Deschide meniul principal

Pescărușii sunt păsări acvatice care trăiesc pe coasta mărilor, ele făcând parte din familia Laridae, ordinul Charadriiformes. După unii autori aici sunt încadrați și pescărușii răpitori, rândunica de mare , forfecarii ca și pinguinii. Familia Laridae cuprinde 6 genuri cu 55 de specii.

Pescăruș
Gull ca usa.jpg
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Charadriiformes
Subordin: Lari
Familie: Laridae
Vigors, 1825
Genuri

11, vezi textul

MorfologieModificare

Pescărușii sunt cam între mărimea unui porumbel și a unui vultur (30 – 80 cm). Păsările au aripi suple și ascuțite, iar la vârf au un cioc încovoiat și puternic. Cele trei degete de la picior au o membrană interdigitală care le înlesnește deplasarea pe apă. Pescărușii au penajul colorat alb-cenușiu, unele specii având pete sau dungi negre pe cap și pe spate. La pescăruși nu există un dimorfism sexual accentuat, dar masculii sunt ceva mai mari. Puii de pescăruș sunt frecvent de culoare cenușie punctați cu negru, devenind păsări adulte la patru ani de la eclozare.

Răspândire și mod de viațăModificare

Arealul de răspândire al pescărușilor cuprinde mai ales regiunile temperate și reci. Ele cuibăresc pe continent și trăiesc pe mare sau pe fluviile mai mari în apropiere de coastă, cu excepția pescărușului argintiu „Larus argentatus”, care trăiește în largul mărilor.

Hrana pescărușilor este atât animală cât și vegetală, ea constând din deșeuri de la navele de pescuit sau de la fabricile de conserve, din pește, crustacee, moluște, sau alte animale marine mai mici, ca și din rozătoare. Speciile mari de pescăruși, care au mărimea unei rațe, ca de exemplu „Larus marinus”, jefuiesc cuiburile altor păsări sau chiar vânează păsările adulte care sunt de obicei bolnave. Speciile mici de pescăruși se hrănesc cu insecte și viermi. Pescărușii pot să bea apa de mare, sarea din apă fiind eliminată prin două glande care se află în apropierea ciocului. Pe ștrand pescărușii fură frecvent prada altor păsări. Ei pot să atingă vârsta de 30 de ani.

ReproducereModificare

În general pescărușii au cuibul pe sol, dar unii cuibăresc pe stânci. Indiferent unde se află cuibul, ei formează colonii. În cuib femela depune 2 - 4 ouă, care sunt păzite de părinții care pot ataca până și omul. Puii eclozează la 3 - 6 săptămâni, ei putând să alerge și să înoate din prima zi, însă sunt hrăniți la cuib de părinți până la vârsta de 3 - 9 săptămâni.

Genuri și speciiModificare

 
Pescăruș de furtuna
 
Pescăruș cu cioc inelat
 
Pui
 
Pescăruș occidental
 
Pescăruș tipător
 
Pescăruș de stepă
 
Pescăruș mediteranean
  • Creagrus
    • C. furcatus
  • Larus
    • L. argentatus
    • L. armenicus
    • L. atlanticus
    • L. atricilla
    • L. audouinii
    • L. belcheri
    • L. brunnicephalus
    • L. bulleri
    • L. cachinnans
      • L. cachinnans mongolicus
    • L. michahellis
    • L. californicus
    • L. canus
    • L. cirrocephalus
    • L. crassirostris
    • L. delawarensis
    • L. dominicanus
    • L. fuliginosus
    • L. fuscus
    • L. genei
    • L. glaucescens
    • L. glaucoides
    • L. hartlaubii
    • L. heermanni
    • L. hemprichii
    • L. heuglini
    • L. hyperboreus
    • L. ichthyaetus
    • L. leucophthalmus
    • L. livens
    • L. maculipennis
    • L. marinus
    • L. melanocephalus
    • L. minutus
    • L. modestus
    • L. novaehollandiae
    • L. occidentalis
    • L. pacificus
    • L. philadelphia
    • L. pipixcan
    • L. relictus
    • L. ridibundus
    • L. saundersi
    • L. schistisagus
    • L. scopulinus
    • L. scoresbii
    • L. serranus
    • L. thayeri
    • L. vegae
    • L. vetula
  • Pagophila
    • P. eburnea
  • Rhodostethia
    • R. rosea
  • Rissa
    • R. brevirostris
    • R. tridactyla
  • Xema
    • X. sabini

Vezi șiModificare

BibliografieModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pescăruș