Pădurea Bejan
| Pădurea Bejan | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
  | |
| Poziția |  Județul Hunedoara  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Deva |
| Coordonate | 45°51′06″N 22°53′20″E / 45.85167°N 22.88889°E[1] |
| Suprafață | 70 ha |
| Înființare | 1940, declarat în 2000 |
Modifică date / text  | |
Pădurea Bejan este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Hunedoara[2]
Localizare
modificareRezervație este amplasată în imediata apropiere a municipiului Deva (pe teritoriul sud-vestic al acestuia) și este străbătută de drumul județean DJ708E, care leagă localitatea Almașu Sec de reședința județului Hunedoara.
Descriere
modificareRezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și se întinde pe o suprafață de 70 hectare. Pădurea Bejan se suprapune sitului de importanță comunitară omonim[4] și are o deosebită valoare științifică, pe această suprafață coabitează 8 din cei 9 reprezentanți indigeni ai genului Quercus, conviețuirea îndelungată ducând la hibridări, prezența acestora dând valoare de unicat acestei rezervații.
Specii faunistice semnalate în arealul rezervației: căprioară (Capreolus capreolus), jderul de copac (Martes martes), iepurele de câmp (Lepus europaeus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne), șarpele orb (Anguis fragilis), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpele de alun (Coronella austriaca), gușter (Lacerta viridis), vipera cu corn (Vipera ammodytes), șopârla de pădure (Lacerta praticola), șarpe inelat (Natrix natrix), sau brotacul verde de copac (Hyla arborea) sau ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[5]; specie protejată prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6].
La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu ( Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius), albăstriță (Centaurea rocheliana), frăsinel (Dictamnus albus), cimbrișor (Thymus longicaulis) sau Danthonia alpina; o specie din familia Poaceae[7].
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Bejan; accesat la 17 iunie 2014
- ^ Protectedplanet.net - Padurea Bejan Nature Reserve[nefuncțională]; accesat la 17 iunie 2014
- ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 iunie
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Pădurea Bejan, sit de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 iunie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 19 iunie 2014
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 19 iunie 2014
- ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Pădurea Bejan Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 19 iunie 2014
Legături externe
modificareReportaj
- Deva: Pădurea Bejan, rezervație naturală în acte, groapă de gunoi în realitate - Locuitorii Devei vin des la picnicuri în Pădurea Bejan, care nu mai arată ca rezervație naturală, deși, în acte, este arie protejată. S-a umplut de deșeuri aruncate de petrecăreți sau de localnicii care tratează padurea ca o groapă de gunoi Arhivat în , la Wayback Machine., stiri.tvr.ro (10 martie 2014).