Deschide meniul principal

Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”

Zonă istorică în Timișoara
Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”
Macheta sitului, în Piața Libertății
Macheta sitului, în Piața Libertății
Poziționare
Coordonate45°45′23″N 21°13′45″E45°45′23″N 21°13′45″E
LocalitateTimișoara
Țara România
AdresaMărginit de:
 • Piața Victoriei,
 • Piața Iancu Huniade,
 • Str. Carol Telbisz,
 • Str. Proclamația de la Timișoara,
 • Str. Martin Luther,
 • Piața Ionel I.C. Brătianu,
 • Str. Oituz,
 • Str. Gheorghe Dima,
 • Str. Sfântul Ioan
Edificare
Stil arhitecturalclasicist, baroc, Secession
Data începerii construcțieianii 1720
Restaurarepermanent
Stare de conservarevariabilă
Înălțime1–2 etaje
Clasificare
LMITM-II-s-A-06095

Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara” este un monument istoric format dintr-o parte a cartierului Cetate și dezvoltat în zona intra muros a Cetății Timișoara în secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea. Situl conține multe clădiri istorice și ilustrează concepția urbanistică a epocilor.

IstoricModificare

După cucerirea în 1716 de către habsburgi a Cetății Timișoara s-a trecut la fortificarea ei. Zona intra muros din vechea cetate otomană a fost complet distrusă în timpul asediului. Ea a fost lărgită și a fost reconstruită după normele habsburgice. Zona s-a dezvoltat după o concepție urbanistică unitară, „pe planșetă”.[1]

DescriereModificare

 
Planul sitului cu obiectivele din el conform LMI
 
Planul sitului cu poziția obiectivelor din lista de mai jos

Cartierul Cetate reprezintă cel mai bine Timișoara istorică. Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara” este situat în zona intra muros a cetății habsburgice, situată în mijlocul cartierului.[1]

Un sit este un teren delimitat topografic cuprinzând acele creații umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social (en), științific, tehnic sau al peisajului cultural.[2] Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”este o zona din Timișoara delimitată practic de ceea ce este astăzi cunoscut drept Inelul 1.[3] Ca orice monument istoric, situl este înconjurat de o zonă de protecție stabilită după caz, în zonele urbane fiind de regulă de 100 m față de limita exterioară a sitului.[2]

Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC) consideră că situl are o suprafață de 45 923 m², din care 32 890 m² piețe publice și zone pietonale. Lungimea totală a străzilor pietonale este de 1207 m. În sit există rețele de utilități, din care cea de alimetare cu apă are o lunginme de 2530 m, cea de canalizare una de 1825 m, iar cea de termoficare de 5566 m.[1]

Zona este organizată în jurul a trei piețe cu destinații bine definite: Piața Unirii, Piața Libertății și Piața Sfântul Gheorghe. Trama stradală este regulată, formată din străzi drepte, perpendiculare, rezultând cvartaluri dreptunghiulare. Inițial această zonă a fost separată de restul vecinătăților printr-un sistem defensiv puternic și sofisticat.[1][4]

Situl cuprinde în el 34 de clădiri și două monumente — Monumentul „Sf. Treime” din Piața Unirii și Statuia „Sf. Maria” și „Sf. Ioan Nepomuk” din Piața Libertății — care au în lista monumentelor istorice din județul Timiș din 2015 coduri separate.[5].

ReabilităriModificare

Chestiunea reabilitării obiectivelor din zonele istorice ale Timișoarei s-a pus încă din anii 1980. Sub conducerea arh. Șerban Sturdza în 1988 a fost reamenajată Piața Unirii.[6] Actual activitarea de reabilitare este coordonată de Direcția de Cultură și Patrimoniu a primăriei.[7]

Între 31 ianuarie 2006 – 1 martie 2010 Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (germană Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit – GTZ)[8] a desfășurat proiectul „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara”, proiect finanțat în colaborare de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Cooperare din RFG. Proiectul a cuprins cursuri de reabilitări clădiri istorice pentru meseriași, arhitecți sau ingineri constructori, schimburi de experiență cu orașe partenere și proiectul similar din Sibiu, stabilirea de măsuri pentru reabiltare, sprijinirea primăriei în accesarea de fonduri structurale europene, întocmirea de materiale informative, realizarea unor evenimente care să atragă atenția locuitorilor asupra valorii clădirilor istorice și consilierea proprietarilor de clădiri istorice.[9]

