Nicolae T. Orășanu
Nicolae T. Orășanu | |
![]() Nicolae T. Orășanu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1833 Craiova, Țara Românească |
Decedat | 7 august 1890, (57 de ani) Negreni, Olt, Regatul României |
Naționalitate | ![]() |
Ocupație | poet, publicist, memorialist |
Activitatea literară | |
Opere semnificative | „O pagină a vieții mele sau 22, 23, 24 ianuarie 1859” |
Modifică date / text ![]() |
Nicolae T. Orășanu (n. 1833, Craiova - d. 7 august 1890, Negreni, Olt) a fost un poet, publicist, memorialist român.
A studiat la Școala de la Sf. Sava din București. A fost inspector, director la Monitorul Oficial, director al Imprimeriei Statului.[1]
A participat la evenimentele din timpul Unirii Principatelor Române din 1859, pe care le-a consemnat în lucrarea O pagină a vieții mele sau 22, 23, 24 ianuarie 1859.
A scris pamflete, versuri antidinastice și epigrame politice, pe care le-a publicat în volumul Iluștrii contimporani. A fondat o serie de gazete cu teme satirice. A fost redactor la: Țânțarul, Nichipercea, Sarsailă, Urzicătorul, ș.a. A colaborat la: Dâmbovița, Resboiul, ș.a. A folosit o serie de pseudonime: Iago; Ioana lui Vișan Văduvă; Netto; Nicor; Odobașa; Orășenescu; Cetățenescu N.T.; Palicariopolu G.[1]
În anul 2007, la Editura Compania a apărut volumul „Satire, dicționar politic și alte marafeturi de București”, ediție îngrijită de Adina Kenereș și Petru Romoșan. În circa 300 de pagini sunt publicate poeme, puțină proză memorialistică și imagini din publicațiile lui N.T. Orășanu.[2]