Sezonul de Formula 1 din 1980

Sezonul de Formula 1 din 1980
Durată
13 ianuarie - 5 octombrie
Nr. curse
14
Nr. piloți
41
Nr. echipe
17
Campionul la Piloți
Australia Alan Jones (Primul titlu)
Campionul la Constructori
Regatul Unit Williams-Ford (Primul titlu)

Sezonul de Formula 1 din 1980 a fost cel de-al 34-lea sezon al curselor auto de Formula 1 FIA. A inclus cea de-a 31-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 23-a ediție a Cupei Internaționale pentru Constructorii de F1.[1] Sezonul a fost disputat pe parcursul a paisprezece curse, începând în Argentina pe 13 ianuarie și terminându-se în Statele Unite pe 5 octombrie.[2] Sezonul a inclus și o cursă non-campionat, Marele Premiu al Spaniei.[3]

Alan Jones, la volanul unui Williams-Ford, a devenit primul australian care a câștigat Campionatul Mondial de la Jack Brabham (1966) încoace. Sezonul a cunoscut o schimbare majoră de gardă în Formula 1 cu primele titluri la piloți și constructori ale echipei Williams, apariția lui Nelson Piquet ca pretendent la campionat și debutul viitorilor campioni mondiali, Alain Prost și Nigel Mansell, în timp ce campionii en-titre, Jody Scheckter și Ferrari au suferit un sezon teribil, ce a dus la retragerea lui Scheckter din sport la sfârșitul anului. În plus, francezul Patrick Depailler și-a pierdut viața în timp ce efectua teste la Hockenheim.

Piloții și echipele înscrise în campionat

modificare

Următorii piloți și constructori au participat în Campionatul Mondial al Piloților din 1980 și în Cupa Internațională a Constructorilor de F1 din 1980.

Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Pneu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
    Scuderia Ferrari SpA SEFAC Ferrari Ferrari 015 3,0 F12 312T5 M 1   Jody Scheckter Toate
2   Gilles Villeneuve Toate
    Candy Team Tyrrell Tyrrell Ford Cosworth DFV 3,0 V8 009
010
G 3   Jean-Pierre Jarier Toate
4   Derek Daly Toate
43   Mike Thackwell 13–14
    Parmalat Racing Team Brabham Ford Cosworth DFV 3,0 V8 BT49 G 5   Nelson Piquet Toate
6   Ricardo Zunino 1–7
  Héctor Rebaque 8–14
    Marlboro Team McLaren McLaren Ford Cosworth DFV 3,0 V8 M29B
M29C
M30
G 7   John Watson Toate
8   Alain Prost 1–3, 5–14
  Stephen South 4
  Team ATS ATS Ford Cosworth DFV 3,0 V8 D3
D4
G 9   Marc Surer 1–3, 7–14
  Jan Lammers 4–6
10 1–3
  Harald Ertl 9
    Team Essex Lotus Lotus Ford Cosworth DFV 3,0 V8 81
81B
G 11   Mario Andretti Toate
12   Elio de Angelis Toate
43   Nigel Mansell 10–12
    Unipart Racing Team Ensign Ford Cosworth DFV 3,0 V8 N180 G 14   Clay Regazzoni 1–4
  Tiff Needell 5–6
  Jan Lammers 7–14
41   Geoff Lees 11–12
    Equipe Renault Elf Renault Renault-Gordini EF1 1,5 V6t RE20 M 15   Jean-Pierre Jabouille 1–13
16   René Arnoux Toate
    Theodore Shadow
  Shadow Cars
Shadow Ford Cosworth DFV 3,0 V8 DN11
DN12
G 17   Stefan Johansson 1–2
  Geoff Lees 3–7
18   David Kennedy 1–7
    Skol Fittipaldi Team Fittipaldi Ford Cosworth DFV 3,0 V8 F7
F8
G 20   Emerson Fittipaldi Toate
21   Keke Rosberg Toate
    Marlboro Team Alfa Romeo Alfa Romeo Alfa Romeo 1260 3,0 V12 179 G 22   Patrick Depailler 1–8
  Vittorio Brambilla 11–12
  Andrea de Cesaris 13–14
23   Bruno Giacomelli Toate
    Equipe Ligier Gitanes Ligier Ford Cosworth DFV 3,0 V8 JS11/15 G 25   Didier Pironi Toate
26   Jacques Laffite Toate
    Albilad Williams Racing Team Williams Ford Cosworth DFV 3,0 V8 FW07
FW07B
G 27   Alan Jones Toate
28   Carlos Reutemann Toate
    Warsteiner Arrows Racing Team Arrows Ford Cosworth DFV 3,0 V8 A3 G 29   Riccardo Patrese Toate
30   Jochen Mass 1–10, 13–14
  Mike Thackwell 11
  Manfred Winkelhock 12
  Osella Squadra Corse Osella Ford Cosworth DFV 3,0 V8 FA1
FA1B
G 31   Eddie Cheever Toate

Echipele private care nu și-au construit propriul șasiu și au folosit șasiurile constructorilor existenți sunt arătate mai jos.