La 21 decembrie 2011, între Municipiul Timișoara în calitate de beneficiar și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, s-a semnat contractul de finanțare nerambursabilă nr. 2748 pentru proiectul „Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara”. Valoarea contractului a fost de peste 65 de milioane de lei, din care 42 de milioane au provenit din fonduri ale Uniunii Europene, puțin peste 9 milioane din fonduri guvernamentale, aproape 2 milioane din fonduri ale primăriei Timișoara, peste 12 milioane fiind TVA. Valoarea totală a contribuțiilor nerambursabile a fost de 53 de milioane de lei. Durata proiectului a fost de 39 de luni, începând din 30 decembrie 2011. Lucrările erau prevăzute să se desfășoare între iunie 2012 și decembrie 2014. Proiectul a prevăzut reabilitarea piețelor Unirii, Libertății, Sfântul Gheorghe și General Traian Doda (fostă Țarcului) și a 10 străzi: Constantin Mușat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Griselini, Radu Negru, Strada fără nume, General Praporgescu, Enrico Carusso, și Eugeniu de Savoya. Au fost prevăzute reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare, a pavimentului și dotarea cu mobilier urban. În urma finalizării proiectului Piața Unirii și-a păstrat concepția din 1988, Piața Libertății a devenit în loc de parc o piață de evenimente, iar cele 10 străzi reabilitate au devenit pietonale.[10][11][12][13] Tot în cadrul acestui proiect, în 2009 în zona sitului au fost amplasate șapte „obiecte de artă urbană”: lucrarea „Totem”, amplasată în fața Palatului Baroc, „Marea Piramidă”, amplasată pe str. Enrico Carusso, „Coajă de om” și „Axul pământului acordat cu stelele”, amplasate pe str. Eugeniu de Savoya, „Superman”, amplasat pe str. Florimund Mercy în capătul dinspre Piața Unirii, „Eva”, amplasată pe str. Vasile Alecsandri și „Phone Boy”, amplasat în Piața Libertății.[14]

Proiectul nu a inclus reabilitarea clădirilor istorice, deoarece această sarcină revine proprietarilor lor. Totuși, în această perioadă au fost reabilitate numeroase clădiri, cum ar fi Casa Brück, fostul han „La Trompetist”, clădirea Bibliotecii Academiei[7] și multe altele.

ClădiriModificare

Clădiri din perimetrul sitului
Poz.[15]
Cvartal[15]
Descriere[15] Adresă,[15]
Coordonate
Data construirii/[15]
Arhitect[15]
Imagine Note
2
1
Palatul Ignácz Dorogi. Stil eclectic istoricist neobaroc.[16] Str. General Eremia Grigorescu nr. 6
45°45′31″N 21°13′36″E
1895
3
1
Palatul Sándor Kecskeméti. Stil eclectic istoricist neobaroc. Renovare 2011.[16] Str. General Eremia Grigorescu nr. 4
45°45′31″N 21°13′36″E
1898
4
1
Palatul Marczel Káldori. Stil Secession. Str. Emanoil Ungureanu nr. 15
45°45′31″N 21°13′38″E
1907
5
1
Palatul Szever Pápáfy (hanul „Curtea Rusească”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[17] Str. Emanoil Ungureanu nr. 17,
45°45′32″N 21°13′38″E
1899
6
2
Cazarma U (cazarma Franz Ioseph). Stil clasicist.[18] Str. General Eremia Grigorescu nr. 2
45°45′31″N 21°13′40″E
c. 1850
 
7
3
În secolul al XIX-lea era hanul „La cei Șapte Principi Electori”, ulterior hotelul „Bristol”. Din 1960 este una dintre clădirile liceului „Nikolaus Lenau”. Actual clădirea a fost renovată în stil clasicist.[19] Piața Unirii nr. 7
45°45′31″N 21°13′44″E
1752
c. 1900 (fațada)
 
8
3
Casa cu Lei (Casa Alexander Weiss). Stil Secession eclectic. Decorată cu coloane clasiciste din ordinul ionic, elemente neobaroce și zoomorfe (leii).[20][21] Piața Unirii nr. 6
45°45′31″N 21°13′42″E
1758
c. 1900 (fațada)
 
