Podișul Central Moldovenesc

Nu confundați cu Podișul Moldovei Centrale.

Podișul Central Moldovenesc este situat în partea de nord a Podișului Bârladului. Se învecinează la nord cu Coasta Iașului continuată cu Coasta Racovei, la vest cu valea Siretului, la sud cu Colinele Tutovei și la est cu Lunca Prutului și Dealurile Fălciului.

Podișul Central Moldovenesc văzut din Rezervația Movila lui Burcel (aflată în nordul jud. Vaslui).

StructurăModificare

Podișul Central Moldovenesc are în total 68 de comune și 3 centre urbane (Vaslui, Huși, Negrești) aferente județelor Vaslui, Iași, Bacău și Neamț, fiecărui județ revenindu-i următoarele: 26 de comune județului Iași, 28 comune județului Vaslui și câte 7 comune județelor Neamț și Bacău.

ReliefModificare

Are un relief în mare parte dominant de platouri structurale (Bunești-Averești, Tansa, Ipatele, Boroșești, Slobozia, Budu Cantemir, Dobrovăț, Schitu Duca), acestea fiind mărginite de cueste. Altitudinea maximă a reliefului este 350 m, iar cea medie este cuprinsă între 150 și 200 m.

Având un relief accidentat și predominant deluros.Podișul Central Moldovenesc este constituit din formațiuni sedimentare monoclinale corespondente părții sudice a Platformei Moldovenești și depresiunii structurale a Podișului Bârladului. Morfologia este influențată în mod direct de cuverturii sedimentare alcătuite din formațiuni sarmațiene și pliocene de la nord la sud.

PopulațieModificare

Populația totală din Podișul Central Moldovenesc este de 394.758 locuitori. Cel mai ridicat număr de locuitori fiind înregistrat în cadrul județului Vaslui cu peste 50% din totalul populației, iar cel mai scăzut număr de locuitori fiind în județul Bacău aproximativ 6% din totalul populației.

AgriculturăModificare

Tip producției Zona pedoclimatică Total-ha
Cultura cerealelor Câmpie/Deal 500-1000/100-300
Legumicultură Propice culturilor legumicole intensive 30-50
Pomicultură Propice culturilor pomiculturii intensive 50-100
Viticultură Propice culturilor viticulturii intensive 50-100

HazardeModificare

- viiturile de primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta;

FaunăModificare

Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum: căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana.

VegetațieModificare

Aparține în mare parte silvostepei, fiind puternic transformată de culturile agricole. Crește în mare parte păiușul și diferite ierburi de protostepă.

Vezi șiModificare

Legături externeModificare