicolae D. Cocea
Născut29 noiembrie 1880
Bârlad, România
Decedat1 februarie 1949 (la 68 de ani)
București, Republica Populară Română
PărințiDumitru Cocea și Cleopatra
Frați și suroriAlice Cocea
Căsătorit cuFlorica Mille,
Gina Manolescu-Strunga,
Lila Stănescu
CopiiDina (cu Florica),
Tanți (cu Maria/Zoe Grigorescu),
Ioana-Maria (cu Gina),
Radu Cocea
Naționalitateromână România
CetățenieFlag of Romania (1948-1952).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat, scriitor, jurnalist, publicist, politician comunist
Partid politicPartidul Comunist Român
Limbilimba română[1]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Mișcare/curent literarsocialism
Subiecteclasa muncitoare

Nicolae D. Cocea (n. ,[2][3] Bârlad, România – d. ,[2][3] București, Republica Populară Română) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român, politician comunist și mason.

Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele fondatorului ziarului Adevărul, marxistul Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara.

BiografieModificare

Tatăl său a fost generalul de armată Dumitru Cocea, familia Cocea fiind de origine albaneză, descendenți ai serdarului Gheorghe Cocea.[4][5] Mama sa, Cleopatra, publicist și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae.[5][6]

Amicii URSSModificare
Activitatea masonicăModificare

Nicolae Cocea un activ francmason, nu se cunosc (încă) locul și data inițierii sale. În decembrie 1944 a făcut parte din comitetul care a convocat toți frații de la gradul 3 în sus, pentru reaprinderea luminilor Masoneriei în România. Activitatea sa masonică mai cunoscută este cea dintre anii 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe frați în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști.[7]

Activitatea literarăModificare

Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Rampa, Viitorul social, Facla, Chemarea.A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter.

Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907.

În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.

ScrieriModificare

  • 1925: O rușine, pamflet prin care susține muncitorimea în perioada puternicelor valuri de proteste sociale de la începutul secolului XX
  • 1931: Vinul de viață lungă, roman
  • 1933: Fecior de slugă, roman ce demască burghezia
  • 1935: Nea Nae
  • Canalia, piesă de teatru, o adevărată satiră socială.

PublicațiiModificare

  • scoate revista "Facla" (1910)
  • ziarul "L'Entante" (1917-1918)
  • tipareste ziarul "Omul liber"
  • redactor-responsabil "Era nouă" (1936)
  • redactor-responsabil "Reporter" (1937)

NoteModificare

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b „Nicolae Cocea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Stelian Tănase, "N.D. Cocea, un boier amoral (I), Sfera Politicii, Nr. 136
  5. ^ a b Călinescu, p.919
  6. ^ Cernat, Avangarda, p.18
  7. ^ http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html N.D.Cocea

BibliografieModificare