Mod de propulsie: O albină în zbor

Propulsia este în tehnică termenul ce semnifică generic procedeul, respectiv mijlocul și unitatea constructivă care folosind energie mișcă vehicule. În mod frecvent aceasta este reprezentat de un motor la care se adaugă angrenajele necesare antrenării. Există propulsii rotative și propulsii liniare. Ca un fel de propulsii primare trebuiesc privite cele realizate nemașinal cu animale de tracțiune, vânt, curenți de apă sau apă căzătoare cât și propulsia "manuală" de către om.

Partea propulsată (antrenată) de propulsie este aceea care primește și folosește mișcarea transmisă ei. Propulsia, partea propulsoare este de obicei denumită motor . Partea propulsată este de fapt considerată ca fiind mașina lucrătoare (în raport cu motorul, care dă mișcare).

Unitățile și dispozitivele care servesc la propulsarea unei mașini aplică frecvent diferite principii de acțiune, care sunt încorporate în modul lor de lucru. Astfel, spre exemplu, este folosită pentru un automobil energie calorică de ardere într-un motor cu explozie, în care se aplică principiile tehnice ale mașinii cu piston și transmisiei cu arbore cotit și o mișcare de rotație este trimisă la roți. În mod plastic automobilul poate deci fi intitulat destul de corect ca fiind, atât vehicul antrenat cu motor cu explozie cât și vehicul cu antrenare a roților.

Cuprins

Denumirea modului de propulsieModificare

  1. după sursa de energie primară
  2. după principiul de transformare
  3. după partea constructivă de la urma lanțului de transformare
  4. după scopul propulsării
  5. după felul mișcării

Propulsii după sursa de energie primarăModificare

Propulsie cu forță mușchiularăModificare

  1. Propulsie cu piciorul
  2. Propulsie cu mâna
  3. Propulsie cu animale

Propulsie prin forța vântuluiModificare

Propulsie prin forța apei (energie hidraulică)Modificare

Forța apei, cunoscută și ca energie hidraulică, este sursă de energie regenerativă. Este vorba de transformarea energiei potențiale și cinetice a apei în lucru mecanic, cu ajutorul unei mașini hidraulice. la început, înainte de anul 1900 energia apei era folosită preponderent pentru acționarea morilor. În zilele noastre se produce cu ajutorul ei mai ales energie electrică cu generatoare acționate cu turbine hidraulice.

Propulsie cu energie de ardere, combustie; cu energie caloricăModificare

Propulsie prin forță gravitațională (orologiu cu greutate)Modificare

Propulsie prin forță de resort (arc)Modificare

Propulsie prin energie solarăModificare

Propulsie prin energie nuclearăModificare

Propulsie prin energie electricăModificare

Propulsie hibridă (motor cu combustie și electromotor)Modificare

Propulsii după modul de conversie al energieiModificare

Propulsie cu motorModificare

Propulsie hidraulicăModificare

Propulsie pneumaticăModificare

Propulsie cu rachetăModificare

Propulsie cu turbinăModificare

Propulsie cu veleModificare

Propulsie cu șaibă de cureaModificare

Propulsie cu elice la naveModificare

Propulsii după elementul final al lanțului de transformare energeticăModificare

Propulsare directăModificare

Propulsie de roatăModificare

Propulsie cu roată cu paleteModificare

Proopulsie cu roată dințatăModificare

Propulsie cu cureaModificare

  1. Propulsie cu curea dințată
  2. Propulsie cu curea trapezoidală

Propulsii la vehicule pe șineModificare

  1. Propulsie cu ștangă (tijă)
  2. Propulsie cu arbore gol

Propulsie cu pivot/fus filetat, propulsie cu șurub-melcModificare

Propulsie cu șenileModificare

Propulsie cu elice (propeler)Modificare

Propulsie prin (forță de) reculModificare

Propulsii după scopul propulsieiModificare

Transmitere de putere (generator de energie)Modificare

Schimbare de locModificare

  1. Propulsie de poziționare; schimbare definită de poziție
  2. Propulsie de alimentare (alimentator oscilant, bandă de alimentare, șurub-melc alimentator, pompü cu furtun flexibil, poștă prin conductă)
  3. Propulsie de vehicul, transport

Propulsii după felul mișcăriiModificare

Propulsie liniară (tehnologie liniară)Modificare

RotireModificare

Oscilare (propulsie cu armătură oscilantă)Modificare

NoteModificare

  • James G. Humphrys: Electromechanical linear actuators solve specific application problems. Actuator Systems, Intertec Publishing Corp., Overland Park, November 1979, S. 26-31
  • Bejan, Adrian; Marden, James H. (2006). "Constructing Animal Locomotion from New Thermodynamics Theory". American Scientist 94 (4): 342–349. doi:10.1511/2006.60.342

Legături externeModificare

Vezi șiModificare