Ovidiu Șurianu

scriitor român de literatură științifico-fantastică
Ovidiu Șurianu
Ovidiu surianu.jpg
Date personale
Născut1918 Modificați la Wikidata
Șurdești, Șișești, Maramureș, România Modificați la Wikidata
Decedat1977 (59 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor de literatură științifico-fantastică[*] Modificați la Wikidata

Ovidiu Șurianu (n. 28 noiembrie 1918, Șurdești, Maramureș[1] - d. 1977)[2] a fost un scriitor român de literatură științifico-fantastică.

BiografieModificare

Ovidiu Șurianu s-a născut în 1918 la Șurdești, Maramureș.[2] A debutat în literatura științifico-fantastică în 1962, cu povestirea „Vrăjitorul”.[1] Șurianu a fost președinte de onoare și îndrumător al cenaclului timișorean H.G. Wells.[2] A publicat volumele: Cheia comorilor (1965), Întîlnire cu Hebe (1972), cartea de benzi desenate Galbar (1973). A decedat în 1977.[2]

LucrăriModificare

Colecții de povestiriModificare

  • Cheia comorilor (Editura Tineretului, 1965).[2] Conține:
    • „Întâlnire în Țara Pulberii”, povestire
    • „Cheia comorilor”, povestire
    • „Vrăjitorul”, povestire
    • „O aventură pe Insula Dragonilor”, povestire

PovestiriModificare

  • „Vrăjitorul” (1965, Colecția „Povestiri științifico-fantastice” nr. 192).[2] Republicată în Fugă în spațiu-timp: povestiri științifico-fantastice de autori români, antologie de Ion Hobana din 1981. Aurel Crișan este un inventator foarte talentat. Prietenii săi din copilărie i-au zis Vrăjitorul datorită invențiilor sale. Așa și este: cu ajutorul dispozitivelor sale Aurel este capabil să facă miracolele pe care numai vrăjitorii erau în stare să le facă.
  • „Cheia comorilor” (1965)
  • „Întâlnire în Țara Pulberii” (1965)
  • „O aventură pe Insula Dragonilor” (1965)
  • Galbar[2] (1972, Colecția „Povestiri științifico-fantastice” nr. 360-361)
  • „Semnalele” (antologia Oameni și stele editată de Victor Zednic, 1975). Viorel Banu s-a îndrăgit nebunește de Otilia, dar nu a îndrăznit să-i mărturisească asta.
  • „S-a născut un munte” (1965, Colecția „Povestiri științifico-fantastice” nr. 259-260). Republicată în Pe lungimea de undă a Cosmosului: Culegere de povestiri științifico-fantastice românești din 1967, Editura Tineretului, Colecția SF. Economia României are nevoie de fier. Inginerul Emil Drogan a găsit o modalitate de a prinde un asteroid din fier care cântărește 11 miliarde de tone și îl aduce încet pe teritoriul țării. Dar chiar și pentru știința românească avansată, această sarcină nu este una prea simplă.[3]
  • „Pădurea scorpionilor” (în Paradox nr. 3 din mai 1978, pp. 21, postum). Povestirea a fost scrisă ca parte a unui volum omonim care trebuia să apară la Editura Albatros în colecția Fantastic Club.[4]

EseuriModificare

  • Cuvânt înainte în Povestiri științifico-fantastice (1972), editori Gheorghe Baltă, Marcel Luca, Doru Treta

NoteModificare

  1. ^ a b Șerbănescu, Mircea, Mic dicționar al literaturii științifico-fantastice românești în revista Paradox nr. 4 din 1980, pag. 21
  2. ^ a b c d e f g Davideanu, Dorin, Science fiction în Banat (Partea 1 - până în 1969), hgwells.ro, Adus la 2 august 2015. Accesat la 22 ianuarie 2019
  3. ^ Colectia "Povestiri stiintifico-fantastice" (CPSF #259-260), goodreads.com
  4. ^ Mircea Opriță, Un amator devenit „mentor sfătos”, rubrica Orizont SF, Curtea de Argeș, nr. 10 (95) din octombrie 2018, pp. 31

Legături externeModificare

Vezi șiModificare