Regiunea de dezvoltare Vest

Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în anul 1998.

Regiunea de dezvoltare Vest
Vest
Hartă a regiunii de dezvoltare Vest
Hartă a regiunii de dezvoltare Vest
Hartă a regiunii de dezvoltare Vest
Geografie
Suprafață 
 - totală32,028 km²
Cel mai mare orașTimișoara[1]
Populație
Densitate61.15 loc/km²
 - Estimare 01.01.20162.014.732
 - Estimare 20021.958.648
Grupuri etniceRomâni (86,3%)
Maghiari (6,7%)
Rromi (2,5%)
Germani (1,3%)
Sârbii (1%)
Alte grupuri (3,1%)
Guvernare
CapitalaTimișoara[2]
Economie
PIB (PPC) 
PIB (nominal) 
Coduri și identificatori
^ De jure orașul are statut de capitală regională; Aici se află sediul ADR Vest
Prezență online
site web oficial

Precum celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană.

Întinderea acestei regiuni de dezvoltare corespunde celei a Ținutului Timiș, introdus în cadrul reformei administrative din 1938.

Regiunea de dezvoltarea Vest are cea mai dinamică economie din România și cel mai mare aflux de investiții dintre regiunile țării, având cea mai ridicată rată antreprenorială din țară și un sistem de Startup-uri în plină dezvoltare.[1] Timișoara este cel mai bun oraș pentru afaceri din România, conform companiei Forbes.[2] Este singurul oraș din Europa de Est cu grad investițional AAA, calculat de agenția Fitch Ratings.[3]

În anul 2021 Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță, conform raportului de specialitate efectuat de platforma OVO Network.[4] Cu o viteză de download de 90,27 de megabiți pe secundă, Timișoara a fost în 2013 orașul cu cel mai rapid Internet din lume.[5]

Conform datelor oficiale furnizate de Banca Mondială, Timișoara este orașul cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană.[6] În clasamentul mondial al calității vieții realizat de platforma Numbeo, Timișoara se află pe primul loc în România și pe locul 84 în lume, imediat după Philadelphia și Birmingham, și peste Lisabona, Bruxelles sau Manchester.[7]

Este singurul oraș din România inclus de publicația Time în topul destinațiilor turistice din lume, alături de Washington, D.C., Barcelona sau Napoli.[8] A fost desemnat cel mai bun oraș de city-break din Europa în anul 2023.[9]

Regiunea de dezvoltare Vest are cea mai rapidă urbanizare din România, fenomen demografic corelat cu creșterea economică accelerată a județului Timiș. Trendul se va accentua odată cu aderarea României la Spațiul Schengen și celelalte structuri euro-atlantice, datorită proximității imediate la graniță și accesului rapid al regiunii la piețele din Occident și Balcanii de Vest.[10] Timișul este din anul 2023 cea mai mare piață de real-estate din România, cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.[11]

Capitala regiunii, Timișoara, a fost în anul 2016 primul oraș Capitală a Tineretului din România, iar în anul 2023 este Capitală Europeană a Culturii, alături de orașele Eleusina și Veszprém.[12][13]

Administrație modificare

 
Sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest din Timișoara

Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde teritoriile a patru județe: Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.

Metropola Timișoara – Arad modificare

În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Timișoara–Arad, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.[14]

Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.[15]

Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa BucureștiBudapestaBelgrad.[16]

Populația modificare

Vest - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Transporturi modificare

Regiunea de dezvoltare Vest este strabătută de Coridorul IV (rutier și feroviar), parte componentă a rețelei europene de transport TEN-T.

Infrastructura feroviară modificare

Este reprezentată de rețeaua feroviară densă (59,1 km / 1000km2), cu precădere în județul Timiș (91,4 / 1000km2), cu mult peste media la nivel național (45,2 / 1000km2)[17]. În prezent în regiune există două linii feroviare către destinații internaționale:

Căile ferate secundare leagă regiunea de celelalte regiuni de dezvoltare cât și interconexiunea între magistralele 200 și 900:

Infrastructura rutieră modificare

Regiunea este traversată de autostrăzile A1 și A6, precum și de cinci drumuri europene, trei principale și două secundare:

Proiectele de infrastructură în pregătire, cuprinse în Masterplanul General definitivat de Ministerul Transporturilor sunt: Autostrada A9 Timișoara — Stamora-MoravițaBelgrad (via Novi Sad), completarea și finalizarea variantei de ocolire Timișoara și Drumul Expres Aeroportul Internațional Traian VuiaAutostrada A1.[19]

Infrastructura aeriană modificare

Există patru aeroporturi în regiune: Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara, Aeroportul Internațional Arad, Aeroportul Caransebeș și Aeroportul Utilitar Timișoara.

Centru Logistic Intermodal modificare

În August 2022 au început demersurile pentru construirea Centrului Logistic Intermodal Timișoara. Proiectul are suprafață de 65 de hectare, va necesita investiții de peste 300 de milioane de euro și va oferi facilități de depozitare și transport multimodal pentru mărfurile intercontinentale.[20]

Note modificare

  1. ^ „Timisoara Startups” (în engleză). timisoarastartups.ro. Accesat în . [nefuncționalăarhivă]
  2. ^ „Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România” (în Romanian). TVR.RO. Accesat în . 
  3. ^ „Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets” (în engleză). Fitch Ratings. Accesat în . 
  4. ^ „Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță”. Economedia.ro. . Accesat în . 
  5. ^ „Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  6. ^ Nicoleta (). „Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE”. Jurnalul de Afaceri. Accesat în . 
  7. ^ Intelligence, Financial (). „Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma”. Financial Intelligence. Accesat în . 
  8. ^ „Timişoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultate 2011 – Recensamantul Populatiei si Locuintelor”. Accesat în . 
  11. ^ „Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta”. Economedia.ro. . Accesat în . 
  12. ^ „Timișoara – Capitala Tineretului din România | Fundația Națională pentru Tineret”. Accesat în . 
  13. ^ en „The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel's Final Report” (PDF). Comisia Europeană. București. octombrie 2016. 
  14. ^ http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html. „Strategia Timisoara Vision 2030”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Arhiva (). „Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România” (în Romanian). Evenimentul Zilei. Accesat în . 
  16. ^ Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere”. 
  17. ^ Transportul feroviar în regiunea V
  18. ^ „A fost semnat contractul pentru modernizarea a 162 km ai liniei de cale ferată Caransebeş-Timişoara-Arad. 8,77 miliarde lei din PNRR”. Economica.net. . Accesat în . 
  19. ^ „Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 printr-un nou drum județean”. 
  20. ^ „Proiect gigantic, de 300 de milioane de euro, pentru Aeroportul Timişoara. Grindeanu s-a întâlnit cu arabii”. adevarul.ro. . Accesat în . 

Vezi și modificare

Legături externe modificare