Concurent Constructor afiliat Motor Șasiu Pneu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
  Brands Hatch Racing Williams Ford Cosworth DFV 3,0 V8 FW07 G 43   Desiré Wilson 8
  RAM – Penthouse Rizla Racing
  RAM – Rainbow Jeans Racing
  RAM – Williams Grand Prix Engineering
Williams Ford Cosworth DFV 3,0 V8 FW07 G 50   Rupert Keegan 8–14
51   Kevin Cogan 13
  Geoff Lees 14

Calendar

modificare

Următoarele paisprezece Mari Premii au avut loc în 1980.

1.   2.   3.   4.  
Marele Premiu al Argentinei
11-13 ianuarie
Marele Premiu al Braziliei
25-27 ianuarie
Marele Premiu al Africii de Sud
28 feb-1 mar
Marele Premiu de Vest al Statelor Unite
28-30 martie
 
Buenos Aires (P)
 
Interlagos (P)
 
Kyalami (P)
 
Long Beach (S)
5.   6.   7.   8.  
Marele Premiu al Belgiei
2-4 mai
Marele Premiu al Principatului Monaco
15, 17-18 mai
Marele Premiu al Franței
27-29 iunie
Marele Premiu al Marii Britanii
11-13 iulie
 
Zolder (P)
 
Monaco (S)
 
Paul Ricard (P)
 
Brands Hatch (P)
9.   10.   11.   12.  
Marele Premiu al Germaniei
8-10 august
Marele Premiu al Austriei
15-17 august
Marele Premiu al Țărilor de Jos
29-31 august
Marele Premiu al Italiei
12-14 septembrie
 
Hockenheimring (P)
 
Österreichring (P)
 
Zandvoort (P)
 
Imola (P)
13.   14.  
Marele Premiu al Canadei
26-28 septembrie
Marele Premiu al Statelor Unite
3-5 octombrie
 
Île Notre-Dame (S)
 
Watkins Glen (P)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Rezultate și clasamente

modificare

Marile Premii

modificare
Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport Lider
Pilot Dif.
1   MP al Argentinei   Alan Jones   Alan Jones   Alan Jones   Williams-Ford Raport   JON   3
2   MP al Braziliei   Jean-Pierre Jabouille   René Arnoux   René Arnoux   Renault Raport   4
3   MP al Africii de Sud   Jean-Pierre Jabouille   René Arnoux   René Arnoux   Renault Raport   ARN   3
4   MP de Vest al Statelor Unite   Nelson Piquet   Nelson Piquet   Nelson Piquet   Brabham-Ford Raport   0
5   MP al Belgiei   Alan Jones   Jacques Laffite   Didier Pironi   Ligier-Ford Raport   2
6   MP al Principatului Monaco   Didier Pironi   Carlos Reutemann   Carlos Reutemann   Williams-Ford Raport   PIQ   1
7   MP al Franței   Jacques Laffite   Alan Jones   Alan Jones   Williams-Ford Raport   JON   3
8   MP al Marii Britanii   Didier Pironi   Didier Pironi   Alan Jones   Williams-Ford Raport   6
9   MP al Germaniei   Alan Jones   Alan Jones   Jacques Laffite   Ligier-Ford Raport   7
10   MP al Austriei   René Arnoux   René Arnoux   Jean-Pierre Jabouille   Renault Raport   11
11   MP al Țărilor de Jos   René Arnoux   René Arnoux   Nelson Piquet   Brabham-Ford Raport   2
12   MP al Italiei   René Arnoux   Alan Jones   Nelson Piquet   Brabham-Ford Raport   PIQ   1
13   MP al Canadei   Nelson Piquet   Didier Pironi   Alan Jones   Williams-Ford Raport   JON   8
14   MP al Statelor Unite   Bruno Giacomelli   Alan Jones   Alan Jones   Williams-Ford Raport   13

Sistemul de punctaj

modificare

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:[4]

Loc 1 2 3 4 5 6
Puncte 9 6 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.[1] Jumătate de puncte au fost acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, s-a folosit un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.[2] Pentru campionatul la piloți, doar cele unsprezece cele mai bune rezultate au contribuit la Campionatul Mondial.

