Nicolae Stroescu-Stînișoară

jurnalist român
Nicolae Stroescu Stînișoară
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Târgu Jiu, Gorj, România Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani) Modificați la Wikidata
ÎnmormântatNeuer Südfriedhof[*][[Neuer Südfriedhof (cemetery in Ramersdorf-Perlach, Germany)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Nicolae Stroescu-Stînișoară (n. 1 noiembrie 1925, Târgu Jiu - d. 27 iunie 2014, München) a fost un jurnalist și scriitor român, director al secției române a postului Radio Europa Liberă între 1988-1994.[1]

Biografie modificare

Nicolae Stroescu s-a născut la 1 noiembrie 1925 în familia ofițerului Stroescu și a copilărit la Craiova.[1][2] A absolvit liceul la Colegiul „Carol I” din Craiova și a urmat cursuri de drept și filosofie la Universitatea din București,[1] dar nu a reușit susținerea examenului de stat fiind urmărit de Securitate.[2]

După cel de-al Doilea Război Mondial s-a implicat în activitatea unei organizații studențești anticomuniste, purtând numele conspirativ Hans, deși la acea vreme nu era un filogerman.[2] Astfel, între anii 1952 și 1964 a trăit în clandestinitate, fiind în permanență căutat de Securitate, până în anul 1964, când a fost emis decretul de eliberare a deținuților politici.[1][3]

În septembrie 1964 s-a prezentat la Procuratura Generală Militară din București și s-a predat autorităților, fiind luat în primire de Securitate. A fost închis și anchetat la închisoarea Malmaison, dar a fost eliberat în urma ulcerului și datorită faptului că dosarul său fusese închis ca urmare a decretului de eliberare a deținuților politici.[2] În septembrie 1969 a emigrat în Republica Federală Germania, fiind căsătorit cu Inge, germană din Bucovina, care plecase în RFG în anul 1963.[2]

S-a stabilit la München, unde și-a reluat studiile în filosofie, și a devenit colaborator la Radio Europa Liberă în anul 1972. În acea perioadă și-a luat numele redacțional Stroescu-Stînișoară. Începând cu anul 1978 a fost angajat redactor și a realizat emisiunea „Lumea creștină”.[3] În anul 1982 a devenit director asistent al Departamentului Românesc, iar din 1988 director definitiv, funcție deținută până în anul 1994, când postul de radio a fost mutat la Praga.[3]

În anul 1983 a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea din München.[1][3]

După anul 1990 a început să scrie și să publice volume de publicistică și de memorialistică.

Nicolae Stroescu-Stînișoară s-a stins din viață la 27 iunie 2014. În data de 11 iulie 2014 a fost înmormântat în cimitirul Neuer Südfriedhof din München.[4]

Scrieri modificare

  • Pe urmele revoluției, Editura Albatros, București, 1992;
  • Întrezăriri – În Zodia Exilului, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998;
  • La răscruce. Gânduri spuse la Radio Europa Liberă și în Jurnalul literar, Editura Jurnalul Literar, 1996 ;
  • Vremea încercuirii din care au apărut, până acum, volumele Urmărirea și Ancheta, Întrezăriri – Itinerarii Istorice și Metaistorice, Editura Albatros, București, 2001.

Note modificare

  1. ^ a b c d e Nicolae Stroescu Stînișoară - Întrezăriri. Itinerarii istorice și metaistorice, (vol I - 558 p., vol II - 452 p.), 2010
  2. ^ a b c d e Nicolae Stroescu Stînișoară invitat la emisiunea Profesioniștii cu Eugenia Vodă, Televiziunea Română
  3. ^ a b c d Iulian Andrei Crăciun (), „Interviu-eveniment cu fostul director de la „Europa Liberă". Ce a însemnat pentru postul de radio de la München numirea lui Gorbaciov la Kremlin”, Adevărul, accesat în  
  4. ^ „Domnul Nicolae Stroescu-Stînișoară a trecut la cele veșnice”, Pagina Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, , accesat în  

Bibliografie suplimentară modificare

  • Săndulescu, Al. (), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, pp. 379–382 

Legături externe modificare