Participarea României în campania anului 1918

Parte din Participarea României la Primul Război Mondial

Trupe românești la Bătălia de la Mărășești din 1917

Informații generale

Perioadă	1 ianuarie 1918 – 31 decembrie 1918
Loc	Regatul României

Beligeranți

Regatul României

Imperiul Rus →

Guvernul Provizoriu Rus

Imperiul German

Imperiul Austro-Ungar

Regatul Bulgariei

Imperiul Otoman

Conducători

Ioan Culcer

Arthur Arz von Straussenburg

Nicola Jekov

Efective

1916:^[1]^{:p. 254}

658,088^[2]

50,000
1917:^[3]

400,000

1,000,000

750,000^[1]^{:p. 254}

143,049 (1916)^[4]^{:p. 792}

20,000 (1916)^[4]^{:p. 283}

Pierderi

România: 535,706+ toate cauzele^[5]

Rusia: ?

Germania: 47.000+ morți și răniți

Austro-Ungaria: ?

Bulgaria: ?

În iarna lui 1916 și primăvara anului 1917, sub conducerea unui nou „leadership” militar (generalii Prezan, Christescu, Grigorescu, Averescu, Văitoianu etc.) și cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne adaptate cerințelor războiului.

Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România a fost nevoită să ceară armistițiul și apoi să fie nevoită să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Din fericire, refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris.

Armistițiul modificare

Pacea de la Buftea modificare

Articol principal: Pacea de la Buftea.

Aspecte politice interne și externe modificare

Aspecte militare modificare

Reluarea luptelor modificare

Proclamațiile către populație și armată din 27 octombrie/ 9 noiembrie 1918, semnate de regele Ferdinand I și Înaltul Decret No. 3179 privind remobilizarea armatei, contrasemnat de generalul Eremia Grigorescu.

După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest.

Eliberarea teritoriului național modificare

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor.^[6] Pe 14 octombrie, reprezentanții populației din Bucovina a votat pentru unirea cu Țara (unirea realizându-se pe 15 noiembrie), iar pe 1 decembrie același an, și reprezentanții românilor și sașilor din Transilvania a adoptat proclamația de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român.

Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamațiile de unire, în conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declarația celor 14 puncte ale președintelui american Thomas Woodrow Wilson.

Urmări modificare

Pierderile de militari români (în raport cu pierderile militare totale ale Aliaților)

Imperiul Rus (30%)

Franța (25%)

Imperiul Britanic (16%)

Italia (12%)

Serbia (8%)

România (6%)

Statele Unite (1%)

Alți participanți (2%)

Note modificare

^ ^a ^b William C. King, King's Complete History of the World War: 1914-1918, History Associates, Springfield, Massachusetts, 1922
^ România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934, p. 58 Cifrele efectivelor militare mobilizate de România prezintă mici deosebiri în diferitele lucrări de referință.
^ The Romanian Front - 1917, accesat la 12 august 2014
^ ^a ^b Министерство на войната, Щаб на войската, Българската армия в Световната война 1915 - 1918, Vol. VIII, Държавна печатница, Sofia, 1939 (Ministerul de Război, Armata Bulgariei în Războiul Mondial - 1915-1918, în limba bulgară)
^ WWI Casualty and Death Tables Arhivat în 29 octombrie 2012, la Wayback Machine., accesat la 12 august 2014
^ „Astăzi se împlinesc 93 de ani de la unirea Basarabiei cu România”. Publika.md. 27 martie 2011. Arhivat din original la 31 august 2011. Accesat în 21 iulie 2011.

Bibliografie modificare

ro Limba română

Abrudeanu, Ion Rusu, România si războiul mondial: contributiuni la studiul istoriei războiului nostru, Editura SOCEC & Co., București, 1921
Ardeleanu, Eftimie; Oșca, Alexandru; Preda Dumitru, Istoria Statului Major General Român, Editura Militară, București, 1994
Averescu, Alexandru, Notițe zilnice din războiu (1916-1918), Editura Grai și Suflet - Cultura Națională, București
Bărbulescu, Mihai; Deletant, Dennis; Hitchins, Keith; Papacostea, Șerban; Teodor, Pompiliu, Istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998
Buzatu, Gheorghe; Dobrinescu, Valeriu Florin; Dumitrescu, Horia, România și primul război mondial, Editura Empro, București, 1998
Chiriță, Mihai; Moșneagu, Marian; Florea, Petrișor; Duță, Cornel, Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc: 1859-2009, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2009, ISBN 978-606-024-047-6
Ciobanu, Nicolae; Zodian, Vladimir; Mara, Dorin; Șperlea, Florin; Mâță, Cezar; Zodian, Ecaterina, Enciclopedia Primului Război Mondial, Editura Teora, București, f.a.
Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
Hitchins, Keith, România 1866-1947, Editura Humanitas, București, 2013
Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Oroian, Teofil; Nicolescu Gheorghe; Dumitrescu, Valeriu-Florin; Oșca Alexandru; Nicolescu, Andrei, Șefii Statului Major General Român (1859 – 2000), Fundația „General Ștefan Gușă”, Editura Europa Nova, București, 2001
Scurtu, Ioan; Alexandrescu, Ion; Bulei, Ion; Mamina, Ion, Enciclopedia de istorie a Romaniei, Editura Meronia, Bucuresti, 2001
***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Wikisursă

La Wikisursă există texte originale legate de Primul Război Mondial

Vezi și modificare

Legături externe modificare

[King-1] William C. King, King's Complete History of the World War: 1914-1918, History Associates, Springfield, Massachusetts, 1922

[2] România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934, p. 58 Cifrele efectivelor militare mobilizate de România prezintă mici deosebiri în diferitele lucrări de referință.

[forum.axishistory.com-3] The Romanian Front - 1917, accesat la 12 august 2014

[Bulg-4] Министерство на войната, Щаб на войската, Българската армия в Световната война 1915 - 1918, Vol. VIII, Държавна печатница, Sofia, 1939 (Ministerul de Război, Armata Bulgariei în Războiul Mondial - 1915-1918, în limba bulgară)

[5] WWI Casualty and Death Tables Arhivat în 29 octombrie 2012, la Wayback Machine., accesat la 12 august 2014

[6] „Astăzi se împlinesc 93 de ani de la unirea Basarabiei cu România”. Publika.md. 27 martie 2011. Arhivat din original la 31 august 2011. Accesat în 21 iulie 2011.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]