Deschide meniul principal
Radu cel Frumos
Domnitor al Țării Românești
Radu cel Frumos.jpg
Radu cel Frumos. Reprezentare din sec. al XIX-lea
Date personale
Născutcca. 1437 - 1439
Sighișoara, Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
Decedatianuarie 1475
Țara Românească[*], România Modificați la Wikidata
PărințiVlad al II-lea Dracul Modificați la Wikidata
Frați și suroriVlad Țepeș Modificați la Wikidata
Căsătorit cuDoamna Maria
CopiiDoamna Maria Voichița
CetățenieFlag of Wallachia.svg Țara Românească Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Modificați la Wikidata
Ocupațiepersonal militar[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Drăculeștilor
Domnie
Domnie1462 – 1475
Domnie1473 – 1474
Domnie1474
Domnie1475

Radu cel Frumos (cca. 1437/1439ianuarie 1475) a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475).

BiografieModificare

Radu cel Frumos a fost fiu al domnului Vlad Dracul și al Vasilisei Mușat. El vine la domnie cu ajutor turcesc dat de sultanul Mahomed al II-lea, împotriva fratelui său vitreg, Vlad Țepeș. În copilărie fusese ostatic la Poartă împreună cu fratele său Vlad. Potrivit mărturiei cronicarului grec Laonic Chalcocondil, în captivitate a devenit iubitul lui Mehmed.[1]

Pentru tron, s-au dat lupte între iulie și noiembrie 1462, importantă fiind victoria lui Vlad Țepeș împotriva turcilor, din 8 septembrie 1462. Domnia sa a fost întreruptă de patru ori de Basarab Laiotă, care a fost pus cu ajutor turcesc sau cu ajutor din partea lui Ștefan cel Mare.

Din relatările cronicarului grec Laonic Chalcocondil:

„„Iarna aceasta însă împăratul petrecând-o în palatele sale, a trimis după Vlad, feciorul lui Dracula, domnul Daciei; și avea la sine pe fratele aceluia, mai tânăr, fiind favoritul său și trăind și locuind la el. Și s-a întâmplat ca în timpul, când a ajuns la domnie și sta să plece asupra lui Caraman, împăratul dorind să aibă relații cu acest băiat, era cât pe ce să moară de mâna aceluia. Căci fiindu-i drag băiatul, îl chema la petreceri și, închinând cu patimă păharul către el, îl chema în camera de culcare. Și băiatul, fără a bănui că va păți așa ceva din partea împăratului, l-a văzut pe împărat repezindu-se la el pentru un lucru de așa fel și s-a împotrivit și nu se da la dorința împăratului Și-l săruta împotriva voiei lui și băiatul, scoțând un pumnal îl lovește în coapsă pe împărat și așa îndată a luat-o la fugă, pe unde a putut. Doctorii i-au vindecat rana împăratului. Iar băiatul urcându-se într-un copac undeva pe acolo, s-a fost ascuns. După ce însă împăratul și-a făcut bagajele și a plecat, atunci și băiatul coborându-se din copac și luând-o la drum, nu cu mult mai pe urmă a venit la Poartă și a devenit favoritul împăratului. Dar are obiceiul să se folosească nu mai puțin de cei ce duc același fel de viață ca și el; căci cu aceștia e mereu împreună și petrece cu ei zi și noapte, de cei de alt neam se crede că împăratul se folosește nu prea mult, ci puțintel. Lui Vlad, fratele acestui băiat, împăratul i-a încredințat domnia Daciei; și cu ajutorul împăratului Vlad feciorul lui Drăculea a năvălit și a luat domnia.”[2][3]

Fiica lui Radu cel Frumos, Maria, a fost cea de-a treia și cea din urmă soție a lui Ștefan cel Mare.[4]

NoteModificare

  1. ^ Radu R Florescu, Raymond McNally, Dracula, Prince of Many Faces: His Life and His Times p.48
  2. ^ Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, traducere de Vasile Grecu, Editura Academiei R.P.R., 1958, p. 282-283
  3. ^ Cosmin Zamfirache, Voievozii homosexuali ai Moldovei și ai Țării Românești. Radu cel Frumos și Petru Cercel, bănuiți de „blestemății“ sexuale cu sultani și regi occidentali, Adevărul, 23 iunie 2015. Accesat la 23 iunie 2015
  4. ^ Alexandru Vlahuță, Din trecutul nostru

BibliografieModificare

Legături externeModificare