12–15
4
Casele canonicilor. Stil eclectic istoricist. Inițial au avut o fațadă comună.[22] De la vest la est:
  • Casa Johann Szervinatz[23]
  • Casa Nika (Nikola) Koszta[24]
  • Casa Jakob Sorgenfrei[25]
  • Casa Franz Krautwaschl.[26]
Piața Unirii:nr. 8–11
45°45′31″N 21°13′46″E
sec. al XVIII-lea   LMI
24
5
Localul „La Regele Greciei”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorat cu pilaștri dubli cu capiteluri ionice. Str. George Coșbuc nr. 1
45°45′30″N 21°13′48″E
1758  
25
5
Casa Nanet[te] Stojadinovich. Stil baroc provincial. Str. George Coșbuc nr. 3
45°45′30″N 21°13′49″E
1786 LMI
26
5
Casa Johann Palekutsevny. Fără stil, friză clasicistă. Str. George Coșbuc nr. 5
45°45′30″N 21°13′51″E
1767
35
5
Casa Capitlului de Cenad. Stil Secession. Decorațiuni antropomorfe și zoomorfe.[27] Str. Matei Corvin nr. 2
45°45′31″N 21°13′49″E
1903
Eduard Reiter
39
7
Biserica evanghelică luterană. Stil clasicist. Fațada este decorată cu pilaștri din ordinul doric, iar turnul cu pilaștri din ordinul ionic.[28][29] Piața Ionel I.C. Brătianu nr. 3
45°45′28″N 21°13′54″E
1839
Anton Schmidt
40
7
Casa parohială protestantă. Stil clasicist cu elemente baroce. Arce Rundbogenstil.[29] Piața Ionel I.C. Brătianu nr. 2
45°45′28″N 21°13′54″E
1836  
41
7
Casa cu axă de fier. Stil clasicist cu elemente neoromanice.[29] Piața Ionel I.C. Brătianu nr. 1
45°45′27″N 21°13′54″E
1836
Anton Schmidt
  LMI
42
7
Casa Bersuder. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și baroce. Str. George Coșbuc nr. 2
45°45′29″N 21°13′54″E
1937
43
7
Casă, cu elente clasiciste și arce Rundbogenstil. Str. Paul Chinezu nr. 4
45°45′30″N 21°13′52″E
1836 LMI
44
7
Casa Constantin Nikolits. Stil Secession.[17] Str. Paul Chinezu nr. 2
45°45′29″N 21°13′52″E
1836
c. 1900 (renovare)
2003 (mansardare)
 
45
7
Casă. Stil clasicist. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice. Piața Țepeș Vodă nr. 1
45°45′28″N 21°13′52″E
1836
 
46
9
Casă. Stil clasicist, decorată cu pilaștri dubli cu capiteluri „Turnul Vânturilor”. Str. Paul Chinezu nr. 1
45°45′28″N 21°13′50″E
1859   LMI
47
9
Casa „La Regele Prusiei”. Stil clasicist cu elemente baroce. Arce Rundbogenstil. Str. Palanca nr. 1
45°45′27″N 21°13′50″E
sec. al XIX-lea  
48
8
Domul romano-catolic „Sf. Gheorghe”. Stil baroc austriac.[30][31] Piața Unirii nr. 12
45°45′29″N 21°13′49″E
1736–1774
Joseph Emanuel Fischer von Erlach
LMI
49
9
Banca Economică a Ungariei de Sud (după 1920 Banca Șvăbească).[32][33] Stil Secession, decorată cu pilaștri cu figuri antropomorfe. Piața Unirii nr. 13
45°45′28″N 21°13′48″E
1904
László Székely
 
50
9
Casa Wolfgang Prenner.[33] Stil eclectic istoricist. Piața Unirii nr. 14
45°45′27″N 21°13′48″E
sec. al XIX-lea  
51
10
Palatul Episcopal Ortodox Sârb (Rascian). Stil inițial baroc austriac. Din 1906 stil neosârbesc, cu un fronton monumental de ispirație rusă.[34][35] Reabilitat în 2013. Piața Unirii nr. 4
45°45′28″N 21°13′40″E
1747
1906 (fațada, László Székely)
 
52
10
Casa Comunității Ortodoxe Sârbești. Stil clasicist cu elemente neobaroce. Arce Rundbogenstil.[36][37] Reabilitată în 2007. Piața Unirii nr. 5
45°45′30″N 21°13′40″E
1824  
53
10
Palatul Comunității Ortodoxe Sârbești. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorată cu pilaștri cu capiteluri compozite/corintice. Str. Emanoil Ungureanu nr. 14
45°45′30″N 21°13′39″E
1896
54
10
Catedrala Ortodoxă Sârbă. Stil clasicist cu elemete baroce.[38][39] Str. Emanoil Ungureanu nr. 12
45°45′29″N 21°13′40″E
1748 LMI
57
11
Grădinița germană. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice. Str. Erenia Grigorescu nr. 3
45°45′30″N 21°13′36″E
1894
58
11
Palatul Gizella Schneider. Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice. Str. Erenia Grigorescu nr. 145°45′30″N 21°13′37″E 1897
59
11
Casa Anton Schöffer. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorată cu pilaștri dobli cu capiteluri corintice. Str. Mărășești nr. 14
45°45′30″N 21°13′35″E
1828  
62
11
Palatul László Králik. Stil Secession cu decorațiuni vegetale și geometrice.[40] Str. Gheorghe Lazăr nr. 4
45°45′28″N 21°13′35″E
1913
László Székely
63
11
Liceul „Nikolaus Lenau”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.[41][42] Str. Gheorghe Lazăr nr. 2
45°45′28″N 21°13′37″E
1875–1879
Heinrich Baader (1847–1928),
Johann Reiber
 
64
12
Casa David Rothmänner. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri. Str. Gheorghe Lazăr nr. 8
45°45′28″N 21°13′33″E
1808  
65
12
Palatul Szimon Brück. Stil Secession cu decorații vegetale, zoomorfice și geometrice. Str. Mărășești nr. 7
45°45′29″N 21°13′33″E
1905
László Székely
 