Note
  • ^1 - În cazul în care nu s-au încheiat două tururi complete, nu s-a acordat niciun punct și cursa a fost abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți au realizat același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, s-a folosit următorul cel mai bun rezultat.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților

modificare
Poz. Pilot ARG
 
BRA
 
ZAF
 
USW
 
BEL
 
MCO
 
FRA
 
GBR
 
DEU
 
AUT
 
NLD
 
ITA
 
CAN
 
USA
 
Puncte[a]
1   Alan Jones 1P
R
3 Ab Ab 2P Ab 1R 1 (3)P
R
2 11 2R 1[b] 1R 67 (71)
2   Nelson Piquet 2 Ab 4 1P
R
Ab 3 4 2 4 5 1 1 AbP Ab 54
3   Carlos Reutemann Ab Ab 5 Ab 3 1R 6 3 2 3 (4) (3) 2 2 42 (49)
4   Jacques Laffite Ab Ab 2 Ab 11R 2 3P Ab 1 4 3 9 8 5 34
5   Didier Pironi Ab 4 3 6 1 AbP 2 AbP
R
Ab Ab Ab 6 3R 3 32
6   René Arnoux Ab 1R 1R 9 4 Ab 5 NC Ab 9P
R
2P
R
10P Ab 7 29
7   Elio de Angelis Ab 2 Ab Ab 10 9 Ab Ab 16 6 Ab 4 10 4 13
8   Jean-Pierre Jabouille Ab AbP AbP 10 Ab Ab Ab Ab Ab 1 Ab Ab Ab 9
9   Riccardo Patrese Ab 6 Ab 2 Ab 8 9 9 9 14 Ab Ab Ab Ab 7
10   Keke Rosberg 3 9 Ab Ab 7 NSC Ab NSC Ab 16 NSC 5 9 10 6
11   John Watson Ab 11 11 4 NC NSC 7 8 Ab Ab Ab Ab 4 NC 6
12   Derek Daly 4 14 Ab 8 9 Ab 11 4 10 Ab Ab Ab Ab Ab 6
13   Jean-Pierre Jarier Ab 12 7 Ab 5 Ab Ab 5 15 Ab 5 13 7 NC 6
14   Gilles Villeneuve Ab 16 Ab Ab 6 5 8 Ab 6 8 7 Ab 5 Ab 6
15   Emerson Fittipaldi NC 15 8 3 Ab 6 Ab 12 Ab 11 Ab Ab Ab Ab 5
16   Alain Prost 6 5 NS Ab Ab Ab 6 11 7 6 7 Ab NS 5
17   Jochen Mass Ab 10 6 7 Ab 4 10 13 8 NSC 11 Ab 4
18   Bruno Giacomelli 5 13 Ab Ab Ab Ab Ab Ab 5 Ab Ab Ab Ab AbP 4
19   Jody Scheckter Ab Ab Ab 5 8 Ab 12 10 13 13 9 8 NSC 11 2
20   Mario Andretti Ab Ab 12 Ab Ab 7 Ab Ab 7 Ab 8 Ab Ab 6 1
21   Héctor Rebaque 7 Ab 10 Ab Ab 6 Ab 1
  Marc Surer Ab 7 NS Ab Ab 12 12 10 Ab NSC 8 0
  Ricardo Zunino 7 8 10 Ab Ab NSC Ab 0
  Rupert Keegan 11 NSC 15 NSC 11 NSC 9 0
  Clay Regazzoni NC Ab 9 Ab 0
  Jan Lammers NSC NSC NSC Ab 12 NC NSC NSC 14 NSC NSC NSC 12 Ab 0
  Eddie Cheever NSC NSC Ab Ab NSC NSC Ab Ab Ab Ab Ab 12 Ab Ab 0
  Geoff Lees 13 NSC NSC NSC NSC Ab NSC NSC 0
  Patrick Depailler Ab Ab NC Ab Ab Ab Ab Ab 0
  Nigel Mansell Ab Ab NSC 0
  Vittorio Brambilla Ab Ab 0
  Andrea de Cesaris Ab Ab 0
  Mike Thackwell NSC Ab NSC 0
  Tiff Needell Ab NSC 0
  David Kennedy NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC 0
  Stefan Johansson NSC NSC 0
  Stephen South NSC 0
  Desiré Wilson NSC 0
  Harald Ertl NSC 0
  Manfred Winkelhock NSC 0
  Kevin Cogan NSC 0
Poz. Pilot ARG
 
BRA
 
ZAF
 
USW
 
BEL
 
MCO
 
FRA
 
GBR
 
DEU
 
AUT
 
NLD
 
ITA
 
CAN
 
USA
 
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu A abandonat cursa (Ab)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
(6) Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM

