Sigismund Borlea
Date personale
Născut1827
Șiria
 Imperiul Austriac, (astăzi România)
Decedat1883 (56 de ani)
Baia de Criș
 Austro-Ungaria, (astăzi România)
PărințiMihai și Maria, n. Vancu
Căsătorit cuElena[2][3]
CopiiTereza[2][3]
Cetățenie Imperiul Austriac,
 Austro-Ungaria
Religieortodoxă[1]
Ocupațiejurist
Limbi vorbitelimba română
limba maghiară Modificați la Wikidata
Deputat în Dieta de la Budapesta
În funcție
1865 – 1878
CircumscripțiaHălmagiu

Partid politicPNR
Alma materAcademia Chezaro-Crăiască de la Bratislava
Universitatea din Budapesta
Cunoscut pentruPrim-notar al Comitatului Zarand

Sigismund Borlea (maghiară Borlea Zsigmond) (n. 1827, Șiria – d. 1883, Baia de Criș) a fost prim-notar al Comitatului Zarand pe toată durata de existență a comitatului (18611876) și deputat în Dieta de la Budapesta în perioada 18651878.

Biografie modificare

S-a născut ca fiu al preotului Mihai Borlea (18011865) și al Mariei Vancu (18021845). A fost unchi de gradul V pentru Ioan Slavici și de gradul VI pentru Ioan Rusu Șirianu, ascendentul comun fiind bunicul patern al lui Sigismund, Mihai senior.[2] A studiat teologia la Institutul Preparandial Pedagogic din Arad și filozofia la Pozsony,[4][5] iar după alte surse dreptul la Universitatea din Budapesta.[2]

 
Pe scaune: Iosif Hodoş, vicecomite, deputat de Brad; Ioan Pipoş, comite suprem, Sigismund Borlea, protonotar, deputat de Hălmagiu.
În picioare: Ioan Moţiu, jude de tribunal; George Secula, vicenotar, fisc comitatens; Ioan Frâncu, fisc comitatens; Haralambie Munteanu, notar la comitat; Ioan Coşeriu, asesor.
Lipseşte: Amoş Frâncu (senior), vicecomite.

În timpul Revoluției de la 1848 aderă la ideile revoluționare a lui Kossuth[2][4][5] și activează în Dieta de la Debrețin. A fost protonotar la Șiria și Baia de Criș unde, alături de Ioan Pipoș și Amoș Frâncu (senior) a făcut parte din administrația românească a Comitatului Zarand ca protonotar (prim-notar) pe toată durata de existență a comitatului (18611876). După desființarea comitatului a rămas notar la Baia de Criș până la moarte. A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din Țebea.[2][3][4][5]

Deputat în Dieta de la Budapesta modificare

 
În Dieta de la Budapesta

A reprezentat Hălmagiul în Dieta de la Budapesta, în patru legislaturi succesive: 18651868, 18691872, 18721875 și 18751878.[2][4][5][6][7]

Ca deputat, împreună cu Iosif Hodoș a susținut interesele Zarandului, ale școlilor românești și ale românilor în general. Abnegația sa a generat expresia „Zarandul — țara lui Borlea”.[6][7] A combătut legea pentru exercitarea puterii judecătorești, care îngrădea dreptul comitatului de numire a funcționarilor români în justiție.[4][5] A cerut subvenții pentru înființarea gimnaziilor românești de la Șomcuta Mare, Brașov și Brad și pentru înființarea Teatrului Român (nu s-au acordat). A susținut dreptul naționalităților de a se exprima în limba națională și dreptul de a participa la viața administrativă prin reprezentare proporțională.[4][5][6]

A cerut nu numai menținerea Comitatului Zarand, ci și — deoarece era foarte mic — extinderea lui cu unele comune de pe malul drept al Mureșului din Comitatul Inidoarei (Hunedoarei), și din zona Câmpenilor. Nu numai că nu s-a aprobat, ba din contra, în 1876 comitatul a fost desființat — motivul fiind „cuibul lui Hodoșiu și Borlea să fie șters de pe fața pamântului”[8] — și divizat în două părți, care au fost alipite comitatelor Arad și Hunedoara.[4][5][6]

La 4 decembrie 1876 Borlea a adus la cunoștința Camerei deputaților din Parlament că în mai multe localități din Transilvania și Banat s-au înființat școli comunale din fondurile fostelor regimente grănicerești, dar guvernul își aroga dreptul de a numi învățătorii, cu scopul de a le maghiariza. Deoarece românii au încercat să le pună sub protecția bisericii, dându-le un caracter confesional, autoritățile locale n-au mai permis deschiderea lor.[9]

Note modificare

  1. ^ Seminarul Teologic Ortodox Arad: Istoric, seminararad.org, accesat 2016-04-03
  2. ^ a b c d e f g Marcel Priescu, Șirianul Sigismund Borlea, notarul șef și reprezentantul Comitatului Zărandului în Parlamentul de la Budapesta Arhivat în , la Wayback Machine., Actualitatea Șiriană, 18 februarie 2011, accesat 2016-04-03
  3. ^ a b c Nicolae Cristea, Țebea și Baia de Criș. Locuri, fapte, monumente, Deva: Ed. Emia, 2010, ISBN 978-973-753-187-2 pp. 71–73
  4. ^ a b c d e f g Maria Razba, Personalități hunedorene: (sec XV–XX) Dicționar, ed. a 2-a, Deva: Ed. Emia 2004 ISBN 973-8163-96-X, p. 68
  5. ^ a b c d e f g Ioan Sebastian Bara ș.a., Județul Hunedoara: Monografie, vol. 5 (Personalități hunedorene), Deva: Ed. Emia, 2015, ISBN 978-973-753-313-5, p. 82
  6. ^ a b c d Traian Mager, În cătușele dualismului austro-ungar, – de la 1867 Arhivat în , la Wayback Machine., fragment din Ținutul Hălmagiului, monografie în 4 volume, Arad: Tipografia Diecezană, 1937, accesat 2016-04-03
  7. ^ a b Liviu-Dan Mut, Presărați pe-a lor morminte a recunoștinței flori, Zarandul, nr. 184, an XVI, septembrie 2008, p. 2, taraiancului.ro, accesat 2016-01-17, reproduce articolul din ziar
  8. ^ Din discursul în Parlamentul din Budapesta al deputatului Constantin Gurbanu, protopop în Buteni, care cita aceste cuvinte apărute într-un articol din ziarul Ellenőr (ziar, 1869–1882) (hu), discurs citat de Mager în referința de mai sus
  9. ^ Ioan Sebastian Bara ș.a., Județul Hunedoara: Monografie, vol. 2 (Economie și societate), Deva: Ed. Emia, 2012, ISBN 978-973-753-239-9, p. 312

Lectură suplimentară modificare

  • C. Diaconovici, Enciclopedia română, vol. 1, Sibiu: Ed. Krafft, p. 103
  • Romulus Neag, Personalități brădene în lumina istoriei, Brad, 1995, p. 82
  • Ioan Slavici, Amintiri, București: Editura pentru literatură, 1967, pp. 25–26

Vezi și modificare

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sigismund Borlea