67
13
Spitalul Militar. Stil eclectic clasicist.[43][44] Str. Gheorghe Lazăr nr. 7
45°45′25″N 21°13′31″E
1766
1818 (supraetajare)
  LMI
69
14
Clădirea Comunității Israelite. Stil Seccesion. Decorațiuni geometrice vegetale și antropomorfe. La capete, edicule.[45] Str. Gheorghe Lazăr nr. 5
45°45′27″N 21°13′35″E
1906
Lipót Baumhorn
73
14
Palatul Janko Baruch. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Str. Emanoil Ungureanu nr. 5
45°45′26″N 21°13′37″E
1893
1902 (supraetajare)
75
14
Palatul Guido Luxeder. Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Poarta încadrată de pilaștri din ordinul ionic. Str. Eugeniu de Savoya nr. 20
45°45′25″N 21°13′36″E
1894
76
14
Palatul Jakab Csendes. Stil Secession.[46] Str. Eugeniu de Savoya nr. 22
45°45′25″N 21°13′35″E
1905
Martin Gemeinhardt
77
14
Casa Prințului Eugeniu de Savoya. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Str. Eugeniu de Savoya nr. 24
45°45′25″N 21°13′34″E
1817   LMI
78
15
Palatul Peter Solderer (hanul „La Trei Coroane”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[47][48][49] Str. Vasile Alecsandri nr. 7
45°45′25″N 21°13′42″E
1744
1888 (renovare)
 
80
15
Palatul Miksa (Max) Steiner (Palatul Băncii de Scont). Stil Secession.[50][51] Str. Gheorghe Lazăr nr. 1
45°45′27″N 21°13′40″E
1909
Márcell Komor,
Dezső Jakab
 
81
15
Casa Johann Stojanovich (cafeneaua „Spieluhr”). Stil eclectic istoricist[52] Str. Emanoil Ungureanu nr. 8
45°45′27″N 21°13′38″E
1758   LMI
88
16
Palatul Maleniza (Jossim Maleniza, apoi Peter Malanitza; „La Vulturul Negru”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste (pilaștri dorici la et. II).[53] Str. Vasile Alecsandri nr. 4
45°45′25″N 21°13′42″E
1740  
91
16
Casa „La Elefant”. Redecorată în sec. al XX-lea cu elemente clasiciste și neobaroce. Renovată între 1980–1981. Reabilitată în 2009.[54][55] Piața Unirii nr. 3
45°45′27″N 21°13′42″E
1754
1932 (supraetajare 2 et)
 
92
16
Casa „La Trei Husari”. Stil interbelic cu elemente istoriciste; decorațiuni clasiciste și neobaroce.[56] Piața Unirii nr. 2
45°45′27″N 21°13′43″E
1828
1935 (supraetajare 2 et)
93
16
Casa Salamon Brück („La Crucea de Aur”). Stil Secession. Reabilitată 2012.[7][57][58] Str. Florimund Mercy nr. 9
45°45′27″N 21°13′43″E
1911
László Székely
94
16
Casa Franz (Ferencz) Emmer. Stil Secession, decorații vegetale și antropomorfe.[59][60] Str. Florimund Mercy nr. 7
45°45′26″N 21°13′43″E
1907
László Székely
 
95
16
Palatul Hermann Brach („La Cocoșul Negru”). Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroc și Secession.[61][62] Str. Florimund Mercy nr. 5
45°45′24″N 21°13′43″E
1905
96
17
Palatul Elena și Robert Decker. Stil interbelic. Str. Episcop Augustin Pacha nr. 5
45°45′24″N 21°13′47″E
1933  
99
17
Palat pe locul casei Jakob Hetz. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.[63] Str. Florimund Mercy nr. 4
45°45′24″N 21°13′44″E
sec. al XIX-lea  
100
17
Administrația Camerală. Stil baroc. Decorată cu pilaștri. Str. Florimund Mercy nr. 6
45°45′26″N 21°13′44″E
1734  
101
17
Palatul baroc. Stil baroc. Decorat cu pilaștri baroc cu capiteluri corintice și frontoane la ferestre. Restaurat între 1979–2006.[64][65] Piața Unirii nr. 1
45°45′27″N 21°13′45″E
1754
1886 (mansardare, Jacques (Jakob) Klein)
  LMI
102
17
Filiala Academiei Române (Casa Wellauer, Casa Zsigmond Ormós). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu semicoloane ionice. Arce Rundbogenstil. Pe fațadă, statuia Atenei în stil clasicist. Str. Episcop Augustin Pacha nr. 7
45°45′25″N 21°13′47″E
1752  
105
18
Casa Papp von Sprung, azi Banca Transilvania. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Poarta decorată cu semicoloane dorice. Str. Palanca nr. 2
45°45′27″N 21°13′48″E
1808
 