Clasament Cupa Internațională pentru Constructorii de F1

modificare
Poz. Constructor ARG
 
BRA
 
ZAF
 
USW
 
BEL
 
MCO
 
FRA
 
GBR
 
DEU
 
AUT
 
NLD
 
ITA
 
CAN
 
USA
 
Puncte
1   Williams-Ford 1P
R
3 5 Ab 2P 1R 1R 1 2 2 4 2R[c] 1 1R 120
Ab Ab Ab Ab 3 Ab 6 3 3P
R
3 11 3 2 2
11 NSC 15 NSC 11 NSC 9
NSC NSC NSC
2   Ligier-Ford Ab 4 2 6 1 2 2 AbP
R
1 4 3 6 3R 3 66
Ab Ab 3 Ab 11R AbP 3P Ab Ab Ab Ab 9 8 5
3   Brabham-Ford 2 8 4 1P
R
Ab 3 4 2 4 5 1 1 6 Ab 55
7 Ab 10 Ab Ab NSC Ab 7 Ab 10 Ab Ab AbP Ab
4   Renault Ab 1R 1R 9 4 Ab 5 NC Ab 1 2P
R
10P Ab 7 38
Ab AbP AbP 10 Ab Ab Ab Ab Ab 9P
R
Ab Ab Ab
5   Lotus-Ford Ab 2 12 Ab 10 7 Ab Ab 7 6 8 4 10 4 14
Ab Ab Ab Ab Ab 9 Ab Ab 16 Ab Ab Ab Ab 6
Ab Ab NSC
6   Tyrrell-Ford 4 12 7 8 5 Ab 11 4 10 Ab 5 13 7 NC 12
Ab 14 Ab Ab 9 Ab Ab 5 15 Ab Ab Ab Ab Ab
Ab NSC
7   Arrows-Ford Ab 6 6 2 Ab 4 9 9 9 14 Ab Ab 11 Ab 11
Ab 10 Ab 7 Ab 8 10 13 8 NSC NSC NSC Ab Ab
8   Fittipaldi-Ford 3 9 8 3 7 6 Ab 12 Ab 11 Ab 5 9 10 11
NC 15 Ab Ab Ab NSC Ab NSC Ab 16 NSC Ab Ab Ab
9   McLaren-Ford 6 5 11 4 NC Ab 7 6 11 7 6 7 4 NC 11
Ab 11 NS NSC Ab NSC Ab 8 Ab Ab Ab Ab Ab NS
10   Ferrari Ab 16 Ab 5 6 5 8 10 6 8 7 8 5 11 8
Ab Ab Ab Ab 8 Ab 12 Ab 13 13 9 Ab NSC Ab
11   Alfa Romeo 5 13 NC Ab Ab Ab Ab Ab 5 Ab Ab Ab Ab AbP 4
Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab
  ATS-Ford Ab 7 NS Ab 12 NC Ab Ab 12 12 10 Ab NSC 8 0
NSC NSC NSC NSC
  Ensign-Ford NC Ab 9 Ab Ab NSC NSC NSC 14 NSC Ab NSC 12 Ab 0
NSC NSC
  Osella-Ford NSC NSC Ab Ab NSC NSC Ab Ab Ab Ab Ab 12 Ab Ab 0
  Shadow-Ford NSC NSC 13 NSC NSC NSC NSC 0
NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC
Poz. Constructor ARG
 
BRA
 
ZAF
 
USW
 
BEL
 
MCO
 
FRA
 
GBR
 
DEU
 
AUT
 
NLD
 
ITA
 
CAN
 
USA
 
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu A abandonat cursa (Ab)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
(6) Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM

Notă:

  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Cursa non-campionat

modificare

Sezonul din 1980 a inclus și o singură cursă non-campionat.[3]

Numele cursei Circuit Data Pilotul câștigător Constructor
  Marele Premiu al Spaniei din 1980 Jarama 1 iunie   Alan Jones   Williams-Ford
  1. ^ Doar cele mai bune 5 rezultate din primele 7 curse și cele mai bune 5 rezultate din ultimele 7 curse au fost luate în considerare pentru Campionatul Piloților. Dacă sunt diferite de punctele pentru campionat, punctele totale înregistrate sunt afișate în paranteze.
  2. ^ Alan Jones și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Canadei.
  3. ^ Williams-Ford și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Italiei.

Referințe

modificare
  1. ^ 1980 FIA Yearbook, pagina 11
  2. ^ Motor Sport, ianuarie 1981, pagina 44
  3. ^ a b Motor Sport, ianuarie 1981, pagina 45
  4. ^ Peter Higham, The Guinness Guide to International Motor Racing, 1995, page 6