Perioada Köprülü
Perioada Köprülü (în limba albaneză: Epoka Kypriljotëve) (1656–1703) a fost o perioadă în Istoria Imperiului Otoman în care conducerea statului a fost în mâinile marilor viziri din familia Köprülü . Familia Köprülü avea origini albaneze și a dat o serie remarcabilă de membri ai birocrației otomane[1][2]. Marii viziri din familia Köprülü s-au remarcat prin ambiție și talentul organizatoric. Ei au reușit să reformeze birocrația imperială și armata otomană.
| Istoria Imperiului Otoman | |
.svg) Acest articol este parte a unei serii | |
| Ascensiunea (1299–1402) | |
|---|---|
| Interregnul (1402–1413) | |
| Propășirea (1413–1453) | |
| Dezvoltarea accelerată (1453–1579) | |
| Dezvoltarea încetinită (1579–1683) | |
| Sultanatul femeilor | |
| Perioada Köprülü (1656–1703) | |
| Stagnarea (1683–1792) | |
| Perioada Lalelei (1718–1730) | |
| Stagnarea și decăderea (1792–1827) | |
| Declinul (1827–1908) | |
| Perioada Tanzimat (1839–1876) | |
| Prima perioadă constituțională | |
| Destrămarea (1908–1918) | |
| A doua perioadă constituțională | |
| Împărțirea Imperiului Otoman (1918–1922) | |
| Evenimente | |
| Căderea Constantinopolului (1453) | |
| Ocupația Aliată a Contantinopolului (1918-1923) | |
| Războaiele ruso-turce (1633-1917) | |
| Alte articole | |
| Armata otomană | |
Printre cei mai cunoscuți conducători ai acestei perioade au fost ultraconservatorul Mehmed Köprülü (1656–1661) și mai moderatul său fiu Fazıl Ahmed Köprülü (1661–1676). În timpul mandatului celor doi, imperiul s-a revigorat. În ciuda conflictelor interne în rândurile birocrației, și între birocrați și militari, Imperiul Otoman a prosperat în secolul al XVII-lea, și-a lărgit granițele (Creta, Ungaria, sudul Ucrainei și Podolia).
Înfrângerea forțelor otomane comandate de marele vizir Kara Mustafa Pașa în timpul asediului Vienei din 1683 de către creștini a fost un eveniment de importanță decisivă, care a schimbat raportul de forțe în favoarea puterilor europene. Prin Tratatul de la Karlowitz, care a pus capăt războaielor otomano-habsburgice, turcii cedau Transilvania și Moreea și Podolia. Această înfrângere a fost momentul care i-a obligat pentru prima oară să trateze Imperiul Austriac ca pe un partener egal de discuții.
Ultimul mare vizir din familia Köprülü a pierdut puterea în momentul în care sultanul Mustafa al II-lea (care a domnit între 1695-1703) a fost forțat să abdice de ienicerii răsculați. Din acest moment, controlul efectiv al treburilor guvernamentale a trecut în mâinile comandanților militari.
Perioada care a urmat, cea a domniei sultanului Ahmet al III-lea a rămas cunoscută drept „Epoca Lalelei”, datorită popularității câștigate de cultivarea lalelelor în Constantinopol.
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Stephen Schwartz, The other Islam: Sufism and the road to global harmony, Doubleday 2008 ISBN 978-0-385-51819-2 p. 100.
- ^ Ivo Banac, The national question in Yugoslavia: origins, history, politics, ISBN 0-8014-1675-2 0801494931, Cornell University 1988, p. 292.