106
18
Casa canonicilor. Stil clasicist. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice. Arce Rundbogenstil. Restaurat 2010. Str. Palanca nr. 4
45°45′26″N 21°13′50″E
1837
2010 (mansardare)
 
107
18
Palatul Sindicatului Industrial. Stil Seccesion.[66] Str. Eugeniu de Savoya nr. 4
45°45′24″N 21°13′50″E
1758
1925 (supraetajare, László Székely)
 
108
18
Palatul Joseph Schweinitzer, fosta casă Lazarus Imler. Stil eclectic istoricist neobaroc. Arce Rundbogenstil.[67] Str. Eugeniu de Savoya nr. 6
45°45′24″N 21°13′49″E
1752
c. 1890 (supraetajare)
109
18
Hanul „La Trompetist” (din 1894 hotel „Hungaria”). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorat cu pilaștri din ordinele ionic și corintic. Reabilitat.[68][69][7] Str. Episcop Augustin Pacha nr. 6
45°45′24″N 21°13′48″E
1752
1894 (supraetajare)
110
18
Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național al Județului Timiș. Casa Artelor. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri cu frunze de acant și păsări. Str. Episcop Augustin Pacha nr. 8
45°45′28″N 21°13′48″E
1752   LMI
112
19
Palatul Dicasterial. Stil renascentist cu elemente neoromanice.[70][71] Str. Eugeniu de Savoya nr. 2
45°45′28″N 21°13′53″E
1860
  LMI
113
20
Palatul Deschan. Stil clasicist, cu pilaștri și semicoloane din ordinul corintic (corpul de sud), stil baroc provincial copurile de est, nord și vest).[72] Str. Proclamația de la Timișoara nr. 5
45°45′22″N 21°13′52″E
1735
1802 (corpul de sud)
  LMI
114
20
Casa Contelui de Mercy. Stil baroc provincial, balconul susținut de coloane duble ionice; la etaj pilaștri dubli cu capiteluri corintice.[73] Str. Proclamația de la Timișoara nr. 7
45°45′22″N 21°13′54″E
1722 (demolată)
1828
  LMI
117
21
Casa cu „Pomul breslelor”. Decorațiuni secession.[70][74] Str. Proclamația de la Timișoara nr. 3
45°45′22″N 21°13′50″E
1828   LMI
118
21
Casa Zsivan Mihailovitz (Jivan Mihailovici). Stil Secession. Str. Francesco Griselini nr. 1
45°45′22″N 21°13′51″E
sec. al XIX-lea
119
21
Casa Peter Georgevits. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Str. Eugeniu de Savoya nr. 1
45°45′23″N 21°13′51″E
1758  
122
21
Palatul Episcopal romano-catolic. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Restaurat 1995.[75][76] Str. Episcop Augustin Pacha nr. 4
45°45′22″N 21°13′48″E
1752   LMI
125
22
Hotelul „la Cerbul de Aur”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorat cu pilaștri cu capiteluri ionice și dorice. Piața Sfântul Gheorghe nr. 4
45°45′22″N 21°13′46″E
1730
127
22
Palatul Băncii Imobiliare. Stil Secession cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri ionice. Str. Eugeniu d Savoya nr. 7
45°45′23″N 21°13′45″E
1907
128
22
Palatul băncii Albina. Stil interbelic.[77] Str. Florimund Mercy nr. 2
45°45′N 21°13′E
1939
Silvestru Răfiroiu
129
23
Casa Catharina Hertl. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorat cu pilaștri corintici. Renovat 2017[49] Str. 9 Mai nr. 1
45°45′22″N 21°13′41″E
1842
130
23
Librăria fraților Moravetz. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri dorice. Str. 9 Mai nr. 3
45°45′22″N 21°13′42″E
sec. al XIX-lea
131
23
Casa Johann Jankovich. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Str. Florimund Mercy nr. 1
45°45′22″N 21°13′43″E
1740
133
23
Palatul Ágoston Gálgon. Stil Secession. Decorațiuni antropomorfe și geometrice.[45] Str. Eugeniu de Savoya nr. 9
45°45′24″N 21°13′43″E
1912
134
23
Palatul Ferencz Waismayer (Palatul Bersuder). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste.[63] Decorat cu pilaștri cu capiteluri „turnul vânturilor”. Arce Rundbogenstil. Str. Eugeniu de Savoya nr. 11
45°45′24″N 21°13′41″E
1893
136
Casa CM (în medalion). Stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Str. Vasile Alecsandri nr. 2A
45°45′23″N 21°13′41″E
19
137
24
Primăria veche. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Arce Rundbogenstil. În 1782 corpul de vest a fost refăcut de Joseph Aigner. În 1935 reparație capitală, fațadă unitară a celor două corpuri.[78] Piața Libertății nr. 1
45°45′22″N 21°13′39″E
1734
Pietro del Bronzo[78]
  LMI
139
24
Casa Netsa Nedelcovich. Decorată cu pilaștri. Str. Vasile Alecsandri nr. 3
45°45′23″N 21°13′40″E
1740
141
24
Oficiul Vămii. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Fațadă decorată cu pilaștri. Str. Vasile Alecsandri nr. 5
45°45′24″N 21°13′40″E
1740  
142
25
Palatul Băncii de Credit. Stil Secession. Decorat cu semicoloane dorice și pilaștri ionici.[79] Str. Coriolan Brediceanu nr. 2
45°45′22″N 21°13′36″E
1912
László Székely
 
