Scaunul Secuiesc al Arieșului

Scaunul Arieșului (în latină Sedes Aurata, în maghiară Aranyosszék) a fost unul din cele 7 scaune secuiești din evul mediu până în anul 1876. Odată cu reorganizarea administrativă din 1876 și desființarea scaunelor secuiești și săsești, teritoriul Scaunului Arieșului a fost trecut în componența comitatului Turda-Arieș. În prezent localitățile componente ale Scaunului Arieșului fac parte din județele Alba și Cluj.

Istoric

În anul 1250 au fost colonizate multe familii de secui în peste 20 de localități situate la vest de Turda, spre Munții Apuseni, acordându-li-se o serie de avantaje economice si administrative, inclusiv (în jurul anului 1270) crearea unei unități teritorial-administrative separate, numită Aranyosszék (Scaunul Arieșului).

În 1289, regele Laszlo al IV-lea donează secuilor, care s-au remarcat în luptele împotriva cumanilor și tătarilor, domeniul Aranyos (Arieș), care aparținuse de cetatea Turda și care fusese pustiit și astfel a pus bazele Scaunului Arieșului.

La sfârșitul secolului al XIII-lea, în 23 de localități din această zonă se vor stabili secui din Scaunul Kezdi. Se cunoaște faptul că în Evul Mediu, în perioada când a aparținut de regatul medieval maghiar, Transilvania a fost compusă din trei părți independente: Pământul Săsesc, Pământul Secuiesc și Teritoriul celor șapte comitate. Sașii au primit partea de sud a regiunii, unde au format așa numita „Universitas Saxorum” (Universitatea Săsească) care le-a fost oferită prin edictul regal Andreanum. Secuii au avut majoritar ținuturi autonome în părțile estice (excepție: „Scaunul Secuiesc al Arieșului”). Restul Ardealului a fost administrat de nobilimea din comitate.

Centrul admistrativ al „Scaunului Secuiesc al Arieșului” a fost localitatea Vințu de Sus. „Scaunul” a fost desființat în anul 1876, cu prilejul reorganizării administrative a Austro-Ungariei. Localitățile respective se găsesc în prezent în județele Alba și Cluj.

Localitățile componente

Numele istoric: Aranyosszék (Scaunul Arieșului) Centrul administrativ al scaunului: Felvinc (Vințu de Sus)
Numele maghiar (secolul XIX)	Vechiul nume românesc	Județul actual	Observații (numele oficial actual)
Alsószentmihály	Sânmihaiu de Jos	Cluj	Incorporat în 1966 la satul Mihai Viteazu
Aranyosmohács	Măhaci	Alba	Redenumit Măhăceni
Aranyos-Polyán (Székely-Polyán)	Poiana de Arieș	Cluj	Incorporat orașului Turda
Aranyosrákos	Vălenii de Arieș	Cluj	Incorporat în 1966 satului Moldovenești
Bágyon	Bădeni	Cluj
Csákó	Cicău	Alba
Csegez	Pietroasa	Cluj
Dombró	Dumbrava	Alba
Felsőszentmihály	Sânmihaiu de Sus	Cluj	Redenumit Mihai Viteazu
Felvinc	Vințu de Sus	Alba	Redenumit Unirea
Harasztos	Hărăstaș	Cluj	Redenumit Călărași
Inakfalva	Inoc	Alba
Kercsed	Cârcedea	Cluj	Redenumit Stejeriș
Kövend	Chiend	Cluj	Redenumit Plăiești
Marosörményes	Ormeniș	Alba
Marosveresmart	Veresmart	Alba	Incorporat satului Unirea
Mészkő	Mischiu	Cluj	Redenumit în Cheia
Sinfalva	Șonfalău	Cluj	Redenumit în perioada interbelică Cornești
Székelyföldvár	Feldioara Secuiască	Alba	Redenumit în perioada interbelică Războieni-Cetate
Székelyhidas	Hidiș	Cluj	Redenumit în perioada interbelică Podeni
Székelykocsárd	Cucerdea Secuiască	Alba	Redenumit în perioada interbelică Lunca Mureșului
Torockó	Trascău	Alba	Redenumit în perioada interbelică Rimetea
Torockószentgyörgy	Sângeorgiu	Alba	Redenumit în perioada interbelică Colțești
Várfalva	Varfalău	Cluj	Redenumit în perioada interbelică Moldovenești

Vezi și

Bibliografie

Academia Maghiara de Științe - Dicționar cultural maghiar-român, Sfântu Gheorghe, 2013