Scaunul Secuiesc al Arieșului

Scaunul Arieșului (în latină Sedes Aurata, în maghiară Aranyosszék) a fost unul din cele 7 scaune secuiești din evul mediu până în anul 1876. Odată cu reorganizarea administrativă din 1876 și desființarea scaunelor secuiești și săsești, teritoriul Scaunului Arieșului a fost trecut în componența comitatului Turda-Arieș. În prezent localitățile componente ale Scaunului Arieșului fac parte din județele Alba și Cluj.

Casă tradițională din Rimetea / Torockó, în Scaunul Secuiesc al Arieșului.
Scaunul Secuiesc al Arieșului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Istoric modificare

În anul 1250 au fost colonizate multe familii de secui în peste 20 de localități situate la vest de Turda, spre Munții Apuseni, acordându-li-se o serie de avantaje economice si administrative, inclusiv (în jurul anului 1270) crearea unei unități teritorial-administrative separate, numită Aranyosszék (Scaunul Arieșului).

În 1289, regele Laszlo al IV-lea donează secuilor, care s-au remarcat în luptele împotriva cumanilor și tătarilor, domeniul Aranyos (Arieș), care aparținuse de cetatea Turda și care fusese pustiit și astfel a pus bazele Scaunului Arieșului.

La sfârșitul secolului al XIII-lea, în 23 de localități din această zonă se vor stabili secui din Scaunul Kezdi. Se cunoaște faptul că în Evul Mediu, în perioada când a aparținut de regatul medieval maghiar, Transilvania a fost compusă din trei părți independente: Pământul Săsesc, Pământul Secuiesc și Teritoriul celor șapte comitate. Sașii au primit partea de sud a regiunii, unde au format așa numita „Universitas Saxorum” (Universitatea Săsească) care le-a fost oferită prin edictul regal Andreanum. Secuii au avut majoritar ținuturi autonome în părțile estice (excepție: „Scaunul Secuiesc al Arieșului”). Restul Ardealului a fost administrat de nobilimea din comitate.

Centrul admistrativ al „Scaunului Secuiesc al Arieșului” a fost localitatea Vințu de Sus. „Scaunul” a fost desființat în anul 1876, cu prilejul reorganizării administrative a Austro-Ungariei. Localitățile respective se găsesc în prezent în județele Alba și Cluj.

Localitățile componente modificare

Numele istoric: Aranyosszék (Scaunul Arieșului)
Centrul administrativ al scaunului: Felvinc (Vințu de Sus)
Numele maghiar
(secolul XIX)
Vechiul nume românesc Județul actual Observații (numele oficial actual)
Alsószentmihály Sânmihaiu de Jos Cluj Incorporat în 1966 la satul Mihai Viteazu
Aranyosmohács Măhaci Alba Redenumit Măhăceni
Aranyos-Polyán (Székely-Polyán) Poiana de Arieș Cluj Incorporat orașului Turda
Aranyosrákos Vălenii de Arieș Cluj Incorporat în 1966 satului Moldovenești
Bágyon Bădeni Cluj
Csákó Cicău Alba
Csegez Pietroasa Cluj
Dombró Dumbrava Alba
Felsőszentmihály Sânmihaiu de Sus Cluj Redenumit Mihai Viteazu
Felvinc Vințu de Sus Alba Redenumit Unirea
Harasztos Hărăstaș Cluj Redenumit Călărași
Inakfalva Inoc Alba
Kercsed Cârcedea Cluj Redenumit Stejeriș
Kövend Chiend Cluj Redenumit Plăiești
Marosörményes Ormeniș Alba
Marosveresmart Veresmart Alba Incorporat satului Unirea
Mészkő Mischiu Cluj Redenumit în Cheia
Sinfalva Șonfalău Cluj Redenumit în perioada interbelică Cornești
Székelyföldvár Feldioara Secuiască Alba Redenumit în perioada interbelică Războieni-Cetate
Székelyhidas Hidiș Cluj Redenumit în perioada interbelică Podeni
Székelykocsárd Cucerdea Secuiască Alba Redenumit în perioada interbelică Lunca Mureșului
Torockó Trascău Alba Redenumit în perioada interbelică Rimetea
Torockószentgyörgy Sângeorgiu Alba Redenumit în perioada interbelică Colțești
Várfalva Varfalău Cluj Redenumit în perioada interbelică Moldovenești

Vezi și modificare

Bibliografie modificare

  • Academia Maghiara de Științe - Dicționar cultural maghiar-român, Sfântu Gheorghe, 2013