143
25
Casă. Stil eclectic istoricist cu elemente neoromantice. Arce Rundbogenstil. Str. Coriolan Brediceanu nr. 4
45°45′22″N 21°13′35″E
19
  LMI
144
25
Claustrul mănăstirii Franciscanilor.[80] Str. Emanoil Ungureanu nr. 1
45°45′23″N 21°13′37″E
1740   LMI
147
Casa asociațiilor profesionale. Decorațiuni nooromantice și „maure”. Arce Rundbogenstil. Str. Eugeniu de Savoya nr. 13
45°45′24″N 21°13′34″E
1859
148
25
Sinagoga din Cetate. Stil eclectic istoricist cu elemente maure și neoromantice.[81][82] Str Mărășești nr. 6
45°45′23″N 21°13′34″E
1865
Karl Schumann
LMI
149–151
26
Spitalul orășenesc. Stil baroc provincial.[83] Str. Mărășești nr. 3–5
45°45′21″N 21°13′31″E
1744 (corpul de vest)
1758 (corpul de est)
c. 1850 (reconstruit)
  LMI
152, 154
27
Comenduirea Generală (Centrul Militar Zonal Timiș). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neoromantice. Piața Libertății nr. 6
Str. Mărășești nr. 4
45°45′20″N 21°13′34″E
1859  
153
27
Cazinoul Militar. Stil baroc târziu. Decorat cu pilaștri dubli cu capiteluri corintice.[84][85] Piața Libertății nr. 7
45°45′20″N 21°13′35″E
1755
1910 (supraetajare)
  LMI
155
28
Palatul Bancii Agrare. Stil modern interbelic.[86] Piața Libertății nr. 2
45°45′21″N 21°13′41″E
1901
1934 (fațada, Konrad Richter)
 
156
28
Palatul Casei de Economii. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neoromantice. Decorat cu pilaștri dubli. Arce Rundbogenstil.[87] Piața Sfântul Gheorghe (frontul de vest)
45°45′21″N 21°13′42″E
1855
? (supraetajare, Karl May)
1913 (edicule, László Székely)
 
163
29–30
Palat pentru Episcopia Romano-Catolică. Stil eclectic cu elemente Secession. Decorată cu pilaștri. Str. Episcop Augustin Pacha nr. 2
45°45′20″N 21°13′48″E
1915  
164
29–30
Locuințe pentru călugării catolici. Stil eclectic. Decorată cu pilaștri cu capiteluri ionice. Str. Carol Telbisz nr. 2
45°45′19″N 21°13′48″E
1916  
165
29
Palatul Băncii Szana. Stil eclectic cu elemente Secession. Et. I decorat cu semicoloane, iar et. II–III cu pilaștri.[88] Piața Sf. Gheorghe (frontul de est)
45°45′21″N 21°13′45″E
1922
József Krémer jr.
 
167
29–30
Magazinul „Bega”. Stil modern postbelic. Str. Proclamația de la Timișoara nr. 2
45°45′20″N 21°13′50″E
1972
Vasile Oprișan
169
31
Biblioteca Județeană. Stil eclectic istoricist. Decorat cu pilaștri cu capiteluri ionice. Piața Libertății nr. 3
45°45′19″N 21°13′41″E
1727
c. 1890 (supraetajare, László Székely)
170
31
Locuința Generalului. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Piața Libertății nr. 4
45°45′19″N 21°13′41″E
1727  
171
31
Casa József Kossak (atelierul foto Kossak). Stil eclectic istoricist cu elemente neorococo.[89] Str. General Praporgescu nr. 2
45°45′19″N 21°13′43″E
1740
1894 (supraetajare, Eduard Reiter)
 
172
31
Casa Băncii „La Leu”. Între 1920–1923 cabaretul „Alhambra”. Stil Secession, pilaștri și decorațiuni geometrice și zoomorfe (bufnițe).[90] Str. Enrico Carusso nr. 3
45°45′19″N 21°13′44″E
1747
1920 (reamenajare)
 
174
32
Cazarma Statului Major. Stil eclectic istoricist.[91][92] Str. Carol Telbisz nr.4 
45°45′17″N 21°13′42″E
1857[91]  
175
33
Universitatea Politehnica din Timișoara, Facultatea de Chimie (fostul Palat al Școlilor Comunale). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[91] Decorat cu pilaștri cu capiteluri ionice și corintice. Arce Rundbogenstil. Str Carol Telbisz nr. 6
45°45′14″N 21°13′43″E
1893
Jacques (Jakob) Klein
 
