Parte a seriei despre
Discriminare
Forme generale de discriminare

SexRasăOrientare sexualăReligie
(Diz)abilitateLimbăVârstăSpecie

Forme specifice de discriminare

AntisemitismAporofobieHomofobie
HeterofobieXenofobieTransfobie
SerofobieHeterosexismMisoginie
MisandrieAntițigănismIslamofobie
AnticreștinismRasism ecologic
Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

RasismulDiscriminarea romilor
Holocaustul în RomâniaAntisemitismul
Antimaghiarism
RobiaDrepturile omuluiDrepturile LGBT
Violența domestică
Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnicăPersecutarePogrom
Conflict etnicGenocid
HolocaustSclavie
Infracțiune motivată de ură
Violența împotriva persoanelor LGBT
Mutilare genitală
Violența împotriva femeilor
Violență sexualăHărțuire sexuală
Blamarea victimeiAvort selectiv
Vânătoare de vrăjitoare

Politici

SeparatismApartheid
Legile de la Nürnberg
Căsătorii între persoane de același sex
Diferența de venit dintre bărbați și femei
Numerus claususListă neagră

Metode de prevenire

ToleranțăAcțiune afirmativă
Drepturile omuluiDrepturile animalelor
AutodeterminareDesegregare
IntersecționalitateFeminism
MulticulturalismIntegrare rasială
Integrare socialăAsimilare culturală

Vezi și

CNCDACCEPT
Deceniul de incluziune a romilorEugenism
Corectitudine politică

editează

Rasism ecologic: descrie o discriminare ce are ca bază trăsături rasiale privind reglementarea aspectelor legate de mediu. Această acțiune de discriminare este una imputabilă atât politicilor la nivel local (prin administrația locală), cât și intereselor companiilor cu producție industrială.

Tendința actuală[1], demonstrată statistic, în ceea ce privește acest tip de politică este aceea de depozitare a deșeurilor și de plasare a diverselor tipuri de instalații emitente de noxe în zone locuite de o minoritate etnică. Faptul de a se confrunta cu probleme sociale serioase îi împiedică pe aceștia de la a-și manifesta revolta cu privire la aceste fenomene de concentrare a factorilor poluanți în habitatul lor[2], această conduită fiind una profitabilă pentru companiile ce aleg aceste zone.

Justiția ecologică încearcă o soluționare a acestui tip de discriminare, susținând dreptul fiecărui individ de a trăi într-un mediu sănătos, un mediu care să ofere suficiente resurse pentru o viață sănătoasă, acestea fiind drepturi ale omului, afirmate și ocrotite ca atare în diverse tratate internaționale[3].

În ceea ce privește rasismul ecologic la nivel internațional, țările cu o industrie poluantă puternică exportă deșeurile cu un grad înalt de nocivitate în țările aflate în curs de dezvoltare, condițiile socioeconomice și de rasă fiind factori determinanți în procesul de selecție al deversări și stocării acestora[4].

  1. ^ „Environmental Racism”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ unhchr.ch - unhchr Resources and Information., ww1.unhchr.ch 
  4. ^ Release of Environmental Equity Report | EPA History | US EPA