176
33
Biserica romano-catolică „Sf. Ecaterina”. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Decorată cu pilaștri cu capiteluri ionice și compozite.[93] Str. Ianos Bolyai nr. 6
45°45′15″N 21°13′42″E
1755
1890 (reconstruire turn și boltă)
LMI
179
33
Hotel Victoria (hanul „La Vulturul de Aur”). Stil Secession. Decorat cu un edicul. Str. Lucian Blaga nr. 3
45°45′15″N 21°13′40″E
1907
182
33
Oficiul Cameral al Sării, azi parte a Colegiului Tehnic „Ion I.C. Brătianu”. Fără stil, fără decorațiuni. Piața Iancu Huniade, colț cu str. Lucian Blaga
45°45′14″N 21°13′40″E
1758  
183
33
Colegiul Tehnic „Ion I.C. Brătianu”. Stil simplu cu decorațiuni eclectice. Piața Huniade nr. 2
45°45′13″N 21°13′42″E
c. 1900
 
185
35
Comenduirea Garnizoanei (Generalatul Nou). Cea mai veche clădire din Timișoara.[94][95] Piața Libertății nr. 4
45°45′18″N 21°13′38″E
1727  
193
35
Casa de Mode (Modex). Stil modern postbelic (baroc modern). Piața Iancu Huniade nr. 3
45°45′14″N 21°13′37″E
1974
Anca Selegian,
Ivan Stern
 
195
35
Localul „La Ancora de Aur”. Stil eclectic istoricist Str. Alba Iulia nr. 9
45°45′15″N 21°13′35″E
c. 1800
198
35
Banca Albina. Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce. Decorată cu pilaștri antropomorfi cu capiteluri corintice și pilaștri cu capiteluri ionice. Str. Alba Iulia nr. 3
45°45′17″N 21°13′36″E
c. 1800  
199
35
Casa cu flori (Florăria Wilhelm Mühle). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neobaroce.[96] Decorată cu pilaștri dubli cu capiteluri corintice. Str. Alba Iulia nr. 1
45°45′17″N 21°13′36″E
1902  
200–201
36
Opera și Teatrul Național. Stil eclectic istoricist clasicist. Decorată cu pilaștri cu capiteluri corintice și dorice. Ferestre cu fontoane triunghiulare. Arce Rundbogenstil.[97][98] Str. Alba Iulia nr. 2
Str. Mărășești nr. 2
45°45′15″N 21°13′33″E
1882
1936 (fațada, Duiliu Marcu)
  LMI
202
36
Casa cu Atlanți. Stil eclectic clasicist. Decorată cu pilaștri cu figuri antropomorfe (atlanți). Balconul de deasupra porții susținut de coloane cu capiteluri ionice. Intrarea este protejată de două țevi de tun îngropate.[99] Str. Victor Vlad Delamarina nr. 1
45°45′18″N 21°13′36″E
1808
c. 1900 (reconstrucție, Lipót Baumhorn)
  LMI
207
37
Palatul Băncilor Bănățene (Hotel Timișoara). Stil modern interbelic de factură eclectică.[100][101] Str. Mărășești nr. 1
45°45′16″N 21°13′31″E
1932
Mathias Hubert (de)
208
38
Spitalul Mizericordienilor (Spitalul de oftalmologie). Stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste și neoromantice.[102] Str. Sfântul Ioan nr. 3
45°45′20″N 21°13′29″E
1737   LMI
209
38
Biserica mizericordienilor. Stil baroc provincial.[103][102] Str. Sfântul Ioan nr. 5
45°45′21″N 21°13′29″E
1753
Johann Theodor Kostka
  LMI
210 Casă. Stil baroc provincial. Str. Francesco Griselini nr. 2
45°45′23″N 21°13′52″E
Sec. al XVIII-lea   LMI

NoteModificare

  1. ^ a b c d Asociația Română a Inginerilor Consultanți, Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara, aric.org.ro, accesat 2018-06-13
  2. ^ a b Legea nr. 422/18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată), Monitorul Oficial, nr. 938/20 noiembrie 2006
  3. ^ Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național a Județului Timiș, Lista Monumentelor Istorice: 2010 – Județul Timiș, cimec.ro, accesat 2017-11-08
  4. ^ Piețele și harta orașului: Patrimoniu în așteptare, turdearhitectura.ro, accesat 2018-05-25
  5. ^ Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.ro
  6. ^ Șerban Sturdza, Curriculum Vitae, oar.archi, accesat 2017-12-04
  7. ^ a b c d Stefan Both, Prima piață istorică din Timișoara cu clădiri renovate complet: „Avem de reparat 70 de ani de indolență și nepăsare“, adevarul.ro, 21 noiembrie 2017, accesat 2018-06-13
  8. ^ Prezentare GTZ, primariatm.ro, accesat 2018-06-13
  9. ^ Prezentarea proiectului „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara”, primariatm.ro, accesat 2018-06-13
  10. ^ Inceperea implementarii proiectului "Reabilitarea spatiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timișoara", primariatm.ro, accesat 2018-06-13
  11. ^ Începe implementarea proiectului "Reabilitarea spatiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timișoara", primariatm.ro, 31 mai 2012, accesat 2018-06-13
  12. ^ Oana Dima, A fost finalizată reabilitarea centrului istoric al Timișoarei, timpolis.ro, 30 decembrie 2015, accesat 2018-06-13
  13. ^ Piețele din centrul istoric al Timișoarei intră în reabilitare, pe bani europeni, administratie.ro citând AGERPRES, 1 iunie 2012, accesat 2018-06-13
  14. ^ Liana Păun, Cum au fost alese noile statui care împodobesc centrul istoric al Timișoarei și cu ce probleme se confruntă patronii firmelor care au contribuit la reabilitare, pressalert.ro, 9 martie 2016, accesat 2018-06-13
  15. ^ a b c d e f Conform cartării cvartalurilor, v. bibliografia
  16. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 149
  17. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 149
  18. ^ Cazarma U, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  19. ^ Fostul han "La Cei Sapte Principi Electori", timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  20. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 133
  21. ^ Casa cu Lei, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  22. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 135
  23. ^ Casele Canonicilor - Casa Szervinatz, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  24. ^ Casele Canonicilor - Casa Nika Koszta, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  25. ^ Casele Canonicilor - Piata Unirii, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  26. ^ Casele Canonicilor - Casa Krautwaschl, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  27. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 148
  28. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 151
  29. ^ a b c Biserica Evanghelică, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  30. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 116–124
  31. ^ Domul, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  32. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 72–73
  33. ^ a b Liana Păun, Timișoara uitată: Palatul Baroc, locul care a găzduit cele mai importante fețe regale ale Europei. Când a fost construit și prin ce transformări a trecut, pressalert.ro, 9 martie 2014, accesat 2018-06-07
  34. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 128–129
  35. ^ Palatul Episcopal Ortodox Sârb, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  36. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 127
  37. ^ Casa Comunității Sârbești, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  38. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 125–127
  39. ^ Biserica sârbească, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-06
  40. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 164–165
  41. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 162–163
  42. ^ Liceul Nikolaus Lenau, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-07
  43. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 154
  44. ^ Spitalul Militar, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-07
  45. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 160
  46. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 164–165
  47. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 162
  48. ^ [ http://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/obiective/212-casa-solderer.html Casa Solderer], timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  49. ^ a b Liana Păun, Timișoara uitată: Personalitățile de altădată ale orașului și clădirile grandioase în care locuiau. Ce cârciumi frecventau „mondenii” urbei de pe Bega, pressalert.ro, 23 martie 2014, accesat 2018-05-27
  50. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 129
  51. ^ Fosta Bancă de Scont, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  52. ^ Fosta cafenea "Cafe Spieluhr", timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  53. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 161
  54. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 132
  55. ^ Casa "La Elefant", timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  56. ^ Casa "La Trei Husari", timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  57. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 132–133
  58. ^ Casa Bruck, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-09
  59. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 158–159
  60. ^ palatul Emmer, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  61. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 159
  62. ^ Palatul Brach, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  63. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 163
  64. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 130–132
  65. ^ Palatul Baroc, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  66. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 153
  67. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 79
  68. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 152
  69. ^ Casa "La Trompetist", timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  70. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 150
  71. ^ Palatul Dicasterial, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  72. ^ Palatul Deschan, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  73. ^ Palatul Mercy, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  74. ^ Casa cu Pomul Breslelor, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  75. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 154–155
  76. ^ Palatul Episcopiei Romano-Catolice, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  77. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 146–147
  78. ^ a b Primăria veche, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  79. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 140–141
  80. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 141
  81. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 168
  82. ^ Sinagoga din Cetate, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-10
  83. ^ Fostul Spital Civil, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  84. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 137
  85. ^ Cazinoul Militar, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-11
  86. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 142–143
  87. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 145
  88. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 144
  89. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 146
  90. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 147
  91. ^ a b c Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 166
  92. ^ Fosta Cazarmă a Statului Major, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  93. ^ Biserica parohiala romano - catolica, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  94. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 63
  95. ^ Comenduirea Garnizoanei, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  96. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 142
  97. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 180–185
  98. ^ Palatul Culturii, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  99. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 143
  100. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 182
  101. ^ Palatul bancilor Banatene, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  102. ^ a b Biserica si spitalul mizericordienilor, timisoara-info.ro, accesat 2018-06-12
  103. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 168

BibliografieModificare

  • Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN: 978-973-1958-28-6

Legături externeModificare